Tusea convulsivă (măgărească): tratament și remedii naturiste
Tusea convulsivă (măgărească): tratament și remedii naturiste
Tusea convulsivă (măgărească): tratament și remedii naturiste
Tusea convulsivă, cunoscută sub denumirea de tuse măgărească sau Pertussis, este o boală respiratorie extrem de contagioasă. Această boală infecțioasă este cauzată de bacteria Bordetella pertussis. Tusea convulsivă afectează, în general, bebelușii mai mici de 6 luni, situații în care se poate manifesta într-o formă gravă sau chiar mortală, dar poate afecta și copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani.
Principalul simptom al tusei convulsive este tusea incontrolabilă, puternică, care adesea face dificilă respirația. Sunetele scoase de copil în timp ce tușește sunt similare cu cele produse de un măgar. Să vedem de ce apare acest tip de tuse și ce forme de tratament, dar și de prevenție există.
Din ce cauze apare tusea convulsivă?
Atunci când un bolnav care suferă de tuse măgărească tușește, strănută sau râde, mici particule de salivă care conțin bacteria Bordetella pertussis se răspândesc în aer. Asta înseamnă că orice persoană expusă la aerul contaminat poate dezvolta tuse convulsivă. Bacteriile Bordetella pertussis se atașează la cili, acele extensii mici, asemănătoare părului, care acoperă o parte a sistemului respirator superior. Bacteriile eliberează toxine, care deteriorează cilii și provoacă umflarea căilor respiratorii. Adică, mai întâi, bacteria pătrunde la nivelul căilor respiratorii, apoi se atașează de mucoasa care căptușește plămânii și în timp, apare inflamația, care determină principalul simptom al acestei afecțiuni: tusea persistentă. Tusea convulsivă poate să apară la orice vârstă și durează timp de 3-6 săptămâni.
Simptome tuse convulsivă
Simptomele tusei convulsive se dezvoltă de obicei, în decurs de 5 până la 10 zile de la expunere, iar uneori, nu apar până la 3 săptămâni. În general, semnele și simptomele acestei boli în stadiile incipiente pot fi confundate cu cele ale unei răceli obișnuite. Prin urmare, specialiștii nu o suspectează sau nu o diagnostichează până nu apar simptomele mai severe.
Simptomele timpurii pot dura una până la două săptămâni și includ de obicei:
- rinoree (secreții nazale);
- strănut;
- tuse ușoară, ocazională;
- febră mică;
- apneea (simptom întâlnit la copii), adică o pauză în respirație.
După una sau cel mult două săptămâni de la debutul simptomelor și pe măsură ce boala progresează, tusea începe să fie productivă. Tusea se manifestă episodic și o criză de tuse poate dura mai bine de un minut. Uneori, copiii se înroșesc sau se învinețesc la față din cauza tusei. Crizele de tuse măgărească devin, în general, mai frecvente și mai grave pe măsură ce boala continuă și poate apărea mai des, pe timpul nopții. Crizele de tuse pot continua până la 10 săptămâni sau mai mult.
De asemenea, pot apărea și alte simptome precum:
- vărsături în timpul sau după tuse;
- senzația de oboseală după ce tușești;
- tuse în stadiul paroxistic, caracterizat de accese de tuse care ating un maxim de intensitate și sunt frecvent urmate de un sunet înalt, ascuțit, care se termină cu o inspirație prelungită, zgomotoasă.
Tusea convulsivă poate provoca boli grave, în special copiii mai mici de 6 luni sunt expuși riscului de complicații severe ale tusei convulsive, de aceea se recomandă internarea acestora.
Cum se transmite tusea convulsivă?
Cum spuneam, tusea convulsivă se răspândește de la o persoană bolnavă la alta sănătoasă. Pacienții cu tuse măgărească răspândesc, de obicei, boala prin tuse sau strănut ori când petrec mult timp alături de ceilalți, împărțind același spațiu în care respiră. Persoanele infectate sunt cele mai contagioase până la aproximativ 2 săptămâni după ce începe tusea, dar perioada de contagiozitate poate dura și mai puțin odată cu administrarea tratamentului cu antibiotice.
Cum se diagnostichează tusea convulsivă?
Dacă bănuiești că cel mic suferă de tuse convulsivă, du-l la medicul pediatru. De asemenea, atunci când tusea copilului persistă în ciuda tratamentului administrat, ar putea fi vorba despre tusea convulsivă. Apelează de urgență la ajutor medical dacă cel mic respiră foarte greu și buzele încep să i se învinețească.
Pentru stabilirea diagnosticului, medicul va face anamneza, examinarea fizică, analizele de sânge, precum și analize ale secrețiilor nazale. E posibil ca bacteria care provoacă tusea convulsivă să nu fie detectată la analize, fapt care se petrece dacă tusea e mai veche de 3 săptămâni ori dacă pacientul a luat antibiotice înainte de recoltarea secrețiilor.
Tratament pentru tuse măgărească
Antibiotice recomandate de medic
Dacă tusea convulsivă este diagnosticată în stadiul incipient, antibioticele pot funcționa cu succes. Însă, este puțin probabil ca tratamentul administrat după trei săptămâni de la declanșarea bolii să mai fie de ajutor. Bacteriile deja dispar din corp până atunci, deși, de obicei, pacientul încă mai poate avea simptome. Mai mult decât atât, antibioticele vor împiedica faptul ca bacteria să infecteze și alți copii.
Este, de asemenea, foarte important să nu îi administrezi celui mic medicamente antitusive sau expectorante, cu excepția cazului în care medicul a recomandat asta, întrucât acestea nu sunt eficiente în tratarea tusei convulsive și, adesea, nu sunt recomandate copiilor mai mici de 4 ani. Tratamentul recomandat de medic trebuie administrat întocmai cum a fost prescris de acesta.
Remedii naturiste pentru tusea convulsivă
Fiind o afecțiune cauzată de o infecție bacteriană, remediile naturiste trebuie folosite în paralel cu tratamentul medicamentos, nu ca tratament singular. Ceaiurile de plante și supele de pui pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor neplăcute specifice tusei convulsive. Ghimbirul are proprietăți antiinflamatorii și antibacteriene, iar consumul său sub formă de ceai poate ajuta la calmarea gâtului și la reducerea tusei. Și ceaiul de mușețel are proprietăți antiinflamatorii și poate ajuta la calmarea gâtului iritat și la reducerea tusei.
Amestecul de miere și lămâie este un remediu popular pentru tuse (dar nu la copiii mai mici de un an!). Mierea are proprietăți antibacteriene și poate ajuta la calmarea iritației gâtului, în timp ce lămâia conține vitamina C, care sprijină buna funcționare a sistemului imunitar. Siropul de ridiche neagră poate calma, de asemenea, simptomele tusei măgărești (scobești o ridiche neagră și faci ca un fel de crater în care pui puțină miere și o lași o vreme până când obervi că a apărut în crater ca un sirop - mierea amestecată cu zeama extrasă din ridiche).
Complicații pe care le poate da tusea convulsivă
Tusea convulsivă este periculoasă la bebelușii mai mici de 6 luni, deoarece crește considerabil riscul de complicații. Cu cât bebelușul este mai mic, cu atât este mai probabil să aibă nevoie de tratament în spital. Aproximativ jumătate dintre bebelușii cu vârsta sub un an care suferă de tuse măgărească au nevoie de îngrijire în spital, iar dintre aceștia:
- 23% suferă de pneumonie (infecție pulmonară);
- 1,1% tind să aibă convulsii (mișcări violente și incontrolabile);
- 61% vor avea apnee (respirație încetinită sau oprită);
- 0,3% vor face encefalopatie (boală a creierului, encefalului);
- 1% vor deceda.
De asemenea, adolescenții și adulții pot avea complicații din cauza tusei convulsive, însă în cazul lor sunt de obicei mai puțin grave. Cele mai frecvente complicații ale tusei convulsive, identificate la această categorie de pacienți au fost:
- pierderea în greutate (33%);
- pneumonia (2%);
- pierderea controlului vezicii urinare (28%);
- leșinul, pierderea cunoștinței (6%);
- fracturile de coaste cauzate de tuse severă (4%).
Ce se poate face pentru a preveni tusea convulsivă?
Dacă te îngrijorezi la gândul că micuțul tău ar putea să se confrunte cu tusea convulsivă, e bine să știi că există câteva lucruri pe care le poți face pentru a preveni această afecțiune.
Vaccin
Cel mai bun mod de a-l proteja pe copil de tusea convulsivă este vaccinul. Imunizarea se face la recomandarea medicului, cu acordul părinților. Prima doză de vaccin combinat se face la vârsta de 2 luni (se numește vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B sau DTPa-VPI-Hib-Hep. B), a doua doză se face la 4 luni și a treia la 11 luni. La vârsta de 5-6 ani se mai face vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI). Se recomandă ca și femeile însărcinate să facă vaccinul. Potrivit cercetărilor recente, vaccinul antipertussis este sigur și eficient (chiar dacă persoana vaccinată face boala, simptomele vor fi mai ușoare).
De asemenea, copiii care intră în contact cu persoane care suferă de tuse măgărească trebuie duși de urgență la medic pentru a verifica dacă bacteria a fost deja contractată și pentru administrarea tratamentului pe bază de antibiotice, dacă este cazul. Copiii care primesc diagnosticul de tuse convulsivă nu vor mai intra în contact cu alți copii timp de 3 săptămâni, astfel încât să prevină răspândirea infecției.
Măsuri de igienă
La fel ca multe boli respiratorii, tusea convulsivă poate fi prevenită și prin practicarea unei igiene bune. De aceea, este indicat:
- să-ți acoperi gura și nasul cu un șervețel când tușești sau strănuți, pentru a scădea riscul de a transmite și altora virusul sau bacteria pe care ai putea să o ai;
- să arunci servețelul folosit la coșul de gunoi după ce sufli nasul;
- să tușești sau să strănuți în pliul cotului, nu în mâini, dacă nu ai un șervețel;
- să te speli pe mâini cât mai des cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ai folosit mijloace de transport în comun și ai atins zone pe care pun mâinile mulți oameni (bare de autobuz, butoane de lift etc.);
- să folosești o soluție dezinfectantă pe bază de alcool 70% pentru a-ți curăța mâinile dacă nu ai la îndemână apă și săpun.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - About Pertussis
https://www.cdc.gov/pertussis/about/index.html
NCBI - Pertussis (Whooping Cough)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8482022/
Studiul „Pertussis (Whooping Cough)”, apărut în J Infect Dis. 2021 Oct 1; 224(Suppl 4): S310–S320. Published online 2021 Sep 30. doi: 10.1093/infdis/jiaa469, autori: Michael D Decker, Kathryn M Edwards
Te-ar mai putea interesa și...
