Uleiul de pește, util în insuficiența cardiacă [studiu]

Uleiul de pește, bogat în acizi grași Omega-3, este cunoscut pentru numeroasele beneficii pentru organism. Mai puțin cunoscut este faptul că acesta face parte, din ce în ce mai mult, din schemele de tratament pentru persoanele care suferă de insuficiență cardiacă. Cercetările în domeniu aduc informații încurajatoare cu privire la beneficiile uleiului de pește și al vitaminei D asupra bolilor cardiovasculare și chiar al cancerului. 

Un studiu 1 clinic recent oferă o perspectivă optimistă asupra pacienților cu insuficiență cardiacă cărora, în urma unei perioade de tratament complementar cu Omega-3 și vitamina D, numărul vizitelor la spital li s-a scăzut considerabil. Studiul a fost efectuat pe aproximativ 26.000 de adulți, cu vârste începând de la 50 de ani în sus, cărora li s-a prescris 1 gram de ulei de pește și 2.000 de unități de vitamina D pe zi, pe timp de 5 ani (durata studiului). 

Pe parcursul celor 5 ani, predispoziția persoanelor care au luat ulei de pește și vitamina D pentru un atac de cord a scăzut cu 28% față de grupa de control, cărora li s-a administrat un tratament de tip placebo. Mai mult, numărul de spitalizări recurente în grupa consumatorilor de ulei de pește a fost de 326, în timp ce grupa de control a înregistrat 379 de spitalizări. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Rezultatele acestui studiu coincide cu ultimele cercetări în domeniul afecțiunilor cardiace, care subliniază importanța tratamentului complementar cu acizi grași Omega-3, pentru reducerea riscului de incidente cardiovasculare și îmbunătățirea calității vieții pacienților cardiaci. Deși uleiul de pește nu acționează, în mod, direct, asupra cauzelor insuficienței cardiace, acizii grași de tip Omega-3 din compoziția acestuia ajută la scăderea nivelului de trigliceride din sânge, au proprietăți antiinflamatoare și anticoagulante și joacă un rol important în stabilizarea ritmului cardiac. 

Ce trebuie să știi despre insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică, rezultată din afectarea structurii inimii, în urma căreia inima își pierde, în mod treptat, capacitatea de a pompa sânge în corp, pentru a acoperi nevoile metabolice ale acestuia. Există mai multe tipuri de insuficență cardiacă:

  • Diastolică (apare, de obicei, la persoanele cu hipertensiune arterială neinvestigată sau netratată);
  • Acută (simptomele de insuficiență cardiacă apar brusc, atât la persoane fără istoric cardiac, cât și la pacienții cu insuficiență cardiacă stabilizată, pe fondul unor alte probleme de sănătate sau a factorilor de stres);
  • Cronică (manifestată prin evoluția lentă, în timp, a bolii);
  • Insuficiență cardiacă dreapta/stânga (atunci când numai unul dintre ventricule - drept sau stâng – este afectat).

Printre cele mai frecvente cauze ale instalării insuficienței cardiace se numără boala cardiacă ischemică, afecțiunile valvulare sau malformațiile congenitale de ordin cardiac, însă aceasta poate apărea și pe fondul cardiomiopatiei (îngreunarea pompării sângelui de către cord spre restul corpului).

De asemenea, persoanele cu hipertensiune arterială, obezitate, diabet zaharat, dislipidemie (colesterol și trigliceride crescute) sau ateromatoză coronariană (îngustarea arterelor coronare datorită depunerilor crescute de colesterol) sunt predispuse la această afecțiune. 

Stilul de viață poate contribui la crearea unei predispoziții pentru insuficiența cardiacă. Astfel, fumatul, alimentația nesănătoasă și la ore neregulate, precum și lipsa activității fizice, pot facilita apariția bolii. Unul dintre cele mai relevante simptome este senzația de respirație îngreunată, cunoscută și ca dispnee, urmată de dureri ale zonei toracale, palpitații, oboseală generalizată, scăderea în greutate și senzația de greață. 

Există mai multe tipuri de tratament pentru insuficiența cardiacă, scopurile principale adresând corectarea factorilor de risc și atenuarea simptomelor. Așadar, una dintre cele mai uzuale scheme de tratament pentru insuficiența cardiacă include diuretice, beta blocante și inhibitori ai enzimei de conversie. Grație noilor studii și metode de cercetare din domeniu, schemele de tratament mai recente includ și acizii grași Omega-3 și vitamina D, ale căror proprietăți benefice sunt în permanență supuse studiilor clinice. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul ”Vitamin D and Omega-3 Trial (VITAL)” publicat în US National Library of Medicine, publicat în iulie 2010, autori: JoAnn E. Manson, Brigham and Women’s Hospital
https://www.webmd.com/heart-disease/news/20180925/can-fish-oil-cut-danger-of-high-risk-heart-issues#1
https://medicalxpress.com/news/2019-11-fish-oil-good-medicine-heart.html?utm_source=nwletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-nwletter

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0