Un vaccin experimental a produs un răspuns imunitar puternic împotriva variantelor de îngrijorare SARS-CoV-2

Un vaccin experimental, în doză unică, cu stabilitate la temperatura camerei, a generat un răspuns imunitar bun împotriva SARS-CoV-2 în sutdiile efectuate pe animale.

Deși o bună parte din populația globală a primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID-19 , doar un procent foarte mic dintre persoanele din țările cu venituri mici au avut acces la aceste vaccinuri. Această distribuție inechitabilă este cauzată, cel puțin parțial, de oferta limitată de vaccinuri și de stocarea vaccinurilor de către națiunile bogate.

Odată cu vaccinarea cu succes a unei proporții substanțiale a populației din țările mai bogate, furnizarea și distribuirea de vaccinuri către țările cu venituri medii și mici au început să se îmbunătățească. Însă, cu excepția vaccinului anti-COVID-19 de la Johnson & Johnson, restul vaccinurilor disponibile implică un regim de două doze, iar unele dintre ele necesită depozitare la temperaturi foarte scăzute.

Așadar, capacitatea globală de producție limitată și lipsa infrastructurii de depozitare frigorifice necesare în țările cu venituri mici sunt unele dintre provocările majore care împiedică furnizarea și disponibilitatea globală a vaccinurilor. Acest lucru, împreună cu apariția de noi variante SARS-CoV-2 și incertitudinea cu privire la durata protecției oferite de vaccinurile disponibile în prezent, sugerează necesitatea unor vaccinuri noi, durabile și ușor de implementat.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

În acest context, un studiu¹ apărut în jurnalul științific Cell Host & Microbe a constatat că o singură doză de vaccin AAVCOVID-1 (AC1) a provocat un răspuns imun împotriva SARS-CoV-2 timp de cel puțin 11 luni la macaci. Candidatul la vaccin a fost, de asemenea, stabil la temperatura camerei timp de o lună și a produs un răspuns imun împotriva variantelor actuale de îngrijorare.

Un potențial vaccin cu vector viral a avut rezultate bune împotriva variantelor SARS-CoV-2 la animale 

Autorii studiului au analizat două potențiale vaccinuri cu vector viral, AC1 și AAVCOVID-3 (AC3), care codifică fie întreaga proteină Spike a SARS-CoV-2, fie o parte a acesteia. Proteina Spike se leagă de receptorii de pe celulele corpului uman și facilitează intrarea virusului în celulă.

Capsida vectorilor AAVCOVID a fost diferită de capsida vectorilor utilizați pentru terapia genică. De asemenea, o parte foarte mică a populației umane a avut anticorpi care au recunoscut capsida vectorilor AAVCOVID. Utilizarea repetitivă a acelorași vectori sau similari poate duce la un răspuns imun mai mare împotriva vectorului și poate preveni astfel utilizarea aceluiași vector pentru terapia genică după vaccinare.

Dimpotrivă, utilizarea unui vector de vaccin recunoscut de sistemul imunitar ar duce la un răspuns imunitar mai puternic la capside, mai degrabă decât la proteina Spike a SARS-CoV-2, reducând eficacitatea vaccinului.

Cercetătorii au testat inițial capacitatea candidaților la vaccin de a produce răspunsul imun dorit prin administrarea vectorilor AAVCOVID la șoareci. Ei au descoperit că o singură doză de vaccin a produs un răspuns puternic de anticorpi neutralizanți timp de cel puțin 24 de săptămâni și un răspuns al celulelor T timp de cel puțin 6 săptămâni după imunizare. În plus, vaccinul candidat AC1 a provocat un răspuns imun mai favorabil împotriva SARS-CoV-2 decât a făcut-o AC3.

Pentru a compara în continuare eficacitatea AC1 și AC3, cercetătorii au administrat unor macaci o singură doză intramusculară din unul dintre candidatii la vaccin și au monitorizat în mod regulat producția de anticorpi neutralizanți timp de 11 luni la animale. Ambii candidați la vaccin au crescut considerabil nivelurile de anticorpi neutralizanți dupa o singură doză, deși AC1 a depășit AC3.

În mod semnificativ, anticorpii de neutralizare au rămas la niveluri de vârf după 11 luni de la imunizarea cu candidatul la vaccin AC1. În plus, răspunsurile celulelor T au atins vârful la 10 săptămâni după imunizare cu AC1 și AC3 și au fost susținute până la cel puțin 11 luni. Savanții au ales candidatul la vaccin AC1 pentru investigații suplimentare datorită rezultatelor sale superioare la șoareci și macaci.

Pentru a evalua efectele protectoare ale vaccinului candidat AC1 împotriva infecției cu SARS-CoV-2, oamenii de știință au administrat o injecție intramusculară cu AC1 sau cu placebo la șase macaci crabivori. Macacii din ambele grupuri au fost apoi infectați cu SARS-CoV-2 la 9,5 săptămâni după injecția intramusculară.

Macacii care primiseră placebo au avut cu niveluri ridicate de virus și replicare virală în tractul respirator superior și inferior. În schimb, imunizarea cu candidatul vaccin AC1 a dus la inhibarea aproape completă a replicării virale în tractul respirator superior și inferior al acelor animale.

Confirmând aceste rezultate, animalele din grupul de control, dar nu din grupul imunizat cu AC1, au prezentat activarea ganglionilor limfatici pulmonari, sugerând un răspuns inflamator la infecția cu SARS-CoV-2. Aceste date arată că o singură doză de AC1 a fost eficientă în protejarea macacilor împotriva unei infecții cu SARS-CoV-2.

Folosind probe de ser colectate de la macaci pentru a efectua un test de neutralizare în laborator, cercetătorii au descoperit că imunizarea cu AC1 a condus la producerea de anticorpi neutralizanți împotriva proteinei de tip SARS-CoV-2 de tip sălbatic. Acest lucru explică, în parte, efectele protectoare ale AC1 împotriva provocării virale.

Anticorpii produși după imunizarea cu AC1 au fost, de asemenea, eficienți la neutralizarea variantelor Alpha, Beta, Gamma și Delta. Cu toate acestea, potența acestor anticorpi neutralizanți a fost mai mică împotriva variantelor Beta, Gamma și Delta decât împotriva virusului de tip sălbatic.

Mai este nevoie de cercetări pentru a se stabili dacă vaccinul poate fi sigur și eficient și pentru oameni

Cât despre limitările acestui studiu, doza de vector AAVCOVID utilizată a fost mult mai mare decât cantitatea de vector din vaccinurile precum Johnson & Johnson, precizează oamenii de știință, ceea ce poate să nu afecteze reactogenitatea vectorilor AAV, deoarece sunt foarte bine tolerați, dar ar putea avea un efect asupra costului vectorului.

Deși potențialul vaccin a fost stabil și activ la temperatura camerei timp de o lună și la 4°C timp de cel puțin 3 luni și a funcționat în cazul animalelor, nu se știe dacă acesta va fi util și pentru oameni. Autorii studiului subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pe animale și pe oameni pentru a stabili siguranța și eficacitatea vaccinului candidat AAVCOVID. Este nevoie de studii de stabilire a dozei pentru a evalua în continuare siguranța, eficacitatea, diferențele de gen, costurile și alte aspecte.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cell Host & Microbe - An AAV-based, room-temperature-stable, single-dose COVID-19 vaccine provides durable immunogenicity and protection in non-human primates
https://www.cell.com/cell-host-microbe/fulltext/S1931-3128(21)00378-4
1. Studiul „An AAV-based, room-temperature-stable, single-dose COVID-19 vaccine provides durable immunogenicity and protection in non-human primates”, apărut în Cell Host & Microbe, 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/j.chom.2021.08.002, autori: Nerea Zabaleta et al.
World Health Otganization - WHO strengthens COVID-19 response by improving regional vaccine production, distributing vaccines to the vulnerable and delivers essential supplies 
https://www.who.int/news-room/feature-stories/detail/who-improves-regional-vaccine-production-distributes-vaccines-to-the-vulnerable-and-delivers-essential-supplies-in-the-continued-fight-against-covid-19


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0