Studiu: Boala Parkinson ar putea debuta in intestine, nu in creier

Boala Parkinson este o boală degenerativă, ceea ce înseamnă că partea afectată din creier se deteriorează progresiv. Până în prezent, se considera că boala Parkinson pornește din creier, pentru că simptomele acestei boli sunt, în mare parte, cauzate de dezechilibrul dopaminei. Noil studii arată arată că afecțiunea ar putea debuta în intestine. Această descoperire ar putea duce la o diagnosticare timpurie a bolii, precum și la dezvoltarea unor noi tratamente.

Boala Parkinson este cauzată de moartea neuronilor care produc dopamină. Dopamina este un neurotransmițător important al sistemului nervos, având un rol esențial în controlul motricității, al mișcărilor musculare. Dacă boala poate debuta cu un subtil tremur al uneia dintre mâini, în timp, acesta poate evolua în tremur accentuat, rigiditate a corpului sau chiar încetinirea mișcărilor. Expresivitatea dispare de pe chipul bolnavului de Parkinson, iar discursul acestuia devine greu de deslușit.

Cum stai cu fericirea?

Ce legătură este între boala Parkinson și tulburările intestinale?

Un studiu realizat pe șoareci a scos la iveală legătura dintre boala Parkinson și intestine. Această legătură explică de ce persoanele care suferă de Parkinson se plâng de constipație și de alte tulburări digestive chiar și cu 10 ani înainte de a fi diagnosticate.

Cercetătorii au descoperit că există o legătură între flora intestinală și boala Parkinson, observând cu atenție modul în care se împrăștie în creier fibrele toxice alcătuite din substanța numită alfa-sinucleină. Dintr-un motiv neidentificat încă, aceste alfa-sinucleine, în cazul bolnavului de Parkinson, se unesc în formațiuni care atacă sistemul nervos central. Ceea ce au descoperit oamenii de știință recent este că aceste alfa-sinucleine se regăsesc și în intestine.

În urma studiului realizat pe șoareci, cercetătorii au concluzionat că flora intestinală ar putea elibera substanțe chimice care suprasolicită anumite părți din creier, ducând la apariția bolii Parkinson. Aceștia își propun însă să continue studiile înainte de a trage o concluzie clară.

Cercetările acestea ar putea duce la descoperirea unor noi scheme de tratament, mult mai eficiente, precum și la o diagnosticare timpurie, care ar crește șansele de succes ale tratamentului, îmbunătățind calitatea vieții bolnavilor. În prezent, nu există un tratament care să vindece boala Parkinson, ci doar medicație care estompează sau ușurează anumite simptome.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Nu se cunoaște cauza bolii Parkinson, dar se știu factorii de risc

Cauza exactă a bolii Parkinson nu a fost, până la acest moment, depistată, însă s-a descoperit că există anumiți factorii care favorizează apariția bolii:

Genele

Oamenii de știință au descoperit că există o serie de mutații genetice care determină predispoziția pentru această boală.

Factori care țin de mediu

Expunerea la anumite toxine (erbicide, pesticide etc.) crește riscul dezvoltării bolii Parkinson.

Vârsta

Tinerii au un risc foarte mic să dezvolte această boală. De regulă, Parkinson-ul se declanșează în jurul vârstei de 60 de ani.

Factorii ereditari

Dacă ai o rudă apropiată care suferă de această boală, ai un risc mai mare ca și tu să o dezvolți.

Genul

Bărbații sunt mai predispuși la Parkinson, în comparație cu femeile. Nu s-a descoperit încă o cauză pentru care riscul este mai mare la bărbați.

Complicațiile care ar putea apărea în cazul bolii Parkinson sunt următoarele:

Dificultăți de gândire – problemele de natură cognitivă apar pe termen lung.
Depresie și tulburări de natură emoțională – stările depresive, teama și anxietatea pot apărea ca o consecință a bolii Parkinson.
Tulburări ale somnului – dificultățile la adormire, insomnia ori somnul agitat sunt posibile complicații ale acestei boli.
Constipația cronică – boala Parkinson încetinește tractul digestiv.

Boala Parkinson încă nu este suficient de bine înțeleasă

Oamenii de știință spun că, chiar și la 200 de ani de la prima descriere a diagnosticului de boală Parkinson, există lacune substanțiale în înțelegerea mecanismelor de bază și a prezentării clinice complexe a acestei afecțiuni. Diagnosticul diferențial poate rămâne provocator, mai ales în stadiile incipiente ale bolii; încă lipsesc markerii de prognostic care să prezică traiectoria bolii, iar tratamentul rămâne simptomatic.

În consecință, strategiile pentru definirea conceptelor noi de tratament și îmbunătățirea acurateței diagnosticului în stadiile incipiente trebuie să țină cont de eterogenitatea clinică și etiologică a bolii Parkinson, spun savanții.

Această complexitate clinică definește fenotipurile bolii, care sunt reprezentate de o combinație variabilă de diferite simptome motorii și non-motorii și variază de la forme cu debut precoce cu progresie lentă a bolii și doar puține simptome axiale până la forme cu debut tardiv cu demență precoce și tulburări de mers.

Peste 40% dintre pacienții diagnosticați cu Parkinson au deja deficiență cognitivă ușoară

Simptomele non-motorii primesc din ce în ce mai multă atenție în diferențierea subtipurilor de boală, deoarece acestea pot precede diagnosticul cu ani buni. Afectarea cognitivă a câștigat din ce în ce mai mult interes pe măsură ce incidența cumulativă a demenței în boala Parkinson ajunge până la 80%. S-a demonstrat că 42,5% dintre pacienții cu Parkinson nou diagnosticați prezintă deja deficiență cognitivă ușoară, corelată cu o scădere a nivelurilor de Beta 42-amiloid și Beta 40-amiloid.

Deoarece deficiența cognitivă ușoară crește riscul de demență, sunt necesare mai multe date privind biomarkerii pentru tulburări cognitive pentru a permite predicții precise pentru demență. Sindroame parkinsoniene atipice rare, cum ar fi paralizia supranucleară progresivă, sindromul corticobazal sau atrofia sistemelor multiple reprezintă provocări obișnuite pentru diagnosticul diferențial bolii Parkinson, în special în stadiile incipiente ale bolii. Urmărirea pacientului este necesară mai multă vreme pentru a stabili cu siguranță diagnosticul.

Este nevoie de biomarkeri care să sprijine evaluarea pacienților

Având în vedere faptul că evaluarea diagnosticului și progresiei bolii Parkinson se bazează în continuare în mod fundamental pe evaluarea clinică, așa cum este definită de către International Parkinson and Movement Disorders Society, necesitatea urgentă de biomarkeri care să susțină diagnosticul, progresia, evaluarea, răspunsul la terapie și, în final, distribuția specifică a subtipului a devenit evidentă.

Biomarkerii ar putea fi rezumați în general în 6 grupe: biomarkeri de diagnostic (inclusiv biomarkeri de diagnostic prodromal), precum și biomarkeri de boală în stadiu incipient, biomarkeri de progresie împreună cu biomarkeri de stadializare, biomarkeri terapeutici care reflectă răspunsul la tratament și biomarkeri de stratificare ca bază pentru cercetarea translațională și medicina de precizie cu scopul final de a implementa tratamente de modificare a bolii.

Cum se tratează boala Parkinson în prezent?

Tratament medicamentos pentru Parkinson

Medicamentele pentru boala Parkinson se împart în trei categorii: medicamente care cresc nivelul de dopamină din creier, medicamente care afectează alți neurotransmițători din organism pentru a ușura unele dintre simptomele bolii și medicamente care ajută la controlul simptomelor non-motorii ale bolii, adică simptomele care nu afectează mișcarea.

Piatra de temelie a terapiei pentru boala Parkinson este un medicament numit levodopa. Celulele nervoase pot folosi levodopa pentru a produce dopamină de care creierul bolnavului duce lipsă. De obicei, pacienților li se prescrie levodopa în combinație cu o altă substanță numită carbidopa.

De asemenea, bolnavii de Parkinson iau:

agonişti ai dopaminei, care imită rolul dopaminei în creier și pot fi administrați singuri sau cu levodopa;
inhibitori MAO-B, care blochează sau reduc activitatea enzimei monoaminoxidaza B, care descompune dopamina în creier;
Inhibitori COMT - catecol-O-metiltransferaza este o altă enzimă care descompune dopamina; medicamentele entacaponă, opicaponă și tolcaponă prelungesc efectele levodopei prin prevenirea descompunerii dopaminei;
amantadină, antiviral care poate ajuta la reducerea simptomelor bolii Parkinson și a diskineziei induse de levodopa;
anticolinergice - trihexifenidil, benztropină și etopropazină, medicamente care scad activitatea neurotransmițătorului acetilcolină și pot fi deosebit de eficiente pentru tremorul asociat cu Parkinson.

Intervenție chirugicală pentru Parkinson

Stimularea profundă a creierului presupune implantarea chirurgicală a unui electrod într-o parte a creierului, de obicei nucleul subtalamic sau globus pallidus. Similar cu un stimulator cardiac, un generator de puls care este implantat în zona pieptului sub claviculă trimite semnale electrice controlate fin către electrod printr-un fir plasat sub piele. Când sunt pornite folosind o baghetă externă, generatorul de impulsuri și electrozii stimulează fără durere creierul într-un mod care ajută la blocarea semnalelor care provoacă multe dintre simptomele motorii ale bolii Parkinson.

Alte terapii pentru Parkinson

O mare varietate de terapii complementare și de susținere pot fi utilizate pentru gestionarea bolii Parkinson, cum ar fi o alimentație sănătoasă, exerciții fizice sau acupunctură.

În prezent, nu există anumite vitamine, minerale sau alți nutrienți care să aibă vreo valoare terapeutică dovedită în boala Parkinson. Se fac cercetări pentru a se stabili dacă dacă antioxidanții, cofeina și alți factori dietetici pot fi benefici pentru prevenirea sau tratarea bolii Parkinson. O dietă sănătoasă, bazată pe mai multe legume, fructe și cereale integrale poate susține bunăstarea generală pentru persoanele cu Parkinson la fel cum ar face-o pentru oamenii sănătoși. De asemenea, o dietă bogată în fibre și consumul adecvat de lichide pot ajuta la atenuarea constipației. Atenție, însă, alimentele bogate în proteine ar trebui limitate, deoarece afectează absorbția levodopei.

Exercițiile fizice pot ajuta pacienții cu Parkinson să își îmbunătățească mobilitatea, flexibilitatea și forța corpului. De asemenea, le pot îmbunătăți starea de spirit, pot reduce problemele de mers și pot întări anumiți mușchi, astfel încât oamenii să poată vorbi și înghiți mai bine. Activitatea fizică generală, cum ar fi mersul pe jos, grădinăritul, înotul și folosirea aparatelor de exerciții le pot fi utile acestor persoane.

Unele studii au arătat că beneficii pot avea și tai chi-ul, terapia prin masaj, pentru reducerea tensiunii musculare, yoga, pentru a crește întinderea și flexibilitatea, dar și acupunctura și tehnica Alexander, care optimizează postura și activitatea musculară.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Parkinson mice show functional and molecular changes in the gut long before motoric disease onset
https://molecularneurodegeneration.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13024-021-00439-2
Studiul „Parkinson mice show functional and molecular changes in the gut long before motoric disease onset”, apărut în Mol Neurodegeneration 16, 34 (2021). https://doi.org/10.1186/s13024-021-00439-2, autori: Gries, M., Christmann, A., Schulte, S. et al.
Frontiers - The Luxembourg Parkinson’s Study: A Comprehensive Approach for Stratification and Early Diagnosis
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnagi.2018.00326/full
Studiul „The Luxembourg Parkinson’s Study: A Comprehensive Approach for Stratification and Early Diagnosis”, apărut în Front. Aging Neurosci., 29 October 2018, Sec. Parkinson’s Disease and Aging-related Movement Disorders, https://doi.org/10.3389/fnagi.2018.00326, autori: Geraldine Hipp et al.
NINDS - Parkinson's Disease: Hope Through Research
https://www.ninds.nih.gov/health-information/patient-caregiver-education/hope-through-research/parkinsons-disease-hope-through-research#coping

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...