Degradarea ecologică, încălzirea globală și fenomenele meteo extreme, preconizate pentru deceniile următoare pot intensifica pericolul la adresa umanității prin intensificarea epidemiilor virale. Se cunoaște, deja, faptul că schimbările de temperatură, precipitațiile frecvente și umiditatea crescută pot avea efecte considerabile asupra răspândirii bolilor infecțioase. Cu toate acestea, previziunile pentru viitorul apropiat sunt dificil de făcut, deoarece există numeroși factori la mijloc, printre care forțele naturii, clima și activitatea umană. 

Argumentele certe vin din informațiile adunate în urma celor mai recente infecții virale, pornind de la gripa de tip A și febra galbenă. Potrivit Consiliului Interguvernamental al Schimbării Climatice din Statele Unite ale Americii (IPCC), activitatea umană este responsabilă pentru creșterea temperaturii anuale cu 1 grad Celsius peste nivelul preindustrial. Acest lucru înseamnă că, dacă temperatura va continua să crească, aceasta va ajunge la un nivel mai mare de 1.5 grade Celsius între anii 2030 și 2052. În consecință, fenomenele meteo extreme vor deveni mai frecvente, cum ar fi inundațiile, secetele și perioadele caniculare. 

Schimbările de temperatură își spun cuvântul și în privința ecosistemului. Așadar, printre speciile cele mai afectate sunt animalele care găzduiesc virusuri și insectele ”vector”, care transmit boala. 
Deși nu există nicio dovadă care să lege schimbările climatice de pandemia actuală, se discută despre un cumul de factori, printre care și cel climatic, care a dus la evenimentele de azi. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Potrivit unui raport¹ publicat de Organizația Mondială a Sănătății, se preconizează că schimbările climatice în curs vor avea un impact puternic asupra răspândirii afecțiunilor infecțioase în rândul populației.  Factorii care iau parte la apariția și răspândirea infecțiilor virale sunt următoarele: insectele ”vector”, animalele-gazdă, activitatea umană și sistemul imunitar. 

Insectele ”vector”

Insectele înțepătoare, precum țânțarii sau căpușele, care sunt purtătoare de virusuri, sunt organisme cu sânge rece, ceea ce înseamnă că nu au capacitatea de a-și autoregla temperatura internă, prin urmare fluctuațiile externe de temperatură le influențează major. Așadar, temperaturile ridicate le pot îmbunătăți condițiile de înmulțire și dezvoltare și, în anumite cazuri, le pot extinde și durata de viață. Acest fapt poate însemna că temperaturile în creștere, estimate pentru următoarele decenii, pot crește expunerea umană la insectele tip ”vector” și, în consecință, riscul de creștere al infecțiilor virale. 
Potrivit unui raport² publicat în revista Nature, aproximativ 30% dintre bolile infecțioase din ultimii 10 ani au fost generate de insecte ”vector”, purtătoare de microbi, o creștere alarmantă pentru o perioadă scurtă de timp. 

Animalele-gazdă

Bolile infecțioase transmise pe cale animală către om poartă numele de zoonoze. Modificarea nivelului de precipitații (în unele regiuni ale globului se estimează o creștere în numărul de precipitații, pe când, în altele, o scădere), poate afecta disponibilitatea hranei pentru animalele tip gazdă, cum ar fi liliecii, maimuțele sau căprioarele.  Din cauza schimbărilor de climă, numeroase animale sălbatice sunt forțate să migreze, iar prin schimbarea arealului, contactul cu oamenii devine mai crescut. Astfel, riscul de expunere la agenți patogeni de origine animală crește, la rândul său.

Precipitațiile abundente pot, în mod indirect, ajuta la răspândirea enterovirusurilor, care afectează milioane de oameni anual. Aceste virusuri sunt transmise pe ruta oral-fecală, iar inundațiile provocate de precipitații abundente pot duce la deversarea conținutului canalizărilor în apele mărilor și ale oceanelor. De acolo, virusurile contaminează fauna marină, printre care și fructele de mare, care ajung în comerț, de aici creșterea ratei de contaminare. 

Activitatea umană

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite ale Americii estimează că 3 din 4 afecțiuni noi provin de la o sursă animală, așa cum s-a petrecut și cu noul coronavirus. Deși nu există dovezi concrete care să lege schimbările de climă de răspândirea COVID-19, activitatea umană joacă un rol important în distrugerea habitatului natural al multor animale sălbatice, ceea ce crește proximitatea dintre om și animal, mai ales atunci când acestea rămân fără hrană, după cum am detaliat mai sus. 

Distrugerea ecosistemului de păduri virgine, prin defrișare, și alte incursiuni umane pot crește riscul răspândirii virusurilor prin intermediul animalelor-gazdă. Conform unui studiu³ publicat în revista Nature, habitatele degradate adăpostesc multe tipuri de virusuri care pot infecta omul, fapt justificat prin pierderea biodiversității care amplifică infecțiile virale în speciile animale supraviețuitoare. 

Sistemul imunitar uman

În general, vremea caldă reduce răspândirea gripei, un motiv fiind faptul că oamenii se adună mai rar în grupuri mari în spații închise. De asemenea, temperaturile ridicate scad viabilitatea virusurilor respiratorii. Dar, potrivit cercetătorilor, iernile blânde sunt, de regulă, urmate de epidemii gripale mai agresive în sezoanele următoare. De asemenea, potrivit cercetărilor pe dezvoltarea epidemiilor gripale, iernile blânde reduc ”imunitatea colectivă”, ceea ce înseamnă că, într-o iarnă blândă, mai puține persoane se îmbolnăvesc de gripă, ceea ce înseamnă că, în sezonul următor, când izbucnește o epidemie mai agresivă, majoritatea nu va avea un sistem imunitar consolidat pentru a face față cu brio virusului. 

Așadar, fluctuațiile rapide în temperatură, o caracteristică a încălzirii globale, pot slăbi abilitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor respiratorii. Cei mai vulnerabili rămân copiii și vârstnicii.
În ciuda prognosticului pesimist, este important de reținut că, pe măsură ce epidemiile cresc în incidență, cercetările științifice avansează, la rândul lor. Cele mai noi incursiuni tehnologice demonstrează o viteză de elaborare de vaccinuri antigripale unică în istorie, deci, pe acest plan, lucrurile sunt încurajatoare. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical News Today - How might climate change affect the spread of viruses?
https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-might-global-warming-influence-the-spread-of-viruses#A-taste-of-things-to-come
¹Raportul Climate change and infectious diseases, publicat pe site-ul World Health Organization, autori: J. A. Patz, A. K. Githeko, J. P. McCarty, S. Hussein, U. Confalonieri, N. de Wet
https://www.who.int/globalchange/publications/climatechangechap6.pdf
²Studiul Global trends in emerging infectious diseases, publicat în Nature, în februarie 2008, autori: Kate E. Jones, Nikkita G. Patel, Marc A. Levy, Adam Storeygard, Deborah Balk, John L. Gittleman, Peter Daszak
https://www.nature.com/articles/nature06536
³Studiul Impacts of biodiversity on the emergence and transmission of infectious diseases, publicat în Nature, în decembrie 2010, autori: Felicia Keesing, Lisa K. Belden, Peter Daszak, Andrew Dobson, C. Drew Harvell, Robert D. Holt, Peter Hudson, Anna Jolles, Kate E. Jones, Charles E. Mitchell, Samuel S. Myers, Tiffany Bogich, Richard S. Ostfeld
https://www.nature.com/articles/nature09575?page=12#auth-1