Reinfectarea cu SARS-CoV-2 este posibilă sau nu?

În prezent, există numeroase informații contradictorii cu privire la reinfectarea cu virusul SARS-CoV-2, iar, deși există numeroase studii în curs de desfășurare cu privire la acest aspect, cercetătorii sunt de părere că acest fenomen este posibil. Într-adevăr, se poate ca o persoană infectată, la un moment dat cu noul coronavirus, să se poată reinfecta.

De asemenea, chiar dacă simptomele pot să nu fie la fel de severe ca la prima infectare, virusul tot poate fi răspândit mai departe, către alte persoane. Acest aspect devine cu atât mai tulburător pe perioada sezonului rece, când gripa și răceala își reintră în drepturi, iar boala COVID-19 poate fi ușor confundată cu acestea. Din acest motiv, testarea devine necesară, în cazul prezenței simptomelor de infecție respiratorie, pentru a se putea lua măsurile necesare de prevenție a răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Este posibilă reinfectarea cu aceeași variantă a virusului SARS-CoV-2?

Oamenii de știință susțin că reinfectarea este posibilă. Potrivit mai multor cercetări efectuate în cazul altor virusuri respiratorii, similar cu noul coronavirus, reinfectarea cu aceeași variantă virală se poate întâmpla. De asemenea, se cunoaște faptul că există câteva mutații majore ale virusului responsabil pentru boala COVID-19. Din acest motiv, chiar dacă te-ai infectat, deja, o dată cu virusul SARS-CoV-2, riscul de a te reinfecta există, așadar este important să îți iei toate măsurile de siguranță, chiar și după ce te-ai vindecat.

În schimb, dacă reinfectarea cu aceeași variantă a virusului se produce, șansele să se manifeste la fel de puternic ca prima dată sunt scăzute, în cazul în care ai manifestat simptome severe. Din cercetările efectuate până în prezent, reinfectarea vine la pachet cu simptome mai puțin pregnante, deoarece sistemul imunitar a dezvoltat, deja, o serie de anticorpi împotriva virusului.

Marea preocupare a oamenilor de știință se îndreaptă către cei cu care intră în contact persoana reinfectată, deoarece riscul de contagiere este la fel de ridicat ca la prima infectare. Pe scurt, te poți infecta de două ori și poți fi asimptomatic la a doua infectare, dar poți, în continuare, purta și transmite virusul către alte persoane, mai vulnerabile, din jurul tău. Acest fenomen este deosebit de periculos, deoarece o bună parte din populație nu cunoaște riscul reinfectării și, în acest caz, nu menține măsurile de siguranță necesare după ce s-a vindecat, punând în pericol persoanele apropiate.

Specialiștii sunt de părere că reinfectarea va deveni mult mai des întâlnită decât ne-am putea imagina acum, motiv pentru care se încurajează informarea populației largi cu privire la acest risc, pentru a micșora impactului fenomenului reinfectării.

Câte mutații ale virusului SARS-CoV-2 sunt cunoscute în prezent?

La începutul pandemiei nu se cunoștea capacitatea virusului SARS-CoV-2 de a evolua prin mutații, cum se întâmplă în cazul virusurilor responsabile pentru gripă, hepatită sau boala HIV. În prezent, se cunoaște că virusul este la fel de instabil ca cele trei amintite, iar mici mutații au început să apară din momentul în care a fost transferat de la animale la oameni.

Deși, în principiu, mutațiile fie ucid virusul, fie nu îi afectează în niciun fel structura, în ultimele luni, cercetătorii au observat variante noi care au cauzat schimbări majore la nivelul comportamentului și al gradului de contagiere al virusului.

Aceste versiuni virale au apărut într-o succesiune rapidă în diverse regiuni geografice, și anume Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia.

Principalele mutații cunoscute până în prezent sunt următoarele:
1.      Mutația A222V, identificată în Spania
2.      Mutația N501Y, identificată în Marea Britanie
3.      Mutațiile E484K, N501Y, K417N, identificate în Africa de Sud
4.      Mutațiile E484K, K417N/T, N501Y, identificate în Brazilia

Apariția subită a acestor noi variante sunt un motiv de îngrijorare, oamenii de știință fiind de părere că acestea apar din cauza numărului foarte ridicat de persoane infectate, iar fiecare nou pacient reprezintă o oportunitate de modificare a virusului. Este un proces evolutiv normal, care trebuie înțeles și tratat cu foarte mare seriozitate.

Mutațiile noului coronavirus se produc la fel ca la virusul responsabil pentru gripă? În acest caz, vaccinurile anti COVID-19 pot funcționa pe un spectru mai mare de mutații virale?

Din vaccinurile disponibile momentan, așa cum o indică datele științifice accumulate până în prezent, cele ale companiilor Moderna și Pfizer BioNTech pot fi eficiente împotriva noilor variante de virus.

Cu toate acestea, compania Moderna a început să lucreze la un rapel adresat în mod specific acestor noi variante.

Deoarece vaccinurile Pfizer și Moderna au o eficacitate de peste 90%, potrivit experților, chiar și o eficacitate mai scăzută a acestora în fața variantelor recent apărute ar putea fi utilă.
Vaccinul companiei AstraZeneca, potrivit unor cercetări preliminare, pare a fi, la rândul său, eficace împotriva mutațiilor identificate în Brazilia. Vaccinul are eficacitate demonstrată împotriva noii variante de virus depistate în Marea Britanie, dar nu este la fel promițător în ceea ce privește mutația provenită din Africa de Sud. O concluzie definitivă cu privire la eficacitatea sa împotriva variantei din Brazilia urmează a fi emisă în curând.

În ceea ce privește noul vaccin elaborat de compania Johnson & Johnson’s, acesta vine cu două avantaje semnificative: se administrează într-o singură doză și nu necesită condiții speciale de depozitare (trebuie, însă, ținut la frigider). O analiză1 FDA sugerează că eficacitatea vaccinului depinde de la o regiune la alta în funcție de mutațiile recent apărute. În principiu, vaccinul are o eficacitate de 66% împotriva formelor moderate și severe de COVID-19, imunitate obținută la 14 zile după vaccinare. Cu toate acestea, s-a înregistrat o eficiență de 85% împotriva formelor severe de COVID-19 la 28 de zile după vaccinare.

Din punct de vedere regional, vaccinul prezintă o eficacitate de 72% în Statele Unite, pe când în Africa de Sud a înregistrat o eficacitate de 64%, iar în Brazilia – 68%. Un motiv pentru care oamenii se infectează cu virusul gripal, an de an, este că mutațiile acestui virus sunt foarte mici, deci mai ușor de controlat. De aceea, pentru a preveni îmbolnăvirea de gripă, se încurajează vaccinarea populației. Virusurile respiratorii, precum virusul gripal infectează suprafețele mucoase. Acestea nu invadează organismul la fel ca meningita, rubeola sau alte boli virale.

Sistemul imunitar face o treabă foarte bună în controlul microorganismelor care pătrund în fluxul sanguin, dar, în ceea ce privește virusurile care rămân la nivelul mucoasei, acesta nu poate acționa la fel de eficient. Din acest motiv, vaccinul este foarte important.  

De asemenea, prevenirea îmbolnăvirii este la fel de importantă, pentru că, chiar și în cazul infectării, simptomele pot fi mai puțin severe și mai ușor de gestionat. În acest sens acționează și vaccinurile. Așadar, precum vaccinul antigripal ajută la reducerea severității infecțiilor viitoare, un vaccine anti COVID-19 poate reduce considerabil și eficient severitatea bolii.

Este adevărat că reinfectarea este posibilă, dar puțin probabilă?

Din păcate, nu. În primul rând, virusul nu afectează la fel pe toată lumea. În al doilea rând, nu există cale de a ști cum va răspunde sistemul imunitar al individului la reinfectare și ce complicații pot apărea. De asemenea, cunoștințele acumulate până în prezent despre noul coronavirus sunt, încă, puse la îndoială. De aceea este bine să acționăm în mod preventiv, pentru că vorbim despre un virus extrem de nou, iar pentru a se putea discuta cu certitudine despre felul în care acesta acționează este nevoie de mai mult timp și de mai multă muncă de cercetare.

Chiar dacă, la începutul crizei sanitare, s-a observat o incidență mai crescută în rândul populației vârstnice și una aproape inexistentă în rândul copiilor, iată că, la momentul actual, există numeroase cazuri de copii și de tineri infectați. În aceeași măsură, persoanele tinere nu suferă, de regulă, de complicații severe ale bolii, însă acest lucru nu este imposibil și s-au semnalat cazuri de tineri care au fost răpuși de boală.

Nu în ultimul rând, nu se cunosc ramificațiile pe termen lung ale bolii COVID-19. Persoanele infectate au fost integrate în mai multe studii pe termen lung, pentru a li se monitoriza parcursul, așadar, în ceea ce privește un răspuns la această întrebare, urmează să îl aflăm în cursul mai multor ani.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Vaccines and Related Biological Products Advisory Committee Meeting, publicată în februarie 2021
https://www.fda.gov/media/146217/download
The Atlantic - Coronavirus Reinfection Will Soon Become Our Reality
https://www.theatlantic.com/science/archive/2021/02/coronavirus-reinfection/618128/
CDC - Reinfection with COVID-19
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/your-health/reinfection.html#:~:text=In%20general%2C%20reinfection%20means%20a,learning%20more%20about%20COVID%2D19.
New York Times – Coronavirus Reinfections are Real but Very Rare
https://www.nytimes.com/2020/10/13/health/coronavirus-reinfection.html


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0