Transpirația excesivă a feței și a capului
Rezumat: Articolul explică transpirația excesivă a feței și capului, numită hiperhidroză craniofacială, o problemă care apare când corpul transpiră mai mult decât are nevoie pentru răcire.
Poate fi primară, fără cauză medicală clară și cu posibilă componentă genetică, sau secundară, asociată cu boli precum diabetul, hipertiroidismul, infecțiile, obezitatea, afecțiunile neurologice ori cu anumite medicamente.
Simptomele pot afecta viața socială și activitățile zilnice. Gestionarea include evitarea căldurii, hainelor groase, alcoolului, cafelei și alimentelor picante, folosirea ventilatoarelor, tehnici de relaxare, antiperspirante speciale și tratamente prescrise de medic.
1. Despre transpirația excesivă (hiperhidroza)
2. Transpirația excesivă la nivelul feței și capului
3. Din ce cauze apare hiperhidroza?
4. Cum se poate gestiona transpirația excesivă la nivelul feței și al capului?
a. Se vor purta haine largi și subțiri
b. Părul se va purta strâns sau acoperit
c. Un ventilator mic poate fi util
d. Se poate lua în calcul terapia cognitiv-comportamentală
e. Poate fi nevoie de tratamente prescrise de medic
f. Poate fi necesară o intervenție chirurgicală
5. Prevenire și control pentru transpirația excesivă
6. Concluzie
Despre transpirația excesivă (hiperhidroza)
Transpirația este un proces sănătos și natural, specific termoreglării, cu efect pozitiv asupra sistemului cardio-circulator, dar unii oameni transpiră în exces în zona feței și a capului, ceea ce ar putea fi un semn al unei afecțiuni de bază.
Transpirația excesivă sau hiperhidroza apare atunci când cineva transpiră deși corpul nu are nevoie de acest proces în momentul respectiv. Este o problemă destul de întâlnită, afectând aproximativ 1-3 persoane dintr-o sută.
Există două tipuri de hiperhidroză: focală primară și secundară. Hiperhidroza focală primară este cel mai frecvent tip, apare atunci când transpirația excesivă sau extremă nu este legată de o altă afecțiune sau de utilizarea medicamentelor.
Când cauza hiperhidrozei este medicația sau o afecțiune, se numește hiperhidroză secundară.
Hiperhidroza primară (fără cauză medicală clară) apare de obicei în copilărie sau adolescență și este moștenită genetic. Factori de risc:
- Istoric familial – dacă ai rude apropiate cu hiperhidroză, ai un risc mai mare.
- Vârsta tânără – debutează frecvent înainte de 25 de ani.
- Factori emoționali – stresul și anxietatea pot agrava simptomele.
- Activitate fizică intensă – persoanele care fac mult sport pot observa transpirație excesivă, deși nu este o cauză directă a hiperhidrozei.
- Hiperhidroza secundară (cauzată de alte afecțiuni) apare la orice vârstă și este declanșată de probleme de sănătate sau medicamente. Factori de risc:
- Boli hormonale – hipertiroidism, diabet.
- Obezitate – excesul de greutate poate duce la transpirație crescută.
- Afecțiuni neurologice – Parkinson, accident vascular cerebral.
- Infecții cronice – tuberculoza, HIV.
- Consumul anumitor medicamente – antidepresive, medicamente pentru tensiune, unele antibiotice.
Transpirația excesivă la nivelul feței și capului
Când transpirația excesivă afectează scalpul și fața, se numește hiperhidroză craniofacială. Aceasta poate afecta și palmele, axilele, zona înghinală sau tălpile.
Persoanele cu hiperhidroză craniofacială tind să transpire fără un motiv aparent, cum ar fi căldura, exercițiile fizice sau anxietatea, iar transpirația miroase diferit de sudoarea obișnuită a axilelor, de exemplu.
Acest gen de transpirație excesivă poate afecta doar una sau două regiuni ale corpului, în timp ce restul corpului rămâne uscat și răcorit.
O astfel de problemă poate face ca persoana afectată să se simtă jenată și, prin urmare, să evite pe cât posibil compania celor din jur. Astfel, situația poate interfera cu activitățile de zi cu zi, cum ar fi munca, exercițiile fizice sau șofatul.
Transpirația excesivă poate avea impact asupra oricui și poate apărea la orice vârstă, dar persoanele cu hiperhidroză primară au tendința de a prezenta simptome în copilărie sau după ce au ajuns la pubertate.
Simptomele hiperhidrozei primare se pot reduce odată cu înaintarea în vârstă.
Persoanele cu hiperhidroză secundară tind să transpire pe tot corpul, iar simptomele pot începe la orice vârstă. De asemenea, simptomele tind să se dezvolte brusc. Hiperhidroza secundară poate provoca, de asemenea, transpirație excesivă pe timp de noapte.
Din ce cauze apare hiperhidroza?
Cauza hiperhidrozei primare nu este necunoscută. Poate fi vorba de un impact asupra glandelor sudoripare ecrine, glande sudoripare care produc apă, mai degrabă decât asupra glandelor apocrine care produc sebum (secreție uleioasă).
Hiperhidroza poate apărea atunci când creierul trimite semnale pentru a răci corpul atunci când nu este necesar. Factorii genetici pot juca un rol în hiperhidroza primară, aproximativ 33% dintre persoanele cu hiperhidroză au un membru al familiei cu aceeași afecțiune.
În ceea ce privește hiperhidroza secundară, aceasta poate fi cauzată de infecții, diabet, menopauză, hipertiroidism, obezitate, gută, tumori, administrarea de fluoxetină sau alte antidepresive similare, propranolol, pilocarpină și bethanecol.
De asemenea, poate fi provocată de boala Parkinson, de consumul de alcool (sau în sevrajul postalcoolic), de leziuni, tulburări ale celulelor sangvine sau ale măduvei osoase, anumite afecțiuni moștenite rare, iritații sau boli care afectează sistemul nervos simpatic.
O serie de factori pot declanșa simptome de hiperhidroză: vremea caldă, consumul de alcool sau de mâncăruri picante, cofeină, produse cu glutamat monosodic, anxietate, purtarea de haine strânse sau prea groase, exercițiile si efortul fizic.
Cum se poate gestiona transpirația excesivă la nivelul feței și al capului?
Se vor purta haine largi și subțiri
Există câteva sfaturi de urmat și remedii la domiciliu care pot ajuta la reducerea simptomelor de hiperhidroză:
- evitarea, atât cât este posibil, a locurilor în care este foarte cald,
- utilizarea ventilatoarelor sau aerisirea corectă,
- purtarea unor haine mai largi și mai subțiri, în culori mai deschise, în aer liber, precum albul, mai degrabă decât îmbrăcăminte mai închisă. Se vor prefera haine din fibre naturale în loc de fibre sintetice și purtarea unui echipament sportiv modern, adaptat transpirației.
Părul se va purta strâns sau acoperit
Părul va fi purtat cât mai scurt sau, dacă se preferă părul lung, va fi ținut strâns în coadă sau coc, ca să nu atârne pe față și pe ceafă. Se va ține la îndemână o batistă mai mare sau un prosop dintr-un material natural, absorbant, pentru a tampona fața sau capul.
De asemenea, se pot purta benzi care să oprească transpirația de pe cap să curgă pe față (cum sunt cele pe care le poartă unii jucători de tenis).
Un ventilator mic poate fi util
Dacă persoana are o muncă de birou, poate ține pe masă un ventilator mic. De asemenea, se poate lua în calcul și un evantai sau un ventilator foarte mic, pe baterii sau acumulatori, care să poată fi purtat în geantă pentru a răci fața și capul pe drum în caz de nevoie.
Persoana afectată de hiperhidroză poate folosi pudră facială fără parfum.
Se poate lua în calcul terapia cognitiv-comportamentală
Dacă transpirația excesivă provine de la faptul că persoana este anxioasă, tratarea anxietății se poate face folosind tehnici de reducere a stresului (exerciții de respirație, meditație, yoga etc.) sau terapie cognitiv-comportamentală.
Poate fi nevoie de tratamente prescrise de medic
Dacă remediile la domiciliu nu reduc simptomele transpirației excesive la nivelul feței și capului, medicul poate recomanda alte tratamente.
Tratamentele pot fi glicopirolat topic, injecții cu toxină botulinică (efectele durează de obicei 2-6 luni), șervețele tip pânză acoperite cu tosilat de glicopironiu sau antiperspirante (care conțin piatră de alaun), care blochează glandele sudoripare.
Alte tratamente: beta-blocante și benzodiazepine care blochează simptomele fizice de anxietate și jenă, anticolinergice și medicamente antimuscarinice care blochează acetilcolina, o substanță chimică din sistemul nervos care ajută la activarea glandelor sudoripare.
De asemenea, s-ar putea recomanda iontoforeza, o procedură în care medicii tratează zona afectată de transpirație excesivă trecând un curent electric slab prin apă sau un tampon umezit (deși procedura se folosește mai ales pentru hiperhidroza la palme sau tălpi).
Poate fi necesară o intervenție chirurgicală
În cazuri rare sau extreme când simptomele nu răspund la niciun alt tratament, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală.
Potențialele proceduri chirurgicale includ simpatectomia toracică endoscopică și îndepărtarea sau distrugerea glandelor sudoripare, însă acestea sunt utilizate mai ales pentru alte zone ale corpului care transpiră excesiv.
Simpatectomia toracică endoscopică este cel mai frecvent utilizat tratament chirurgical pentru hiperhidroză. Acesta implică rezecția nervilor responsabili de declanșarea transpirației în zona afectată prin incizii foarte mici.
Acest lucru împiedică nervii să poată semnaliza glandelor sudoripare să transpire.
În cealaltă procedură, de îndepărtare sau distrugere a glandelor sudoripare, cele care înconjoară zona afectată sunt tăiate sau răzuite.
Radiația electromagnetică poate fi utilizată și pentru distrugerea glandelor sudoripare, dar se face mai ales atunci când transpirația excesivă este în zona axilelor.
Prevenire și control pentru transpirația excesivă
- Spală-te pe cap și pe față cu apă rece sau călduță pentru a reduce activitatea glandelor sudoripare. Folosește șampoane cu efect răcoritor (mentol, ceai verde). Dacă ai părul lung, prinde-l pentru a permite mai multă ventilație.
- Poartă pălării sau bentițe din materiale respirabile pentru a absorbi umezeala și evită hainele strâmte în jurul gâtului.
- Antiperspirantele cu clorură de aluminiu aplicate seara pe frunte, ceafă sau gât pot reduce transpirația.
- Evită pe cât posibil alimentele picante, cofeina și alcoolul, care pot declanșa transpirația. Consumă alimente bogate în magneziu (nuci, semințe, spanac) și vitamina B (cereale integrale, ouă), care reglează funcționarea glandelor sudoripare.
- Practicarea tehnicilor de relaxare (respirație profundă, meditație, plimbări în natură) poate reduce transpirația emoțională.
Dacă transpirația excesivă apare brusc și este asociată cu alte simptome, precum durere în piept, greață, amețeală, dificultăți de respirație, confuzie, cere ajutor medical de urgență!
Concluzie
Transpirația excesivă a feței și capului nu este doar un disconfort estetic, ci poate influența încrederea, relațiile sociale și activitățile zilnice.
Deși uneori are o cauză primară, fără boală asociată, alteori poate semnala afecțiuni endocrine, metabolice, neurologice, infecțioase sau efecte ale unor medicamente.
De aceea, este importantă observarea momentului apariției, a factorilor declanșatori și a simptomelor însoțitoare. Tratamentul corect se stabilește în funcție de cauză, severitate și impactul asupra vieții.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este transpirația excesivă a feței și capului (hiperhidroza craniofacială)?
Răspuns: Este o formă de transpirație excesivă care afectează în principal scalpul și fața, uneori și alte zone (palme, axile, regiune inghinală, tălpi). Persoana transpiră chiar dacă organismul nu are nevoie de răcire, iar sudoarea poate avea un miros diferit.
Întrebare: Care este diferența dintre hiperhidroza primară și cea secundară și de ce apar?
Răspuns: Hiperhidroza primară nu are o cauză medicală clară, debutează de obicei în copilărie și implică probabil hiperactivitatea glandelor ecrine. Hiperhidroza secundară este provocată de alte afecțiuni sau medicamente și poate apărea la orice vârstă.
Întrebare: Ce semne sugerează o formă secundară și când trebuie să cer ajutor medical de urgență?
Răspuns: Hiperhidroza secundară tinde să fie pe tot corpul, poate debuta brusc și e frecvent asociată cu transpirații nocturne. Solicită ajutor medical de urgență dacă transpirația excesivă apare brusc și e însoțită de durere în piept, greață, amețeală, dificultăți de respirație sau confuzie.
Întrebare: Ce pot face acasă pentru a gestiona transpirația excesivă a feței și capului?
Răspuns: Măsuri utile includ: folosirea ventilatoarelor, purtarea de haine largi și a unei bentițe care să oprească scurgerea sudorii pe față, aplicarea seara a antiperspirantelor cu clorură de aluminiu pe frunte/ceafă/gât, evitarea alimentelor picante, cofeinei, alcoolului.
Întrebare: Ce opțiuni de tratament medical există dacă măsurile la domiciliu nu ajută? Chirurgia este o soluție?
Răspuns: Medicul poate recomanda: glicopirolat topic, injecții cu toxină botulinică (efecte 2–6 luni), antiperspirante, beta-blocante și benzodiazepine, anticolinergice/antimuscarinice. În cazuri rare și rezistente la tratamente, se poate lua în calcul chirurgia.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shtterstock
Bibliografie:
International Hyperhidrosis Society - Sweaty Face and Head
https://www.sweathelp.org/where-do-you-sweat/sweaty-face-and-head.html
PMC - Hyperhidrosis: disease aetiology, classification and management in the light of modern treatment modalities
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9131949/
Studiul „Hyperhidrosis: disease aetiology, classification and management in the light of modern treatment modalities”, apărut în Postepy Dermatol Alergol. 2022 May 9;39(2):251–257. doi: 10.5114/ada.2022.115887, autori: Anna Kisielnicka et al.
SAGE Journals - The Meaning of Living for Men Suffering From Primary Hyperhidrosis
https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1557988319892725
Studiul „The Meaning of Living for Men Suffering From Primary Hyperhidrosis”, apărut în American Journal of Men's Health, 2019, https://doi.org/10.1177/1557988319892725, autori: Alexander Shayesteh et al.
Te-ar mai putea interesa și...
