Crampele menstruale: ce le cauzează și cum le tratăm

Dismenoreea sau crampele menstruale sunt frecvente la menstruație. Multe femei au dureri menstruale la nivelul abdomenului inferior, chiar înaintea și în timpul menstruației. Pentru unele femei, disconfortul crampelor menstruale este doar neplăcut, însă pentru altele durerile menstruale pot fi atât de severe încât să interfereze cu activitățile zilnice pe o perioadă de câteva zile, în fiecare lună.

Condițiile medicale precum endometrioza sau fibromul uterin pot provoca crampe menstruale. Tratarea cauzei este esențială pentru reducerea durerii. Crampele menstruale care nu sunt cauzate de o altă afecțiune tind să scadă odată cu înaintarea în vârstă și de multe ori se estompează după naștere.

Printre simptomele care apar la menstruație se numără:
•    disconfort abdominal, dureri sub formă de crampe care pot fi intense, la nivelul abdomenului inferior; 
•    durere care debutează cu 1-3  zile înainte de menstruație, atinge vârful maxim la 24 de ore de la debutul menstruației și dispare în 2-3 zile;
•    durere la nivelul șoldurilor;
•    senzație de presiune în abdomen;
•    durere surdă și continuă;
•    durere care iradiază la nivelul spatelui și al coapselor;
•    greaţă;
•    diaree;
•    vărsături;
•    durere de cap;
•    senzație de slăbiciune, moleșeală, epuizare;
•    oboseală;
•    leșin;
•    ameţeală.

Cauze dureri menstruale

În timpul perioadei menstruale, uterul se contractă pentru a ajuta la expulzarea mucoasei sale. Substanțele asemănătoare hormonilor, adică prostaglandinele implicate în durere și inflamație declanșează contracțiile musculare uterine. Nivelurile mai ridicate de prostaglandine sunt asociate cu dureri menstruale mai severe.

Crampele menstruale pot fi cauzate de:
•    sindromul premenstrual (SPM), o afecțiune frecventă cauzată de modificările hormonale din organism care au loc cu 1-2 săptămâni înainte de începerea menstruației; simptomele sindromului premenstrual dispar, de obicei, după începerea menstruației.
•    endometrioză – țesutul care îți acoperă uterul se implantează în afara uterului, cel mai frecvent pe trompele uterine, ovarele sau țesutul care îți acoperă pelvisul;
•    fibroame uterine (tumori benigne) – aceste creșteri necanceroase din peretele uterului pot provoca durere;
•    adenomioză – țesutul care acoperă uterul începe să crească în pereții musculari ai uterului;
•    boală inflamatorie pelviană –această infecție a organelor reproductive feminine este, de obicei, cauzată de bacterii cu transmitere sexuală;
•    stenoză cervicală – la unele femei, deschiderea colului uterin este suficient de mică pentru a împiedica fluxul menstrual, provocând o creștere dureroasă a presiunii în uter.

Este recomandat să consulți un medic dacă:
•    crampele menstruale îți perturbă activitățile în fiecare lună și te împiedică să lucrezi sau să mergi la școală;
•    ai cel puțin trei menstruații dureroase;
•    simptomele tale se înrăutățesc progresiv, ai crampe menstruale severe sau neobișnuite ori care durează mai mult de 2-3 zile;
•    crampele sunt însoțite de diaree și greață;
•    ai durere pelviană în afara perioadei menstruale;
•    durerea persistă după ce ți-a fost plasat steriletul;
•    observi, uneori, cheaguri de sânge;
•    tocmai ai început să ai crampe menstruale severe după vârsta de 25 de ani.

Factori de risc dureri menstruale

Este posibil să ai un risc mai mare de a te confrunta cu crampe menstruale dacă:
•    ai sub 30 de ani;
•    ai intrat la pubertate devreme, la vârsta de 11 ani sau mai înainte;
•    sângerezi abundent în timpul menstruației (menoragie);
•    ai sângerări menstruale neregulate (metroragie);
•    fumezi.

Complicații crampe menstruale

De regulă, crampele menstruale nu cauzează alte complicații medicale, dar anumite afecțiuni asociate cu crampe menstruale pot avea totuși complicații cum ar fi endometrioza ce poate provoca probleme de fertilitate. Boala inflamatorie pelviană îți poate cicatriza trompele uterine, crescând riscul ca un ovul fertilizat să se implanteze în afara uterului și să determine o sarcină ectopică.

Diagnostic crampe menstruale

Medicul tău îți va analiza istoricul medical și va efectua un examen fizic, inclusiv un examen pelvian pentru a verifica anomaliile organelor de reproducere și va căuta semne de infecție. În timpul examinării pelviane medicul va introduce un specul vaginal, un instrument medical pentru a vedea în interiorul vaginului și va examina vaginul, colul uterin și uterul. Totodată, este posibil să ți se preleveze o mică mostră de lichid vaginal pentru analiza de laborator.

Dacă medicul suspectează că există o afecțiune care îți cauzează crampe menstruale, îți poate sugera alte teste, cum ar fi:
•    o ecografie ce folosește unde sonore pentru a crea o imagine a uterului, colului uterin, trompelor uterine și ovarelor;
•    alte teste imagistice precum tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN), ce îi pot oferi medicului mai multe detalii decât o ecografie;
•    o histeroscopie, adică examenul vizual al canalului colului uterin și al interiorului uterului folosind un instrument de examinare numit histeroscop, care este introdus prin vagin; 
•    o laparoscopie – Deși nu este de obicei necesar pentru diagnosticarea crampelor menstruale, laparoscopia poate ajuta la detectarea unei afecțiuni subiacente, cum ar fi endometrioza, fibroamele, chisturile ovariene, sarcina ectopică și adeziunile, adică  benzile fibroase care se formează între țesuturi și organe, adesea ca urmare a rănirii în timpul unei operații. În timpul laparoscopiei medicul îți privește cavitatea abdominală și organele de reproducere făcând incizii mici în abdomen și introducând un tub de fibră optică cu un obiectiv mic al camerei.

Tratament crampe menstruale 

Pentru a-ți ameliora durerile menstruale, medicul îți poate recomanda:
•    analgezice cum ar fi Ibuprofenul, ce pot fi administrate începând cu o zi înainte să îți vină menstruația sau, de asemenea, sunt disponibile medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Începe să iei analgezicele la începutul menstruației sau imediat ce simți simptomele. Continuă tratamentul timp de 2-3 zile sau până când simptomele dispar.
•    contraceptive hormonale cum sunt pilulele contraceptive orale, ce conțin hormoni care pot reduce severitatea crampelor menstruale. Acești hormoni pot fi, de asemenea, administrați sub mai multe alte forme: injecții, un inel vaginal sau sterilet, adică un dispozitiv intrauterin (DIU) .
•    intervenție chirurgicală, dacă crampele menstruale sunt cauzate de o tulburare precum endometrioza sau fibromul uterin. 

În anumite cazuri, tratamentul pentru gestionarea simptomelor dismenoreei poate include: ablația endometrială, adică distrugerea chirurgicală a țesuturilor mucoasei uterine, rezecția endometrială ce presupune îndepărtarea mucoasei uterului.

Cum tratezi durerile menstruale acasă?

Pe lângă somn și odihnă suficientă, ai putea încerca:
•    să faci sport regulat; 
•    să faci o baie fierbinte sau  să plasezi o sticlă de apă caldă, pe abdomenul inferior;
•    să iei vitamine și suplimente alimentare, pentru că o serie de studii au indicat faptul că vitamina E, acizii grași Omega-3, vitamina B1 și B6, calciul, dar și suplimentele pe bază de magneziu ar putea reduce crampele menstruale;
•    să eviți alimentele care conțin cofeină;
•    să eviți fumatul și consumul de alcool;
•    să ai o dietă echilibrată cu mese ușoare și nutritive;
•    să reduci aportul de sare și zahăr;
•    să-ți masezi spatele și abdomenul;
•    să reduci stresul psihologic, ce poate crește riscul apariției durerile menstruale și severitatea acestora.

Medicină alternativă. Tratamente pentru durerile menstruale

Majoritatea terapiilor alternative pentru tratarea crampelor menstruale nu au fost studiate suficient pentru ca specialiștii să le recomande. Cu toate acestea, unele tratamente alternative ar putea ajuta, inclusiv:
•    acupunctura;
•    stimularea electrică transcutanată nervoasă (TENS), ce implică ca printr-un dispozitiv TENS, curentul electric de joasă tensiune să fie transmis prin electrozi așezati pe piele;
•    medicina pe bază de plante – unele produse pe bază de plante, cum ar fi picnogenolul, feniculul sau produsele combinate;
•    presopunctura, ce presupune masarea și presarea unor puncte vitale ale pielii considerate ca având o legătură energetică cu diverse organe ale corpului; deși cercetările privind presopunctura și durerile menstruale sunt limitate, se pare că presopunctura poate fi eficientă în ameliorarea crampelor menstruale;
•    aromaterapia; 
•    yoga;
•    masaj;
•    exerciții de relaxare sau de respirație.

Crampele bruște sau durerea pelviană pot fi semne de infecție. Solicită asistență medicală, dacă ai simptome precum:
•    febră;
•    dureri pelviene severe;
•    durere bruscă;
•    scurgeri vaginale urât mirositoare.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Mayo Clinic: „Menstrual Cramps”, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menstrual-cramps/symptoms-causes/syc-20374938
Cleveland Clinic: „Dysmenorrhea”, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4148-dysmenorrhea
Johns Hopkins Medicine: „Dysmenorrhea”, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/dysmenorrhea


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0