Care sunt cauzele ciclului neregulat?

Ciclul menstrual nu este la fel pentru fiecare femeie, totuși, există un interval în care ar trebui să aibă loc. În timp ce un ciclu neregulat nu este neapărat ceva grav, alteori poate semnala probleme de sănătate, de aceea e bine să mergi la un consult ginecologic.

Fluxul menstrual poate apărea la fiecare 21 până la 35 de zile și poate dura două până la șapte zile. În primii câțiva ani după începerea menstruației, ciclurile menstruale lungi sunt frecvente. Cu toate acestea, ciclurile tind să se scurteze și să devină mai regulate pe măsură ce înaintezi în vârstă.

În fiecare lună, în perioada dintre pubertate și menopauză, corpul femeii trece printr-o serie de modificări pentru a-l pregăti pentru o posibilă sarcină. În timpul fiecărui ciclu menstrual, un ovul se maturizează și este eliberat din ovare, iar căptușeala uterului se îngroașă. Dacă nu are loc o sarcină, mucoasa uterină se elimină în timpul perioadei menstruale, iar apoi întregul proces se reia.

Este important să se înțeleagă că întârzierea ciclului menstrual poate fi cauzată de mai mulți factori și că fiecare caz poate fi diferit. În plus, uneori, întârzierea ciclului menstrual poate fi un fenomen normal și să apară ocazional, fără să reprezinte o problemă de sănătate.

Dacă întârzierea ciclului menstrual devine regulată sau este însoțită de alte simptome preocupante, cum ar fi sângerare abundentă sau durere severă, este recomandat să solicitați consultația unui medic. Acesta va putea oferi evaluarea și îndrumarea adecvată în funcție de simptomele și nevoile dumneavoastră individuale.

Fazele ciclului menstrual

Recomandările experților DOC.ro

Ciclul menstrual este împărțit în patru faze:

  • faza menstruală;
  • faza foliculară;
  • ovulația;
  • faza luteală.

Durata fiecărei dintre acestea poate să difere de la o femeie la alta și, de asemnea, se poate schimba în timp.

Ciclul menstrual: faza menstruală

Faza menstruală este cea dintâi etapă a ciclului menstrual și reprezintă momentul în care începe menstruația. Această fază apare când un ovul din ciclul anterior nu este fertilizat, iar nivelul hormonilor estrogen și progesteron scade, pentru că sarcina nu a avut loc.

Căptușeala îngroșată a uterului, care ar susține o sarcină, nu mai este necesară și de aceea, se elimină. În timpul menstruației, se eliberează din uter o combinație de sânge, mucus și țesut. 

Este posibil să existe simptome menstruale precum:

În medie, femeile se află în faza menstruală a ciclului lor între trei și șapte zile, dar în unele situații menstruațiile pot să dureze și mai mult.
Ciclul menstrual: faza foliculară

Faza foliculară începe în prima zi a menstruației, ceea ce înseamnă că există o anumită suprapunere cu faza menstruală, și se încheie atunci când debutează ovulația. Faza foliculară debutează când hipotalamusul trimite un semnal către glanda pituitară pentru a elibera hormonul de stimulare foliculară (FSH). 

Acest hormon stimulează ovarele să producă în jur de 5 până la 20 foliculi care au aspectul unor saci mici, iar fiecare folicul conține un ovul imatur. Cu toate acestea, doar cel mai sănătos ovul se va maturiza, în cele din urmă și restul foliculilor vor fi reabsorbiți în corp. În cazuri rare, o femeie poate avea două ovule mature.

Foliculul care se maturizează declanșează o creștere a estrogenului, care îngroașă mucoasa uterului, iar în acest mod se creează un mediu bogat în nutrienți pentru a crește un embrion. Faza foliculară medie durează aproximativ 16 zile, însă poate varia de la 11 la 27 de zile, în funcție de ciclul menstrual al fiecărei femei.

Ciclul menstrual: ovulația

Creșterea nivelului de estrogen în timpul fazei foliculare face ca glanda pituitară să elibereze hormonul luteinizant (LH), fapt care declanșează procesul de ovulație.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Ovulația reprezintă etapa când ovarul eliberează un ovul matur, iar ovulul călătorește prin trompa uterină spre uter pentru a fi fertilizat de spermatozoid. Ovulația reprezintă o perioadă propice, din timpul ciclului menstrual, când poți rămâne însărcinată. 

Îți poți da seama că ești la ovulație dacă remarci simptome precum:

  • O ușoară creștere a temperaturii bazale a corpului, care poate să fie măsurată dimineața, la trezire;
  • O secreție vaginală mai groasă și care are textura unui albuș.
  • Ovulația are loc chiar în mijlocul ciclului menstrual, în jurul zilei 14, dacă ai un ciclu menstrual de 28 de zile. Această fază a ciclului menstrual durează aproximativ 24 de ore. După o zi, dacă ovulul nu este fertilizat, se va dizolva.

Ciclul menstrual: faza luteală

După ovulație, din foliculul ovarian se formează corpul galben sau corpus luteum. Această structură eliberează hormoni, în principal progesteron și o parte din estrogen. Creșterea hormonilor menține groasă căptușeala uterină, care este pregătită pentru implantarea unui ovul fertilizat.

Dacă apare o sarcină, organismul va produce gonadotropina corionică umană (hCG), hormonul care este detectat de testul de sarcină și care ajută la menținerea corpului galben. Dacă nu apare o sarcină, corpul galben se va micșora și va fi resorbit, iar acest lucru duce la scăderea nivelului de estrogen și progesteron, ceea ce provoacă începerea menstruației, moment în care căptușeala uterină se elimină.

În această fază, poți să ai simptome ale sindromului premenstrual (SPM), care includ:

Faza luteală durează între 11 și 17 zile și durata medie este de 14 zile.

Ciclul menstrual neregulat

Unele femei au menstruație în aceeași perioadă, în fiecare lună, iar alte femei au ciclu menstrual neregulat. De asemenea, unele femei au menstruații mai abundente, care se mențin o perioadă lungă. Pentru a verifica dacă ai probleme cu ciclul menstrual, îți poți urmări menstruațiile. 

Notează-ți când încep și când se termină, iar dacă obervi orice modificare a cantității fluxului menstrual sau a numărului de zile ori dacă ai pete mici de sânge pe lenjeria intimă, între menstruații, mergi la un consult ginecologic.

O durata mai scurta intre cicluri

Durata ciclului menstrual poate varia de la o femeie la alta, dar un ciclu mai scurt decât media de 28 de zile poate ridica preocupări. Ciclurile menstruale care sunt constant mai scurte de 15 zile, între 15-20 de zile sau 20-25 de zile pot indica probleme de sănătate subiacente. În acest articol, vom explora posibilele cauze ale reducerii duratei ciclului menstrual și importanța consultării unui specialist medical pentru un diagnostic și tratament adecvat.

Dezechilibre hormonale

 Dezechilibrele hormonale pot afecta semnificativ regularitatea și durata ciclului menstrual. Un dezechilibru hormonal comun care poate duce la cicluri mai scurte este sindromul ovarelor polichistice (SOP). În SOP, ovarele produc cantități excesive de androgeni, ceea ce perturbă procesul normal de ovulație și poate duce la cicluri menstruale frecvente și mai scurte.

Un alt dezechilibru hormonal care poate cauza cicluri mai scurte este glanda tiroidă hiperactivă (hipertiroidism). Hipertiroidismul apare atunci când glanda tiroidă produce o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni, ceea ce poate accelera ciclul menstrual, ducând la intervale mai scurte între perioade.

Stres și factori de stil de viață

Nivelurile ridicate de stres pot perturba echilibrul delicat al hormonilor din organism, afectând ciclul menstrual. Stresul cronic poate duce la o producție crescută de hormon de stres cortisol, care poate interfera cu fluctuațiile hormonale normale necesare pentru un ciclu menstrual regulat. În plus, exercițiul fizic excesiv, pierderea rapidă în greutate sau creșterea rapidă în greutate pot, de asemenea, afecta nivelurile hormonale și durata ciclului menstrual.

Afecțiuni medicale subiacente (250 de cuvinte): Anumite afecțiuni medicale pot contribui la reducerea duratei ciclului menstrual. Fibroamele uterine, care sunt creșteri non-canceroase în uter, pot cauza sângerări mai abundente și mai frecvente. Acest lucru poate duce la cicluri mai scurte decât durata medie.

Endometrioza, o afecțiune în care țesutul care căptușește uterul crește în afara acestuia, poate, de asemenea, duce la cicluri menstruale mai scurte. Creșterea și eliminarea anormală a acestui țesut pot cauza modele neregulate de sângerare și scurtarea intervalului dintre perioade.

Perimenopauza, perioada de tranziție înainte de menopauză, poate, de asemenea, cauza modificări ale duratei ciclului menstrual. Pe măsură ce o femeie se apropie de menopauză, nivelurile hormonale fluctuează, ducând la cicluri mai scurte și mai neregulate.

Ciclurile menstruale mai scurte pot fi un semn al unor dezechilibre hormonale, stres, factori de stil de viață sau afecțiuni medicale subiacente. Este important ca femeile care experimentează cicluri scurte în mod constant să consulte un specialist medical pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Dezechilibrele hormonale, cum ar fi cele întâlnite în SOP sau hipertiroidism, stresul și anumite afecțiuni medicale precum fibroamele uterine și endometrioza, pot contribui toate la scurtarea ciclului menstrual. Prin abordarea cauzelor subiacente, femeile pot lucra pentru a obține un ciclu menstrual sănătos și o stare generală de bine.

Ce analize se fac pentru diagnostic endometrioza?

 

Diagnosticul endometriozei implică de obicei o combinație de metode, inclusiv istoricul medical al pacientei, simptomele raportate și o serie de investigații medicale. Iată câteva dintre analizele și procedurile utilizate pentru diagnosticul endometriozei:

  • Examen fizic și istoric medical: Medicul va discuta cu pacienta despre simptomele pe care le prezintă și va realiza un examen fizic pentru a căuta semne ale endometriozei, cum ar fi senzația de durere sau inflamație în zona pelvină.

  • Ecografie: Ecografia poate fi utilizată pentru a examina structurile pelvine și pentru a identifica leziunile sau chisturile endometriozice. Ecografia transvaginală poate oferi imagini mai detaliate ale organelor pelvine și poate ajuta la detectarea leziunilor endometriozice.

  • Tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM): Aceste tehnici de imagistică medicală pot oferi imagini detaliate ale organelor interne, inclusiv a leziunilor endometriozice.

  • Laparoscopie: Laparoscopia este procedura standard de diagnostic pentru endometrioză. Aceasta implică inserarea unui instrument subțire și flexibil (laparoscop) în abdomen prin intermediul unei mici incizii. Laparoscopia permite medicului să vizualizeze și să evalueze direct organele pelvine, identificând leziunile endometriozice și recoltând mostre de țesut pentru biopsie.

  • Biopsie: În timpul laparoscopiei, medicul poate preleva mostre de țesut suspect de endometrioză pentru a fi examinate în laborator în vederea confirmării diagnosticului.

Este important să menționăm că diagnosticul endometriozei poate fi dificil, iar în unele cazuri poate fi necesară o combinație de metode și consultarea unui specialist în endometrioză pentru a obține un diagnostic precis. Fiecare caz este unic, iar medicul va evalua simptomele și istoricul medical al pacientei pentru a determina cele mai potrivite analize și proceduri de diagnostic.

Există anumite markeri sanguini care pot fi utilizați ca instrumente de diagnostic suplimentare pentru endometrioză. Acești markeri pot ajuta la evaluarea prezenței și severității endometriozei în organism. Totuși, este important să rețineți că nu există un test unic sau marker sanguin specific pentru diagnosticul definitiv al endometriozei. Diagnosticul precis al endometriozei se realizează în general prin intermediul laparoscopiei și biopsiei.

Cu toate acestea, câțiva markeri sanguini pot fi investigați în contextul evaluării endometriozei. Aceștia includ:

  • CA-125: CA-125 este un marker tumoral care poate fi crescut în cazul endometriozei, dar poate fi și influențat de alte afecțiuni, cum ar fi fibroamele uterine sau chisturile ovariene. Prin urmare, valoarea acestui marker poate fi utilizată ca un indiciu, dar nu este suficientă pentru un diagnostic precis.

  • CA-19-9: Acesta este un alt marker tumoral care poate fi investigat în cazul endometriozei. Nivelurile crescute ale CA-19-9 pot sugera prezența endometriozei, dar și în acest caz, valoarea sa nu este specifică și poate fi influențată de alte afecțiuni.

  • C-reactivă proteină (CRP): Această proteină este un marker al inflamației. Nivelurile crescute de CRP pot indica prezența inflamației asociate cu endometrioza, dar acest marker nu poate oferi un diagnostic precis al bolii.

Este important să se înțeleagă că acești markeri sanguini pot oferi doar indicii suplimentare în evaluarea endometriozei și nu pot fi utilizați ca singurele instrumente de diagnostic. Diagnosticul definitiv al endometriozei se bazează pe evaluarea clinică, simptomele raportate de pacientă și investigațiile medicale, cum ar fi laparoscopia și biopsia.

Este recomandat să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice îngrijorare legată de endometrioză și despre analizele suplimentare care ar putea fi utile în cazul dumneavoastră în vederea unui diagnostic adecvat.

Întârzierea ciclului menstrua

 

Întârzierea ciclului menstrual poate fi cauzată de mai multe factori, în afară de sarcină. Iată câteva dintre cauzele comune pentru întârzierea ciclului menstrual:

 

  •  Nivelurile ridicate de stres pot afecta producția și echilibrul hormonal în organism, ceea ce poate duce la întârzierea ciclului menstrual. Stresul emoțional sau fizic semnificativ poate perturba funcționarea normală a glandelor endocrine responsabile de reglarea ciclului menstrual.
  • Fluctuațiile hormonale pot cauza întârzierea ciclului menstrual. Dezechilibrele hormonale pot fi cauzate de factori precum sindromul ovarelor polichistice (SOP), tulburările tiroidiene, disfuncția ovariană prematură sau alte afecțiuni care afectează producția și reglarea hormonilor.

  • Anumite anomalii anatomice, cum ar fi polipii uterini sau fibroamele uterine, pot cauza întârzierea ciclului menstrual. Aceste creșteri anormale în uter pot afecta funcționarea normală a endometrului și pot perturba ciclul menstrual.

  • Sindromul ovarelor polichistice (SOP): SOP este o afecțiune în care ovarele dezvoltă multiple chisturi și produc cantități anormale de hormoni. Aceasta poate cauza dezechilibre hormonale și întârzierea ciclului menstrual sau absența acestuia.

  • Menopauza: Pe măsură ce femeile se apropie de menopauză, ciclurile menstruale pot deveni neregulate și să întârzie sau să se oprească complet. Acesta este rezultatul scăderii treptate a nivelurilor de hormoni sexuali în organism și semnalează sfârșitul perioadei fertile.

  •  Schimbările bruște în greutate, fie pierdere rapidă, fie creștere rapidă, pot afecta ciclul menstrual. Aceste schimbări pot perturba echilibrul hormonal și pot cauza întârzierea ciclului menstrual.

  • Anumite medicamente sau tratamente medicale: Unele medicamente sau tratamente medicale, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia, pot afecta funcționarea normală a ovarelor și pot duce la întârzierea ciclului menstrual.

Alte cauze ale ciclului neregulat

Ciclul menstrual se poate schimba și în anumite momente ale vieții. De exemplu, poate deveni mai neregulat pe măsură ce te apropii de menopauză. De asemenea, oricare dintre situațiile următoare îți poate modifica ciclul menstrual:

Contracepția

Pilulele anticoncepționale vor scurta durata menstruației și vei avea un flux menstrual mai mic și, de asemenea, sunt unele pastile care te pot face să nu mai ai deloc menstruație. Și dispozitivele intrauterine (DIU) sau sterliletul îți vor modifica ciclul menstrual.

Sarcina

Menstruația se va opri în timpul sarcinii; absența menstruațiilor reprezintă unul dintre cele mai evidente prime semne că ești însărcinată.

Alăptarea

Alăptarea poate să întârzie de obicei revenirea menstruației după naștere.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP)

Acest dezechilibru hormonal împiedică dezvoltarea unui ovul, în mod normal, în ovare și provoacă cicluri menstruale neregulate și poate duce și la lipsa menstruațiilor.

Fibromul uterin

Fibroamele uterine sunt formațiuni necanceroase care pot duce la apariția menstruațiilor mai lungi și mai abundente decât de obicei.

Insuficiența ovariană prematură

Insuficiența ovariană prematură se referă la pierderea funcției ovariene normale înainte de vârsta de 40 de ani. Femeile care au această afecțiune, cunoscută și sub numele de insuficiență ovariană primară, ar putea avea menstruații neregulate sau ocazionale de foarte mulți ani.

Boala inflamatorie pelvină

Boala inflamatorie pelvină este o infecție a organelor reproducătoare care poate provoca sângerări menstruale neregulate.

Tulburările de alimentație

Anorexia, bulimia și alte tulburări de alimentație pot perturba ciclul menstrual și pot întrerupe menstruația.

Alte cauze ale ciclurilor menstruale anormale, neregulate ar putea fi și:

  • endometrioza, care apare atunci când țesutul endometrial începe să crească în afara uterului; țesutul endometrial care acoperă uterul se dizolvă în fiecare lună și este eliminat odată cu fluxul menstrual;
  • polipii uterini, acele mici creșteri benigne, necanceroase, care apar în mucoasa uterului;
  • cancerul de col uterin;
  • medicamentele cum ar fi anticoagulantele;
  • alte afecțiuni, precum o glandă tiroidă subactivă sau hiperactivă ori tulburări hipofizare care afectează echilibrul hormonal;
  • complicațiile asociate sarcinii, inclusiv avortul spontan sau o sarcină ectopică, când ovulul fertilizat este implantat în afara uterului cum ar fi în trompa uterină;
  • stresul și alți factori ai stilului de viață precum modificările semnificative de greutate, regimul alimentar, schimbările în rutina de exerciții fizice, călătoriile sau alte perturbări ale rutinei. 

Când să mergi la un consult ginecologic?

Este recomandat să îți programezi un consult ginecologic dacă identifici semnele unor probleme referitoare la ciclul menstrual, precum:

  • absența menstruației;
  • nu mai ai menstruație de 90 de zile, deși nu ești însărcinată;
  • menstruațiile sunt neregulate după ce mulți ani au fost regulate;
  • sângerezi mai mult de șapte zile;
  • sângerezi mai mult decât de obicei, adică este necesar să îți schimbi absorbantul la interval de o oră-două;
  • menstruațiile apar la mai puțin de 21 de zile sau la mai mult de 35 de zile distanță una față de cealaltă;
  • sângerezi între menstruații;
  • dezvolți dureri severe în timpul menstruației;
  • ai brusc febră și te simți rău după ce ai folosit tampoane.

La recomandarea medicului ginecolog, se pot încerca unele suplimente naturale, pe bază de plante, cum ar fi cele cu extract uscat de piperul călugărului (Vitex Agnus Castus), care pot ajuta la reglarea dezechilibrelor hormonale și la reducerea simptomelor asociate cu sindromul premenstrual.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Periods and fertility in the menstrual cycle” - https://www.nhs.uk/conditions/periods/fertility-in-the-menstrual-cycle/
“Your menstrual cycle” - https://www.womenshealth.gov/menstrual-cycle/your-menstrual-cycle
“Menstrual Cycle” - https://my.clevelandclinic.org/health/articles/10132-menstrual-cycle
“MSD Manual - Introduction to Menstrual Abnormalities”
https://www.msdmanuals.com/professional/gynecology-and-obstetrics/menstrual-abnormalities/introduction-to-menstrual-abnormalities


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0