Analiza VSH: Ce este? - Rolul acestui test de sange - Valori Normale VSH

Ce este analiza VSH

   a. Ce inseamna VSH
   b. Recoltarea probelor de sange pentru VSH
   c. Metode de realizare a analizei VSH
   d. Citirea si interpretarea rezultatelor VSH

Valorile VSH-ului 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

   a. Valorile normale ale VSH-ului
   b. Ce semnifica un VSH crescut sau scazut
   c. Posibilele cauze ale unui VSH crescut
   d. Cauzele VSH-ului scazut
   e. Analize complementare pentru VSH

Care este rolul analizei VSH

   a. Detectarea prezentei unor afectiuni
   b. Monitorizarea evolutiei unei boli
   c. Monitorizarea eficientei unui tratament

Ce este analiza VSH

Printre analizele de sange pe care ti le poate recomanda medicul tau se numara si viteza de sedimentare a hematiilor (pe scurt, VSH). Hematia mai este denumita si globula rosie sau eritrocit (eritrocite) si este o celula a sangelui specializata in transportul oxigenului si dioxidului de carbon. Hematiile sau eritrocitele au o culoare rosie, datorita unui pigment din componenta lor, numit hemoglobina.

Ce inseamna VSH

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este un test de sange care poate scoate la iveala activitatea inflamatorie din corpul tau. Un test VSH nu este o unealta de diagnostic de sine statatoare, insa viteza de sedimentare a hematiilor il poate ajuta pe medicul tau sa puna diagnosticul corect sau sa monitorizeze astfel progresia unei boli inflamatorii.

Atunci cand sangele tau este recoltat si pus intr-un tub inalt si subtire, eritrocitele (globulele rosii din sange) se depun (adica se sedimenteaza) lent la baza acestui tub. Se spune ca eritrocitele sunt sub forma unei coloane. Inflamatia, insa, poate cauza acumularea globulelor rosii. Deoarece aceste aglomerari sunt mai dense decat hematiile individuale, ele se asaza/se sedimenteaza mai rapid pe fundul tubului.

Testul VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) masoara distanta la care globulele rosii ale sangelui cad intr-un tub de testare intr-un interval de o ora. Cu cat hematiile au coborat mai mult, cu atat este mai mare este raspunsul inflamator al sistemului tau imunitar. Viteza de sedimentare a hematiilor este un test nespecific.

Este folosit intr-o gama larga de afectiuni infectioase, inflamatorii, degenerative si maligne asociate cu modificarile proteinelor din plasma, in special cand e vorba de cresteri ale fibrinogenului, imunoglobulinelor si proteinei C-reactive. Totodata, VSH este afectata de multi alti factori, printre care si anemia, sarcina si tratamentul cu medicamente antiinflamatoare.

Recoltarea probelor de sange pentru VSH

VSH este un simplu test de sange. Nu trebuie sa ai o perioada de "post", adica sa nu mananci inaintea acestui test. O asistenta medicala sau un specialist in flebotomie va folosi un ac pentru a recolta o cantitate de sange dintr-o vena, cel mai probabil o vena din bratul tau. Initial, pielea de deasupra venei tale este curatata cu alcool. Apoi un ac este introdus in vena, pentru ca sangele sa fie extras. Dupa ce asistenta ti-a recoltat sangele, acul va fi indepartat si locul intepaturii va fi acoperit, pentru a opri sangerarea. Ar trebui ca toata procedura sa dureze doar un minut sau doua.

Este posibil ca zona de pe brat de unde s-a recoltat sangele sa fie sensibila pentru cateva ore, dar vei putea sa revii la activitatile tale normale in scurt timp. Dupa ce s-a recoltat proba de sange, aceasta este trimisa la laborator.

Dupa ce a avut loc recoltarea unei probe de sange, acest sange este amestecat cu un agent anticoagulant si apoi specialistul urmareste cantitatea de sedimente care se depun in tubul gradat, intr-un anumit interval de timp.

Metode de realizare a analizei VSH

Exista doua metode principale folosite pentru a masura viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): metoda Westergren si metoda Wintrobe. Fiecare metoda produce rezultate care pot fi usor diferite. Majoritatea laboratoarelor folosesc metoda Westergren.

• Metoda Westergren - Este o metoda mai buna decat metoda Wintrobe. Citirea obtinuta este marita pe masura ce coloana este alungita. Tubul Westergren este deschis la ambele capete. Este un tub de 30 cm lungime si are 2,5 mm in diametru. Partea de jos (ultimii 20 cm) este marcata cu 0 in partea superioara si cu 200 in partea inferioara. Tubul contine aproximativ 2 mililitri de sange anticoagulat.

• Metoda Wintrobe - Aceasta metoda foloseste tubul Wintrobe, un tub de sticla ingust, inchis doar in partea inferioara. Tubul Wintrobe are o lungime de 11 cm si un diametru interior de 2,5 mm. El contine 0,7-1 ml de sange. Partea de jos (ultimii 10 cm) este reprezentata in centimetri si milimetri. Marcajul este 0 (zero) in partea de sus si 10 la fundul tubului pentru testul VSH. Dupa 1 ora, timp in care hematiile s-au sedimentat, se citesc rezultatele. Cu cat hematiile sau eritrocitele se sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare.

Pe langa metoda Westergren si metoda Wintrobe, mai exista si alte mijloace prin care se poate realiza analiza VSH. Acestea sunt:

• metoda automata de citire a VSH, iar citirea se face cu ajutorul unui sistem de raze infrarosii;

• metoda microfotometrica capilara.

Citirea si interpretarea rezultatelor VSH

Un rezultat anormal la analiza VSH nu diagnosticheaza nicio boala in special. Testul doar identifica orice inflamatie din corpul pacientului. Acest test nu este intotdeauna fiabil sau semnificativ. Multi factori, cum ar fi varsta sau utilizarea medicamentelor, pot sa iti modifice sau sa iti influenteze rezultatele, tocmai de aceea citirea si interpretarea rezultatelor obtinute la analiza VSH trebuie facute de medicul tau.

Medicul tau iti poate recomanda sa faci analiza VSH daca ai simptomele unei boli inflamatorii. Aceste simptome includ:

• dureri de cap

• febra

• pierdere in greutate

• redoare (rigiditate) articulara

• durere de umar sau durere de gat (zona cervicala)

• pierderea poftei de mancare

• anemie.

Numeroase afectiuni pot afecta proprietatile sangelui tau si, prin urmare, pot influenta cat de repede hematiile se sedimenteaza intr-o mostra de sange. Astfel, informatiile despre bolile inflamatorii (ceea ce doctorul tau intentioneaza sa afle din analiza VSH) pot fi mascate de influenta altor afectiuni.

Acesti factori care complica sau influenteaza acuratetea testului VSH pot fi:

• varsta inaintata;

• anemia;

• sarcina;

• problemele rinichilor;

• bolile glandei tiroide;

• unele forme de cancer, cum ar fi mielomul multiplu,

• infectiile.

Medicul tau va lua in considerare posibilii factori care complica lucrurile atunci cand interpreteaza si iti citeste rezultatele obtinute la analiza vitezei de sedimentare a hematiilor.

valori normale VSHValorile VSH-ului

Exista o serie de valori de referinta obtinute in urma acestei analize de sange, iar aceste valori ajuta medicul la citirea, respectiv interpretarea rezultatelor VSH, pentru a pune un diagnostic corect.

Valorile normale ale VSH-ului

Valorile VSH pot sa varieze in functie de varsta, de sex (ele sunt ceva mai ridicate la femei si cresc o data cu varsta) sau pot sa varieze de la un laborator la altul, in functie de metoda folosita. Rezultatele analizei VSH sunt masurate in mm/h sau milimetri pe ora.

Urmatoarele valori sunt considerate rezultatele normale la testul VSH (sunt valori de referinta):

• VSH normal la femei: Femeile sub 50 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 20 mm/h.

• VSH normal la barbati: Barbatii sub 50 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 15 mm/h.

• VSH normal la nou nascuti: Nou-nascutii ar trebui sa aiba VSH intre 0 si 2 mm/h.

• VSH normal la copii: Copiii care nu au atins varsta pubertatii inca (0-18 ani) ar trebui sa aiba VSH intre 3 si 13 mm/h sau chiar sub 10 mm/h.

• VSH normal la varstnici: Femeile peste 50 de ani (intre 50 si 85 de ani) ar trebui sa aiba VSH sub 30 mm/h. Barbatii peste 50 de ani (intre 50 si 85 de ani) ar trebui sa aiba VSH sub 20 mm/h.

Totodata, femeile cu varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 42 mm/h, iar barbatii cu varsta peste 85 de ani ar trebui sa aiba VSH sub 30 mm/h.

Ce semnifica un VSH crescut sau scazut

Rezultatele anormale (viteza de sedimentare a hematiilor prea mare sau prea mica) nu ii spun medicului ce este, de fapt, in neregula cu tine. In schimb, valorile pot indica nevoia de a cerceta mai in profunzime ce afectiune are pacientul. Medicul tau va comanda, de obicei, teste de follow-up (sau de urmarire) daca valorile pe care le-ai obtinut la analiza VSH sunt prea mari sau prea mici.

Daca la analiza VSH ai obtinut in urma rezultatelor valori anormal de mari) sau anormal de mici, acestea pot semnifica faptul ca suferi de anumite afectiuni sau infectii.

Posibilele cauze ale unui VSH crescut

Exista multiple cauze ale unor valori mari obtinute la testul de sange pentru VSH. Unele dintre afectiunile sau conditiile asociate in mod frecvent cu un VSH crescut includ:

• anemia;

• bolile renale;

• limfoamele;

• mielomul multiplu;

• batranetea;

• sarcina;

• arterita temporala;

• bolile tiroidei;

• macroglobulinemia Waldenstrom;

• anumite tipuri de artrita.

Valorile obtinute la analiza VSH care sunt mai mari decat cele considerate normale sunt, de asemenea, asociate cu bolile autoimune, printre care se numara:

• lupusul sistemic eritematos;

• poliartrita reumatoida;

• arterita temporala;

• polimialgia reumatica;

• macroglobulinemia primara;

• prea mult fibrinogen in sangele tau sau hiperfibrinogenemie;

• vasculita alergica sau vasculita necrozanta.

Unele tipuri de infectii cronice care determina valori mari ale VSH-ului (mai mari decat cele normale) sunt:

• infectiile osoase;

• infectiile inimii;

• infectia valvelor inimii;

• febra reumatica;

• infectiile pielii;

• infectiile sistemice;

• tuberculoza.

Cauzele VSH-ului scazut

Valorile scazute la analiza VSH se pot datora mai multor cauze, printre care si:

insuficienta cardiaca congestiva;

• hipofibrinogenemie (un deficit al factorului de coagulare fibrinogen, iar din aceasta cauza, creste tendinta de sangerare a pacientului);

• leucocitoza (o crestere anormala in privinta globulelor albe din sange);

• scaderea proteinelor plasmatice;

• policitemia sau "policitemie vera", o boala a globulelor din maduva osoasa, ca urmare a cresterii numarului de eritrocite (globulele rosii), iar astfel scade fluiditatea sangelui;

• siclemia, numita si anemia cu celule in secera.

Unele cauze ale valorilor anormale ale VSH-ului sunt mai grave decat altele, insa multe dintre acestea nu reprezinta un motiv urias de ingrijorare. Este important sa nu te ingrijorezi prea mult daca rezultatele pe care le-ai obtinut la testul de sange VSH sunt anormale (valori fie prea mari, fie prea mici). In loc sa te ingrijorezi, discuta cu medicul tau pentru a afla ce anume iti provoaca acele simptome cu care te confrunti.

Daca rezultatele tale nu se afla in valorile normale ale VSH-ului, asta nu inseamna neaparat ca ai o problema medicala care necesita tratament. Un VSH moderat poate sa indice mai degraba o sarcina, menstruatie sau o anemie si nu o boala inflamatorie.

Anumite medicamente si suplimente nutritive pot, de asemenea, sa iti influenteze rezultatele analizei VSH. Printre acestea se numara: contraceptivele orale, aspirina, cortizonul si vitamina A. Asigura-te ca ii spui medicului tau despre medicamentele sau suplimentele pe care le iei in prezent.

Analize complementare pentru VSH

Medicul tau iti poate recomanda analiza VSH pentru ca aceasta il ajuta sa detecteze inflamatia din corpul tau. Acest test de sange este util in diagnosticarea afectiunilor care cauzeaza inflamatia, cum ar fi bolile autoimune, anumite forme de cancer si infectiile. Un test VSH poate monitoriza bolile inflamatorii, cum este cazul poliartritei reumatoide sau lupusului eritematos sistemic.

Totodata, medicul tau iti poate cere sa faci acest test daca te confrunti cu febra, unele tipuri de artrita sau cu anumite probleme musculare. Analiza VSH este rareori facuta singura, ca atare. In schimb, medicul va combina analiza cu alte teste de sange, pentru a determina cauza simptomelor tale. Astfel, trebuie sa stii exista cateva teste de sange "inrudite" de care ai putea avea nevoie. Analiza VSH poate doar sa ii "spuna" medicului tau ca ai o inflamatie undeva in corpul tau, insa viteza de sedimentare a hematiilor nu poate sa arate unde este prezenta inflamatia sau ce anume o provoaca.

Medicul va folosi analiza VSH impreuna cu alte teste ale inflamatiei, cum ar fi proteina C-reactiva (CRP), anticorpii antinucleari (ANA) sau factorul reumatoid (FR), pentru a pune diagnosticul corect.

VSH si proteina C-reactiva sunt markeri ai bolilor inflamatorii si au fost folositi in mod extensiv de medici pentru stabilirea diagnosticului. De exemplu, proteina C-reactiva este mai utila in diagnosticarea, precum si in monitorizarea raspunsurilor la terapie in bolile acute inflamatorii, cum ar fi infectiile acute, pe cand VSH este utila in monitorizarea bolilor inflamatorii cronice.

Care este rolul analizei VSH

Analiza de sange VSH este un test nespecific, care este adeseori utilizat ca test de screening pentru pacientii cu febra inexplicabila, anumite tipuri de artrita, simptome musculare sau alte simptome vagi de origine necunoscuta. Rolul analizei VSH este unul complex, iar testul are numeroase indicatii si aplicatii. Astfel, indicatiile specifice semnificative pentru analiza VSH includ urmatoarele:

Detectarea prezentei unor afectiuni

Medicul recomanda analiza VSH pentru ca ajuta la diagnosticarea unor afectiuni cum ar fi: arterita temporala (denumita si arterita cu celule gigante) ori polimialgia reumatica (o boala reumatologica inflamatorie).

In etapa de interpretare a rezultatelor, medicul va analiza valorile VSH-ului, iar cateva dintre afectiunile care pot fi asociate cu un VSH crescut (mai mare de 100 mm/h) sunt:

• vasculita de hipersensibilitate

• arterita temporala (sau cu celule gigante)

• macroglobulinemia Waldenstrom

• polimialgia reumatica

• cancerul metastatic

• infectiile cronice

• hiperfibrinogenemia.

Monitorizarea evolutiei unei boli

Totodata, medicul poate indica analiza VSH pentru monitorizarea unor afectiuni, cum ar fi: arterita temporala, polimialgia reumatica, poliartrita reumatoide sau lupusul eritematos sistemic.

Monitorizarea eficientei unui tratament

Analiza VSH poate fi facuta, de exemplu, si daca un copil are semnele unei infectii sau inflamatii. De asemenea, testul de sange VSH este folosit pentru a urmari nivelul de activitate al afectiunilor cum este cazul bolilor inflamatorii intestinale, artritei si lupusului.

Analiza vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) poate fi, de asemenea, folosita pentru a urmari cat de bine functioneaza sau nu tratamentul prescris pentru infectie sau inflamatie in cazul unui pacient.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Discuta cu medicul tau specialist despre rezultatele pe care le-ai obtinut in urma analizei VSH, cat si despre alte teste de sange pe care le-ai facut la recomandarea lui. Asigura-te ca intelegi ce inseamna acele rezultate (acele valori ale VSH-ului) si cum vor influenta acestea tratamentul tau.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0