O alimentație bogată în sare nu este nocivă doar pentru tensiunea arterială, ci și pentru sistemul imunitar, concluzionează un studiu recent.

Într-un studiu¹ realizat recent sub conducerea Spitalului Universitar Bonn, s-a descoperit că șoarecii hrăniți cu alimente bogate în sare suferă de infecții bacteriene severe. Voluntarii umani care au consumat șase grame de sare pe zi în plus au prezentat, de asemenea, deficiențe imunitare pronunțate. Această cantitate corespunde conținutului de sare a două mese de la fast-food.

Cinci grame pe zi (adică aproximativ o linguriță), nu mai mult: aceasta este cantitatea maximă de sare pe care adulții ar trebui să o consume, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).  În realitate, însă, multe persoane depășesc considerabil această limită: bărbații consumă în medie zece grame, iar femeile mai mult de opt grame pe zi.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Clorura de sodiu, denumirea chimică a sării, crește tensiunea arterială și, odată cu ea, riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. Se pare, însă, că mai are și un alt efect negativ. Cercetătorii spun că prin acest studiu au reușit să dovedească faptul că aportul excesiv de sare slăbește semnificativ și un braț important al sistemului imunitar.

Inițial, s-a crezut că sarea fortifică imunitatea

Această constatare este neașteptată, deoarece unele studii mai vechi sugerau exact contrariul. De exemplu, infecțiile cu anumiți paraziți ai pielii la animalele de laborator se vindecă semnificativ mai repede dacă acestea consumă alimente care conțin o cantitate mare de sare: macrofagele, adică celulele imunitare care atacă, consumă și digeră paraziți, sunt deosebit de active în prezența sării. Mai mulți medici au concluzionat în urma acestei observații că sarea de bucătărie are, în general, un efect de creștere a imunității.

Rezultatele acestui nou studiu, însă, arată că această generalizare nu este exactă spun oamenii de știință. Există două motive pentru care se întâmplă acest lucru: în primul rând, organismul menține constantă concentrația de sare în sânge și în diferitele organe. În caz contrar, ar fi afectate procese biologice importante. Singura excepție majoră este pielea, care funcționează ca un rezervor de sare al organismului. Acesta este motivul pentru care aportul suplimentar de clorură de sodiu funcționează atât de bine în cazul unor boli de piele.

Cu toate acestea, alte părți ale corpului nu sunt expuse la sarea suplimentară consumată în alimentație. În schimb, clorura de sodiu este filtrată prin rinichi și excretată în urină. Și aici intră în joc cel de-al doilea mecanism: rinichii au un senzor de clorură de sodiu care activează funcția de excreție a sării. Ca efect secundar nedorit, totuși, acest senzor determină acumularea așa-numiților glucocorticoizi în organism. Iar aceștea, la rândul lor, inhibă funcția granulocitelor, cel mai frecvent tip de celulă imunitară din sânge.

Granulocitele, la fel ca macrofagele, sunt celule de epurare. Cu toate acestea, ele nu atacă paraziții, ci în principal bacteriile. Dacă nu fac acest lucru într-o măsură suficientă, infecțiile au o desfășurare mult mai gravă. Acest lucru a putut fi dovedit la șoarecii care aveau o infecție cu listeria, spun autorii studiului.

Unii dintre ai au fost trecuți pe o dietă cu un conținut mare de sare. În splina și în ficatul acelor animale s-au observat de 100 până la 1000 de ori numărul de agenți patogeni care cauzează boala. Listeria este o bacterie care se găsește, de exemplu, în alimentele contaminate și poate provoca febră, vărsături și sepsis. Infecțiile tractului urinar s-au vindecat mult mai lent la șoarecii de laborator hrăniți cu alimente sărate.

Sarea în exces, asociată cu efecte negative asupra imunității

Clorura de sodiu pare, de asemenea, să aibă un efect negativ asupra sistemului imunitar uman. În urma examinării grenulocitelor de la voluntariii care au consumat șase grame de sare în plus față de aportul zilnic (adică o cantitate care se regăsește în două mese alcătuite din produse de fast-food, doi burgeri și două porții de cartofi prăjiți) după o săptămână, oamenii de știință au observat că relația celulelor imunitare cu bacteriile s-a îngreunat după ce participanții au început să consume alimente bogate în sare.

La voluntarii umani, aportul excesiv de sare a dus, de asemenea, la creșterea nivelului de glucocorticoizi. Nu este surprinzător că acest lucru inhibă sistemul imunitar: cel mai cunoscut glucocorticoid, cortizonul, este folosit în mod tradițional pentru a suprima inflamația. Numai prin aceste investigații efectuate în întreg corpul s-au descoperit circuitele de control complexe care duc de la aportul de sare până la imunodeficiență, ceea ce ilustrează, spun cercetătorii, limitările cercetărilor efectuare doar pe culturi de celule.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical Xpress - Too much salt weakens the immune system
https://medicalxpress.com/news/2020-03-salt-weakens-immune.html
1. Studiul „A high-salt diet compromises antibacterial neutrophil responses through hormonal perturbation”, apărut în Science Translational Medicine (2020), DOI: 10.1126/scitranslmed.aay3850, autori K. Jobin et al.