Sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil se mai numește și colon iritabil sau colită și este o afecțiune cronică manifestată prin neplăceri abdominale de intensitate diferită, foarte variate în care poate predomina un anumit aspect cum ar fi diareea, constipația, durerea sau balonarea.

Aceste simptome apar pe o perioadă lungă, adesea ani și afectează calitatea vieții pacientului care poate avea numeroase absențe școlare sau de la serviciu. La acești pacienți se asociază adesea tulburări psihiatrice precum anxietate, depresie sau sindrom de oboseală cronică.

Pacienții diagnosticați cu sindrom de intestin iritabil au vârsta frecvent sub 45 de ani și sunt femei în două treimi din cazuri; în cazul femeilor, diagnosticul este posibil și pentru că acestea se adresează medicului pentru consult de specialitate de patru, cinci ori mai frecvent decât bărbații. Studiile la pacientele femei cu sindrom de intestin iritabil arată că severitatea simptomelor variază cu ciclul menstrual sugerând că diferențele hormonale pot juca un rol important.

Cum apare sindromul de intestin iritabil?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Probabil că în trecutul persoanelor care au dezvoltat sindrom de intestin iritabil în special cu predominența diareei a existat o infecție acută gastrointestinală. Cercetările au arătat că particularitățile genetice care determină răspunsul imun și permeabilitatea intestinală ca și nivelul crescut de stres și anxietate ar crește riscul dezvoltării sindromului de intestin iritabil postinfecțios.

Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire apare cu o frecvență mai mare la pacienții diagnosticați cu această afecțiune atât cu predominența diareei cât și a constipației sau durerii și balonării abdominale.

Sunt din ce în ce mai multe evidențe medicale care arată că alterarea microbiotei intestinale precum reducerea diversității florei, scăderea procentului de Bacteroidetes, creșterea celor de Firmicutes sau Blastomices Hominis se asociază cu manifestări de sindrom de intestin iritabil. Anticorpii pentru flora intestinală normală care produc în timp o inflamație cronică ușoară cu creșterea celulelor enterocromafine, limfocitelor și mastocitelor intraepiteliale sunt frecvent întâlniți la acest tip de pacienți. Eliminarea mâncărurilor care produc anticorpi Ig G s-au dovedit eficace în reducerea simptomelor de sindrom de intestin iritabil. De asemenea, la acești pacienți s-au observat scăderea pragului sensibilității viscerale în special la femei.

Când trebuie să consultăm medicul?

Dacă în starea pacientului intervin oricare dintre următoarele semne: sânge în scaun, scădere în greutate fără o cauză anume, febră nejustificată de o răceală ori fenomene digestive nocturne, ar fi indicat ca pacientul să se adreseze medicului. 

Pentru a exclude alte afecțiuni, medicul poate decide dacă se vor efectua investigații suplimentare, cum ar fi: examen coproparazitologic, coprocultură, testul hemoragiilor oculte în scaun, teste pentru intoleranța la lactoză sau boala celiacă, ecografie abdominală generală, colonoscopie.

Cum se tratează sindromul de intestin iritabil?

Aproximativ 70 la sută dintre pacienții cu sindrom de intestin iritabil beneficiază de o dieta cu conținut scăzut de carbohidrați care se absorb greu din intestinul subțire, ca și lactoza și fructoza la cei cu intoleranță la aceste substanțe. Suplimentarea cu 10-30 grame pe zi de fibre gen Psylium sau Ispagula este de asemenea eficace la cei cu predominența constipației producând un scaun mai moale și mai ușor de eliminat și reducerea simptomelor de balonare și durere abdominală.

Reducerea stresului prin activitate fizică regulată, cum ar fi înotul, alergatul, sau pur și simplu mersul pe jos ori prin diverse metode de relaxare (yoga, meloterapie) pot ameliora simptomele acestei afecțiuni funcționale.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În perioadele de acutizare ale bolii este nevoie de administrarea de medicamente antispastice pentru cei la care predomină durerea sau diareea, laxative pentru cei la  care predomină constipația, antibiotice neresorbabile pentru cei la care predomină balonarea. Probioticele pot fi benefice la acești pacienți , deși se fac multe cercetări în acest moment pentru a stabili exact categoria de pacienți care pot beneficia de această terapie. Probioticele au efecte în conservarea microbiomului, normalizarea tranzitului intestinal, scăderea permeabilității intestinale, ameliorarea sindromului de suprapopulare bacteriană, contracarează efectul stresului pe imunitate și funcția intestinală, acționând inclusiv pe axa intestin-creier.

Dozele mici de antidepresive triciclice și antagoniști de serotonină pot fi eficace la pacienții cu tulburări de anxietate sau depresive. Educația pacientului și stabilirea unei relații de încredere între medic și pacient este, de asemenea, foarte importantă.

Sursă foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0