Sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil se mai numește și colon iritabil sau colită și este o afecțiune cronică manifestată prin neplăceri abdominale de intensitate diferită, foarte variate în care poate predomină un simptom cum ar fi diareea, constipația, durerea sau balonarea.

Aceste simptome apar pe o perioadă lungă, adesea ani și afectează calitatea vieții pacientului care poate avea numeroase absențe școlare sau de la serviciu. La acești pacienți se asociază adesea tulburări psihiatrice precum anxietate, depresie sau sindrom de oboseală cronică.

Pacienții diagnosticați cu sindrom de intestin iritabil au vârsta frecvent sub 45 de ani și sunt femei în două treimi dintre cazuri; în cazul femeilor, diagnosticul este posibil și pentru că acestea se adresează medicului pentru consult de specialitate de patru-cinci ori mai frecvent decât bărbații. Studiile la pacientele femei cu sindrom de intestin iritabil arată că severitatea simptomelor variază cu ciclul menstrual sugerând că diferențele hormonale pot juca un rol important.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cum apare sindromul de intestin iritabil?

Probabil că în trecutul persoanelor care au dezvoltat sindrom de intestin iritabil în special cu predominanța diareei a existat o infecție acută gastrointestinală. Cercetările au arătat că particularitățile genetice care determină răspunsul imun și permeabilitatea intestinală, ca și nivelul crescut de stres și anxietate, ar crește riscul dezvoltării sindromului de intestin iritabil postinfecțios.

Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire apare cu o frecvență mai mare la pacienții diagnosticați cu această afecțiune atât cu predominanța diareei, cât și a constipației sau durerii și balonării abdominale.

Sunt din ce în ce mai multe evidențe medicale care arată că alterarea microbiotei intestinale precum reducerea diversității florei, scăderea procentului de Bacteroidetes, creșterea celor de Firmicutes sau Blastocystis Hominis se asociază cu manifestări de sindrom de intestin iritabil. 

Anticorpii pentru flora intestinală normală care produc în timp o inflamație cronică ușoară cu creșterea celulelor enterocromafine, limfocitelor și mastocitelor intraepiteliale sunt frecvent întâlniți la acest tip de pacienți. Eliminarea mâncărurilor care produc anticorpi IgG s-au dovedit eficace în reducerea simptomelor de sindrom de intestin iritabil. De asemenea, la acești pacienți s-au observat scăderea pragului sensibilității viscerale în special la femei.

Când trebuie să consultăm medicul?

Dacă în starea pacientului intervin oricare dintre următoarele semne: sânge în scaun, scădere în greutate fără o cauză anume, febră nejustificată de o răceală ori fenomene digestive nocturne, ar fi indicat ca pacientul să se adreseze medicului. 

Pentru a exclude alte afecțiuni, medicul poate decide dacă se vor efectua investigații suplimentare, cum ar fi: examen coproparazitologic, coprocultură, testul hemoragiilor oculte în scaun, teste pentru intoleranța la lactoză sau boala celiacă, ecografie abdominală generală, colonoscopie.

În plus, medicul vă poate recomanda mai multe teste, inclusiv studii privind scaunele pentru a verifica infecția sau problemele cu capacitatea intestinului de a absorbi substanțele nutritive din alimente (malabsorbție). 

Procedurile de diagnostic pot include:

  • Colonoscopie - introducerea unui tub mic și flexibil pentru a examina întreaga lungime a colonului.
  • Radiografie sau scanare CT. Aceste teste produc imagini ale abdomenului și pelvisului care ar putea permite medicului dumneavoastră să excludă alte cauze ale simptomelor, mai ales dacă aveți dureri abdominale. Medicul dumneavoastră vă poate umple intestinul gros cu un lichid (bariu) pentru a face orice probleme mai vizibile la raze X.
  • Endoscopie superioară. Un tub lung și flexibil este introdus pe gât în esofag și stomac. O cameră foto la capătul tubului permite medicului să vă inspecteze tractul digestiv superior și să obțină o probă de țesut (biopsie) din intestinul subțire și din lichid pentru a căuta creșterea excesivă a bacteriilor. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda endoscopie dacă este suspectată boala celiacă.

Testele de laborator pot include:

  • Teste de intoleranță la lactoză. Lactaza este o enzimă de care aveți nevoie pentru a digera zahărul din produsele lactate. Dacă nu produceți lactoză, este posibil să aveți probleme similare cu cele cauzate de colonul iritabil, inclusiv dureri abdominale, gaze și diaree. Medicul dumneavoastră vă poate solicita un test de respirație sau vă poate cere să eliminați laptele și produsele lactate din dietă timp de câteva săptămâni.
  • Test de respirație pentru depistarea bacteriilor. Un test de respirație poate determina, de asemenea, dacă aveți o creștere excesivă a bacteriilor în intestinul subțire. Un număr excesiv de bacterii este mai frecvent în rândul persoanelor care au suferit o intervenție chirurgicală intestinală sau care au diabet sau o altă boală care încetinește digestia.
  • Teste de scaun. Scaunul ar putea fi examinat pentru bacterii, paraziți sau pentru un lichid digestiv produs în ficat (acid biliar), dacă aveți diaree cronică.

Cum se tratează sindromul de intestin iritabil?

Aproximativ 70 la sută dintre pacienții cu sindrom de intestin iritabil beneficiază de o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați care se absorb greu din intestinul subțire, ca și lactoza și fructoza la cei cu intoleranță la aceste substanțe. Suplimentarea cu 10-30 grame pe zi de fibre gen Psyllium sau Ispaghula este de asemenea eficace la cei cu predominanța constipației producând un scaun mai moale și mai ușor de eliminat și reducerea simptomelor de balonare și durere abdominală.

Reducerea stresului prin activitate fizică regulată, cum ar fi înotul, alergatul sau pur și simplu mersul pe jos ori prin diverse metode de relaxare (yoga, meloterapie) pot ameliora simptomele acestei afecțiuni funcționale.

În perioadele de acutizare ale bolii este nevoie de administrarea de medicamente antispastice celor care se confruntă cu durerea sau diareea, laxative pentru cei la  care predomină constipația, antibiotice neresorbabile pentru cei la care predomină balonarea.

Probioticele pot fi benefice la acești pacienți, deși se fac multe cercetări în acest moment pentru a stabili exact categoria de pacienți care pot beneficia de această terapie. Probioticele au efecte în conservarea microbiomului, normalizarea tranzitului intestinal, scăderea permeabilității intestinale, ameliorarea sindromului de suprapopulare bacteriană, contracarează efectul stresului pe imunitate și funcția intestinală, acționând inclusiv pe axa intestin-creier.

Dozele mici de antidepresive triciclice și antagoniști de serotonină pot fi eficace la pacienții cu tulburări de anxietate sau depresive. Educația pacientului și stabilirea unei relații de încredere între medic și pacient este, de asemenea, foarte importantă.

Medicamentele aprobate de FDA pentru anumite persoane cu sindromul colonului iritabil includ:

  • Alosetron. Alosetron este conceput pentru a relaxa colonul și a încetini mișcarea deșeurilor prin intestinul inferior. Alosetronul poate fi prescris numai de către medicii înscriși într-un program special, este destinat cazurilor severe de colon iritabil cu diaree, predominant  la femeile care nu au răspuns la alte tratamente și nu este aprobat pentru utilizare de către bărbați. A fost legat de reacții adverse rare, dar importante, deci ar trebui luat în considerare numai atunci când alte tratamente nu au succes.
  • Eluxadoline. Eluxadolina poate ușura diareea prin reducerea contracțiilor musculare și a secreției de lichide din intestin și prin creșterea tonusului muscular în rect. Efectele secundare pot include greață, dureri abdominale și constipație ușoară. Eluxadolina a fost, de asemenea, asociată cu pancreatită, care poate fi gravă și mai frecventă la anumite persoane.
  • Rifaximin. Acest antibiotic poate scădea excesul de bacterii și diareea.
  • Lubiprostone. Lubiprostona poate crește secreția de lichid în intestinul subțire pentru a ajuta la trecerea scaunului. Este aprobat pentru femeile care au colon iritabil cu constipație și, în general, este prescris numai pentru femeile cu simptome severe care nu au răspuns la alte tratamente.
  • Linaclotide. De asemenea, linaclotida poate crește secreția de lichid în intestinul subțire pentru a ajuta scaunul. Linaclotida poate provoca diaree, dar administrarea medicamentului cu 30 până la 60 de minute înainte de a mânca, poate ajuta în acest sens.

Potențiale tratamente viitoare

Cercetătorii investighează noi tratamente pentru colonul iritabil, cum ar fi transplantul de microbiote fecale sau recolonizarea bacteriană. Considerată investigativ în acest moment, recolonizarea bacteriană despre care puteți citi aici  restabilește bacteriile intestinale sănătoase prin plasarea scaunului procesat de la o altă persoană în colonul unei persoane afectate.  

Schimbări ale stilului de viață

Nu doar tratamentul este important în gestionarea sindromului de colon iritabil, ci și dieta pe care o adopți poate fi de un real ajutor în ameliorarea simptomelor. De exemplu:

Consumă alimente bogate în fibre

Există două tipuri de fibre: 

  • fibre solubile, care se găsesc în fasole, fructe și ovăz
  • fibre insolubile, care se găsesc în produsele din cereale integrale și legume

Potrivit specialiștilor, fibrele solubile sunt mai utile în ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil. 

Evită glutenul

Printre alimentele care conțin gluten se numără majoritatea cerealelor și pastelor, precum și multe alimente procesate.  

Poți adopta o dietă cu conținut scăzut de FODMAP

Exemple de alimente care conțin FODMAP includ:

  • fructe precum mere, caise, mure, cireșe, mango, nectarine, pere, prune și pepene verde sau suc care conține oricare dintre aceste fructe
  • conserve de fructe în suc natural de fructe 
  • legume precum anghinare, sparanghel, fasole, varză, conopidă, usturoi, linte, ciuperci, ceapă și mazăre
  • produse lactate precum lapte, brânzeturi moi, iaurt, cremă și înghețată
  • produse din grâu și secară
  • miere și alimente cu sirop de porumb bogat în fructoză
  • produse, inclusiv bomboane și gumă 

Cercetările sugerează că și alte modificări ale stilului de viață pot ajuta simptomelor, precum:

  • Efectuarea de activități fizice
  • Gestionarea stresului
  • Somnul suficient

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


 
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
World Journal of Gastroenterology -  Irritable bowel syndrome: Pathogenesis, diagnosis, treatment, and evidence-based medicine 
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diaseases - Definition & Facts for Irritable Bowel Syndrome
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/irritable-bowel-syndrome/definition-facts

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0