Fiecare dintre noi ne confruntăm din când în când cu tusea, care poate fi un semn al gâtului iritat sau poate indica diverse afecțiuni. De ce apare tusea cu mucus alb și cum se tratează?

Există două tipuri principale de tuse: productivă și neproductivă. O tuse productivă sau umedă produce mucus, în timp ce o tuse neproductivă sau uscată, nu. Culoarea mucusului poate indica uneori cauza bolii: cel galben sau verde poate indica o infecție, cel roșu o infecție sau chiar cancer, cel gri o iritare cauzată de fumat sau de inhalarea unor particule cum ar fi cele dintr-o fabrică de cărbune, cel maroniu, boli pulmonare cronice.

Ce provoacă tusea cu mucus alb?

Există mai multe cauze potențiale ale tusei care produce mucus alb, precum:

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Astmul

Este o afecțiune care provoacă inflamații acute ale căilor respiratorii din plămâni. Factorii care declanșează frecvent această inflamație includ exercițiile fizice, expunerea la temperaturi reci, fumul de țigară, febra fânului sau alte alergii.

O persoană care suferă un atac de astm poate prezenta următoarele simptome: tuse, respirație șuierătoare și dificilă, durere toracică ușoară. Expectorarea de mucus alb nu este o cauză imediată de îngrijorare. Cu toate acestea, tusea cu mucus abundent poate duce la agravarea simptomelor bolii, deoarece excesul de mucus poate înfunda căile respiratorii, ceea ce face respirația mai dificilă.

Medicii prescriu de obicei folosirea unui inhalator care conține un bronhodilatator (medicament care ajută la relaxarea mușchilor din jurul căilor respiratorii), cu ajutorul căruia se facilitează respirația în timpul unui atac de astm.

Unele remedii la domiciliu pot reduce severitatea sau frecvența simptomelor de astm: evitarea iritanților sau alergenilor, administrarea de antihistaminice pentru a ajuta la controlul alergiilor, încercarea unor tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau mindfulness-ul, pentru a reduce simptomele legate de stres.

Infecții ale tractului respirator superior

Infecțiile tractului respirator superior, cum ar fi răceala obișnuită sau gripa, pot provoca o tuse care produce mucus alb. Aceste infecții apar din cauza virusurilor, simptomele manifestându-se imediat, după 10-12 ore de la infecția cu un virus, și pot dura până la 3 săptămâni.

Răceala comună și gripa prezintă o serie de simptome, precum o tuse care poate fi productivă sau neproductivă, disconfort toracic, durere în gât, nas înfundat sau secreții nazale abundente, strănut, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, oboseală. În plus, gripa poate provoca febră și frisoane.

Vaccinul antigripal reduce riscul unei persoane de a se confrunta cu gripa. Dacă gripa deja s-a instalat, medicul poate prescrie tratament antiviral pentru a reduce durata simptomelor și pentru a scădea riscul de complicații. Antiviralele sunt cele mai eficiente atunci când sunt luate în termen de 48 de ore de la debutul simptomelor.

Răceala obișnuită dispare de obicei în termen de 7-10 zile. Pentru atenuarea simptomelor se administrează acetaminofen sau ibuprofen, descongestionante pentru a desfunda nasul sau spray-uri cu apă de mare care și ele au efect descongestionant.

Bronşita

Bronșita este termenul medical pentru infectarea și inflamarea bronhiilor, principalele căi aeriene care duc de la trahee la plămâni. Majoritatea cazurilor de bronșită acută sunt virale. Cu toate acestea, oamenii pot dezvolta bronșită și după expunerea la iritanți precum fum, aer poluat sau praf. Simptomele bronșitei includ o tuse care produce mucus limpede, alb sau gălbui, respirație îngreunată și șuierătoare, durere în gât, secreții nazale, febră.

Ca tratament, medicul poate prescrie steroizi sau agoniști beta-2 pentru a ajuta la reducerea inflamației căilor respiratorii și medicamente care să suprime episoadele de tuse. Suplimentele alimentare pot ajuta la reducerea frecvenței sau a gravității episoadelor de tuse, la fel siropurile de tuse cu miere, mușețel și nalbă. 

Unele modificări ale stilului de viață pot ajuta, de asemenea, la reducerea severității și a duratei simptomelor bronșitei, cum ar fi renunțarea la fumat, evitarea poluanților, evitarea expunerii la iritanți sau alergeni cunoscuți, vaccinarea periodică împotriva gripei și a pneumoniei.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC)

Această afecțiune pulmonară cronică face că respirația unei persoane să fie îngreunată. Starea poate implica una sau mai multe dintre următoarele:

• îngroșarea și inflamarea căilor respiratorii
• deteriorarea micilor saci de aer (alveole) care fac schimb de oxigen și dioxid de carbon
• pierderea elasticității căilor respiratorii și alveolelor
• supraproducție de mucus în căile respiratorii, care poate agrava dificultățile de respirație.

De obicei, BPOC apare după expunerea prelungită la iritanții pulmonari, dintre care cel mai frecvent este fumul de țigară. Persoanele care au o expunere regulată la niveluri ridicate de poluare, praf, vapori chimici au, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta BPOC.

Printre simptomele posibile ale BPOC-ului se numără tusea persistentă sau productivă, cu mucus alb, respirația tăiată, mai ales după activitatea fizică și un fel de șuierat la respirație.

Tipul de tratament pentru BPOC depinde de gravitatea bolii. Opțiunile de tratament includ bronhodilatatoare, steroizi, reabilitare pulmonară (care poate consta în efectuarea unor exercitii fizice și de respirație, educație sanitară, sfaturi despre managementul simptomelor), oxigenoterapie și presiunea pozitivă continuă în căile aeriene sau CPAP (această metodă este folosită pentru a trata cazuri ușoare de BPOC; se pompează aerul de la un mic aparat de noptieră printr-un tub și printr-o mască ce acoperă nasul, gura sau ambele în timp ce persoana doarme).

Dacă o persoană are BPOC în formă severă, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta total sau parțial plămânul deteriorat. Cu toate acestea, medicul va recomanda, de obicei, intervenția chirurgicală numai dacă medicamentele și modificările stilului de viață nu au ajutat la gestionarea simptomelor de BPOC.

Nu există remediu natural pentru BPOC. Cu toate acestea, persoanele afectate pot face următorii pași pentru a ajuta la gestionarea simptomelor acasă: oprirea fumatului și evitarea fumatului pasiv, vaccinarea periodică împotriva gripei și a pneumoniei, efectuarea unor exerciții ușoare pentru menținerea forței musculare și urmarea unui plan alimentar adecvat pentru a menține o greutate corporală normală.

Când să mergi la medic?

E imperativ să mergi la medic dacă te confrunți cu o tuse severă, persistentă sau care se înrăutățește treptat, cu o tuse care produce mucus cu sânge sau de altă culoare decât alb și dacă ai orice alte simptome îngrijorătoare.

Tratamentul 

Tratamentul tusei cronice este îndreptat către cauză. Simptomele pot fi ameliorate cu medicamentele pentru tuse fără prescripție medicală  care conțin guaifenezină și / sau dextrometorfan (acestea pot fi găsite ca siropuri pentru tuse sub formă de tablete).

Următoarele tratamente pot fi utilizate pentru tusea cronică cauzată de medicamente, afecțiuni sau boli.

• Astm: bronhodilatatoarele inhalatorii și steroizii inhalatori sunt administrați pentru a reduce inflamația căilor respiratorii și pentru a reduce respirația șuierătoare. În unele cazuri, steroizii orali pe termen scurt sunt prescriși pentru ameliorarea tusei cronice.
• Boala de reflux gastroesofagian : Tratamentul pentru tuse cronică include evitarea alimentelor care cresc refluxul, evitarea meselor înainte de culcare, ridicarea capului în timpul somnului și administrarea de medicamente precum famotidină , cimetidină,  omeprazol, lansoprazol, rabeprazol, pantoprazol ), esomeprazol pentru a reduce aciditatea stomacului.
• Probleme sinusale și "picurarea postnasală": utilizarea decongestionanților precum pseudoefedrina sau antihistaminice precum difenhidramina poate îmbunătăți simptomele picurării postnasale sau a curgerii nasului, ceea ce poate duce la o tuse persistentă, dureroasă. Steroizii nazali inhalatori sunt foarte eficienți în tratarea rinitei alergice (febra fânului), o cauză frecventă a tusei. În plus, alți inhalatori nazali precum bromura de ipratropiu  pot ameliora picurarea postnasală. Antibioticele pot fi prescrise dacă se determină că cauza este sinuzita.

• Infecții: Pneumonia bacteriană și bronșita sunt de obicei tratate cu antibiotice, cum ar fi cefalosporine, azitromicină  și alte antibiotice. Dacă pneumonia este aproape de peretele toracic, inflamația suprafeței plămânului poate provoca durere si acumulare de lichid , cunoscută sub numele de pleurezie, iar analgezicele pot fi de ajutor. Supresantele pentru tuse sunt utilizate cu precauție în aceste situații, deoarece eliminarea plămânului de mucusul infectat prin tuse ajută la eliminarea infecției. Majoritatea bronșitei la adulți este cauzată de infecții virale. Prin urmare, tratamentul este la fel ca acela al răcelii obișnuite, inclusiv odihna, fluidele, calmantele și umidificarea. Unii oameni consideră că medicamentele expectorante pentru tuse care conțin guaifenezină sunt utile pentru ameliorarea disconfortului lor. Uneori este greu să se diferențieze bronșita virală de bronșita bacteriană și se prescriu antibiotice. În unele cazuri, astmaticii pot produce mucus verde care pare infectat. Medicul dumneavoastră poate examina mucusul pentru a determina dacă este prezentă o infecție.
• Medicamente: pacienții cu tuse cronică care iau medicamente pentru tensiunea arterială numite inhibitori ai ECA (enzimă de conversie a angiotensinei), de exemplu, enalapril, captopril, lisinopril  etc. ar trebui să discute cu medicul lor despre schimbarea medicamentelor. Pacienții nu trebuie să oprească administrarea de medicamente singure, deoarece o întrerupere poate duce la o creștere semnificativă a tensiunii arteriale. Discutați cu medicul dumneavoastră despre orice posibilă modificare a medicamentului. O generație mai nouă de inhibitori ai ECA precum medicamentele numite ARB (blocante ale receptorilor de angiotensină, de exemplu, valsartan [Diovan], losartan  etc.pot fi alternative care au un potențial mai mic de a provoca tuse cronică. Multe alte medicamente sunt disponibile pentru a controla tensiunea arterială.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Bronchitis
https://www.nhs.uk/conditions/bronchitis/
Asthma UK - Phlegm, mucus and asthma
https://www.asthma.org.uk/advice/understanding-asthma/symptoms/phlegm-mucus-and-asthma/
My Lungs, My Life - Symptoms of COPD
https://mylungsmylife.org/topics/group-1/symptoms-of-copd/symptoms-1/