Scorul Reynolds iti calculeaza riscul cardiovascular

Dacă ești o persoana sănătoasă și care nu suferă de diabet, scorul Reynolds este conceput pentru a prezice riscul de a suferi, în viitor, un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau o altă boală cardiacă majoră în următorii 10 ani.

Bolile cardiovasculare sunt cauza numărul unu de deces la nivel global, fiind responsabile pentru aproximativ 19,8 milioane de decese în 2022. Debutul bolilor subiacente care favorizează boala cardiovasculară aterosclerotică începe de obicei cu ani înainte de evenimentele acute și de diagnosticul clinic.

Ghidurile clinice pentru prevenirea bolilor cardiovasculare recomandă utilizarea scorurilor de risc sau a modelelor de predicție, care evaluează influența combinată a mai multor factori de risc măsurați, pentru a estima riscul viitor de boală și pentru a identifica persoanele care ar putea să ia măsuri din vreme pentru a împiedica un eveniment cardiovascular.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Scorurile de risc bazate pe o combinație de factori de risc sunt mai precise la prezicerea riscului de boli cardiovasculare decât cele care evaluează riscul doar pe baza factorilor de risc individuali.

O multitudine de scoruri de risc de boli cardiovasculare au fost dezvoltate și actualizate în ultimele cinci decenii. Atunci când se utilizează un scor de risc, riscul estimat depinde nu numai de valorile măsurate ale factorilor de risc ale persoanei în cauză, ci și de două caracteristici suplimentare specifice modelului de risc: riscul mediu al populației (incidență sau mortalitate) și riscurile relative (sau asocieri) care pot să modifice riscul.

Care sunt factorii de risc cardiovascular

Factorii de risc cardiovascular sunt împărțiți în trei mari categorii:

nemodificabili (vârstă, sex, ereditate);
modificabili (creșterea tensiunii arteriale, dislipidemie, obezitate, intoleranță la glucoză, diabet, hipertrofie ventriculară stângă, factori comportamentali);
factori de protecție (HDL-colesterol, exerciții fizice, consum moderat de alcool).

Este important de subliniat faptul că tratamentul anumitor factori de risc cardiovasculari modificabili nu va avea ca rezultat eliminarea totală a probabilității dezvoltării bolilor cardiovasculare, dar posibilitatea dezvoltării acestor afecțiuni va fi redusă.

În ceea ce privește factorii de risc cardiovasculari nemodificabili, multe studii epidemiologice au raportat vârsta ca fiind unul dintre cei mai puternici predictori ai bolilor cardiovasculare. Progresele recente în factorii de risc cardiovasculari au arătat că bărbații sunt mai predispuși la dezvoltarea acestor boli decât femeile din motive încă neînțelese complet.

În majoritatea societăților, dezvoltarea factorilor de risc cardiovascular începe la o vârstă mai fragedă și se manifestă la vârsta mijlocie. Aproape 85% dintre toate decesele cauzate de bolile cardiovasculare apar la persoanele cu vârsta de 65 de ani sau peste. S-a raportat că rata mortalității la bărbații înainte de vârsta de 50 de ani fără infarct miocardic sau accident vascular cerebral preexistent a fost de 20%, dar a crescut cu până la 80% la cei peste 70 de ani.

Conform ipotezele actuale, rolul eredității în dezvoltarea bolilor cardiovasculare este multifactorial cu componentă genetică, de mediu și comportamentală. Studiile au arătat că riscul de a dezvolta prematur o boală cardiovasculară crește de trei ori atunci când orice rudă de gradul I este afectată și de aproximativ șase ori atunci când cel puțin două rude de gradul I au antecedente de boli cardiovasculare.

Dintre toți factorii de risc cardiovascular modificabili, hipertensiunea arterială este cel mai bine investigată. Atât tensiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică sunt importante în evaluarea riscului individual. Cu toate acestea, majoritatea complicațiilor hipertensiunii arteriale sunt atribuite tensiunii arteriale sistolice.

Studiile au indicat că riscul unui eveniment cardiac crește cu 1,6 la bărbați și 2,5 la femei atunci când tensiunea arterială crește de la un nivel optim (<120/80 mmHg) la un nivel normal ridicat (130-139/85-89 mmHg). Hipertensiunea arterială este un factor de risc cardiovascular independent și datele au arătat relațiile sale puternice cu alți factori de risc, cum ar fi vârsta, sexul, rasa și hipercolesterolemia.

Un factor major care crește riscul de boli cardiovasculare este fumatul. Se estimează că din aproximativ 500.000 de decese din cauza bolilor coronariene, 30-40% pot fi atribuite fumatului. Studiile au arătat că riscul de moarte subită crește de peste zece ori la bărbați și de aproape cinci ori la femeile care fumează.

Fumatul este asociat cu ateroscleroza accelerată și procese inflamatorii. Renunțarea la fumat și expunerea redusă la tutun au ca rezultat scăderea componentei inflamatorii a bolilor cardiovasculare și această scădere este reversibilă.

Persoanele obeze (cu peste 30% peste greutatea corporală ideală) au mai multe riscuri de a dezvolta boli cardiovasculare, chiar și în absența altor factori de risc cardiovascular.

Cum poți să calculezi riscul de boli cardiovasculare

Calculatoarele de risc cardiovascular sunt instrumente ușor de folosit, care pot să estimeze riscul viitor de atac de cord sau accident vascular cerebral, astfel încât să poți lua măsuri pentru a reduce riscul înainte de apariția simptomelor. Dacă nu ai fost diagnosticat cu o boală cardiovasculară în prezent sau diabet, nu ai colesterolul LDL („rău”) de 190 mg/dl sau mai mare, trei sau mai mulți factori de risc pentru boli de inimă sau boală cronică de rinichi, dar ai între 20-79 de ani, ai un risc crescut de atac de cord sau accident vascular cerebral.

Un astfel de calculator de risc te poate ajuta să conștientizezi nivelul de risc pe care îl ai în a suferi un atac de cord. Odată ce îți cunoști riscul (exprimat ca risc procentual de a face un atac de cord sau accident vascular cerebral în 10 ani), medicul îți poate recomanda cum să reduci acest risc prin modificarea dietei și a stilului de viață și, dacă este necesar, cu medicamente.

Pe lângă vârsta ta, tensiunea arterială, nivelurile colesterolului și faptul că ești sau nu fumător la momentul prezent, scorul Reynolds folosește informațiile oferite de alți doi factori de risc: 1) un test de sânge numit hsCRP sau proteina C reactivă (hsCRP) înalt sensibilă, care este un marker cardiac important (o măsurare a inflamației) și 2) dacă oricare dintre părinții tăi a avut un infarct miocardic înainte de a atinge vârstă de 60 de ani (o măsurare a riscului genetic).

Pentru a-ți calcula riscul de boli cardiovasculare în următorii ani, este important să completezi anumite informații, prezentând cele mai recente valori. Printre acestea se numără:

tensiunea arterială sistolică;
colesterolul total;
colesterolul HDL sau colesterolul „bun";
proteina C reactivă înalt sensibilă sau testul hsCRP.

Scorul total (adică riscul) este bazat pe vârsta individului, sex, dacă este fumător/nefumător, tensiunea arterială și profilul lipidic.

Cum a fost dezvoltat și validat scorul Reynolds?

Scorul Reynolds a fost dezvoltat și validat folosindu-se datele obținute de la 24.558 de femei americane sănătoase, care au fost urmărite de cercetători pe o perioadă de 10 ani pentru a observa: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, angioplastia (o operație făcută pentru a lărgi o arteră), operația de bypass coronarian sau decesul care avea legătură cu o boală de inimă.

Inițial acest scor a fost dezvoltat pentru valida un algoritm pentru riscul cardiovascular global la femeile sănătoase. Scorul Reynolds de risc cardiovascular pentru bărbați a fost dezvoltat în mod similar, folosindu-se datele obținute de la 10.724 de bărbați americani, inițial sănătoși, care nu sufereau de diabet. Acești bărbați au fost monitorizați de oamenii de știință pe o perioadă de 10 ani, pentru a se analiza dacă participanții sufereau un atac de cord, un atac cerebral, o angioplastie, o operație de bypass coronarian sau un deces care avea legătură cu o boală de inimă.

Cum se clasifică riscul cardiovascular

Riscul cardiovascular este clasificat în patru categorii: scăzut <5%, ușor 5-10%, moderat 10-20% și ridicat >20%.

Întrebări frecvente despre riscul cardiovascular

Ce se întâmplă dacă ai diabet?

Femeile sau bărbații care au diabet nu ar trebui să folosească scorul Reynolds pentru a-și evalua riscul, deoarece aceștia sunt considerați deja un grup cu risc mare de a suferi atât boli de inimă, cât și un accident vascular cerebral.

Ce este proteina C reactivă?

Proteina C reactivă este un marker al inflamației care poate fi măsurat în sânge, împreună cu nivelurile colesterolului. Când este măsurată cu ajutorul unui test de sânge cu o înaltă sensibilitate (sau hsCRP), nivelurile acestei proteine oferă informații despre riscul de boli de inimă și de atac cerebral, care adaugă informații despre riscul general. O dietă adecvată, exercițiile fizice și renunțarea la fumat scad nivelurile proteinei C reactive (hsCRP), la fel cum și unele medicamente folosite pentru a ține sub control tensiunea arterială și nivelul colesterolului pot să reducă valoarea acestei proteine.

De ce contează istoricul familial și de ce face parte din scorul Reynolds?

Poți să moștenești riscul de boli de inimă de la oricare dintre părinții tai. Scorul de risc cardiovascular Reynolds te întreabă dacă oricare dintre părinții tăi a avut sau nu un atac de cord înainte să împlinească 60 de ani. Aceasta este o informație folositoare, care face o sumă a riscului tău genetic.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medscape - Reynolds CAD Risk
https://reference.medscape.com/calculator/192/reynolds-cad-risk
JAMA Network - Development and Validation of Improved Algorithms for the Assessment of Global Cardiovascular Risk in Women. The Reynolds Risk Score
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/205528

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...