Rostopasca: beneficii pentru sanatate si reactii adverse
Rostopasca: beneficii pentru sanatate si reactii adverse
Rostopasca: beneficii pentru sanatate si reactii adverse
1. Rostopasca, o plantă cu proprietăți antispasmodice și antivirale
2. Rostopasca: beneficii dovedite și potențiale
a. Rostopasca luptă cu streptococii
b. Rostopasca poate ușura refluxul gastroesofagian
c. Rostopasca poate fi eficientă și în caz de dispepsie
d. Rostopasca ajută la regenerarea ficatului
e. Rostopasca are proprietăți antioxidante
f. Rostopasca stimulează activitatea bilei
g. Rostopasca ușurează simptomele în colita ulcerativă
h. Rostopasca reduce simptomele dermatitei atopice
i. Rostopasca are efect analgezic
j. Poate fi un remediu pentru negi
k. Poate ușura durerile articulare
3. Cum se prepară ceaiul de rostopască și tinctura de rostopască?
4. Reacții adverse și contraindicații rostopască
Rostopasca, cunoscută în limbajul popular și sub denumirea de iarbă de negi sau negelariță, este o plantă cu efecte curative confirmate de unele studii științifice. Rostopasca este o plantă perenă cu flori galbene, înaltă de 30 cm până la 1 metru, a cărei tulpină conține un lăptișor amar care capătă o nuanță roșie atunci când intră în contact cu aerul. Această plantă crește în locurile cu umbră, în zonele din apropierea așezărilor umane. Cel mai sigur este să cumperi remediile cu rostopască din magazine specializate, dacă nu ești sigur că o recunoști în natură sau nu ai de unde să găsești această plantă în zona ta. Discutăm în acest articol despre rostopască și ce beneficii are, despre ceaiul de rostopască și tinctura de rostopască, dar și despre contraindicații și potențiale reacții adverse.
Rostopasca, o plantă cu proprietăți antispasmodice și antivirale
Proprietățile curative pe care le are rostopasca fac din această plantă una apreciată atât de către fitoterapeuți, cât și de către pacienți. Rostopasca a dovedit că are proprietăți antispasmodice, antivirale, diuretice, expectorante, purgative și diaforetice.
În Grecia Antică, rostopasca era folosită pentru tratarea icterului, a bolilor de ficat, a constipației și a calculilor biliari. În vremurile noastre, această plantă este folosită în continuare pentru reducerea simptomelor multor afecțiuni, iar oamenii de știință fac în continuare cercetări legate de utilizările posobile – de exemplu, despre rolul pe care rostopasca l-ar putea avea în tratarea cancerului. Se pare că substanțele chimice care se regăsesc în rostopască pot încetini multiplicarea celulelor canceroase, dar totodată pot fi dăunătoare pentru celulele normale.
Rostopasca: beneficii dovedite și potențiale
Rostopasca are multe potențiale beneficii pentru sănătate, dar e bine de înțeles că unii oameni pot observa că le este de folos, în timp ce la alții este posibil să nu aibă aceleași efecte.
Rostopasca luptă cu streptococii
Un studiu realizat de un grup de cercetători chinezi a arătat efectul pe care rostopasca îl are asupra anumitor streptococi. Concluzia trasă de specialiști a fost că extractul de rostopască ajută corpul să lupte cu streptococii, dar și cu alte organisme dăunătoare.
Rostopasca poate ușura refluxul gastroesofagian
Ale studii au dovedit că extractul de rostopască administrat zilnic, timp de 4 săptămâni, poate reduce severitatea refuxului gastroesofagian. Refluxul gastric apare atunci când mușchiul sfincterului de la capătul inferior al esofagului nu funcționează așa cum ar trebui, permițând acidului din stomac să revină în esofag.
Rostopasca poate fi eficientă și în caz de dispepsie
Stomacul deranjat sau dispepsia ar putea fi o altă problemă pe care rostopasca o poate calma. Unele cercetări sugerează că administrarea unui produs specific care conține rostopască, frunze de mentă, mușețel german, chimen, lemn-dulce, roiniță și alte plante medicinale, administrat pe cale orală, pe o perioadă de 4 săptămâni, reduce severitatea bolii de reflux gastroesofagian, crampele și vărsăturile, cât și stările de greață care apar în caz de dispepsie.
Rostopasca ajută la regenerarea ficatului
Rostopasca ajută la regenerarea hepatică, fiind indicată în afecțiunile hepatice inflamatorii. Pentru acțiunea antivirală este recomandată sub formă de ceaiuri și tincturi, ca adjuvant în terapia hepatitelor B și C. În hepatita A, care nu beneficiază de un tratament medicamentos anume, ceaiul de rostopască ajută la grăbirea vindecării și la eliminarea mai rapidă a simptomelor (greață, vărsături, icter). Ceaiul de rostopască se recomandă și în ficatul gras sau hepatita generată de consumul de alcool.
Rostopasca are proprietăți antioxidante
Alcaloizii și flavonoidele care se regăsesc în rostopască fac din această plantă un antioxidant natural puternic. Antioxidanții sunt recunoscuți pentru că ajută organismul în lupta contra radicalilor liberi.
Rostopasca stimulează activitatea bilei
Activitatea bilei este stimulată de consumul de ceai de rostopască, planta fiind de ajutor în dischinezia biliară.
Rostopasca ușurează simptomele în colita ulcerativă
Acidul chelidonic care se regăsește în cantități mari în rostopască este eficient în tratarea colitei ulcerative, o afecțiune inflamatorie a intestinelor.
Rostopasca reduce simptomele dermatitei atopice
Dermatita atopică este o afecțiune care nu se vindecă, dar care poate fi ținută sub control inclusiv cu ajutorul remediilor naturale cum ar fi rostopasca. Unele studii științifice au dovedit că simptomele dermatitei, precum inflamația și pruritul (mâncărimile) sunt calmate de compresele cu ceai de rostopască.
Rostopasca are efect analgezic
Rostopasca are beneficii și ca analgezic. Anumite cercetări au indicat că 200 mg de extract de rostopască au un efect analgezic puternic. Atenție, însă, remediile cu rostopască ar trebui utilizate doar în dozele trecute pe ambalaj și nu se vor lua alte doze decât la recomandarea specifică a medicului!
Rostopasca poate fi un remediu pentru negi
Compresele pe baza de rostopască, cu decoct din plantă, sunt folosite în popor pentru tratarea negilor. Studiile nu au confirmat încă eficiența acestei plante în tratarea negilor, dar dovezile anecdotice arată că poate fi utilă pentru anumite persoane.
Rostopasca poate ușura durerile articulare
Chiar dacă nu există dovezi științifice care să confirme proprietatea de a calma durerile a acestei plante, rostopasca este uneori folosită pentru calmarea durerilor articulare.
Cum se prepară ceaiul de rostopască și tinctura de rostopască?
Pune o lingură de plantă într-un infuzor sau un pliculeț special pentru ceaiuri și adaugă 250 ml de apă clocotită, apoi lasă ceaiul de infuzat un sfert de oră, după care îl poți consuma. Ceaiul de rostopască se bea cald. Se recomandă o cană cu ceai pe zi, fracționată în mai multe reprize sau cel mult două căni. Indicat este să respecți ceea ce te-a sfătuit medicul. În general, ceaiul de rostopască se consumă pe parcursul a 10 zile, nu mai mult, cu excepția situației în care medicul recomandă altfel. Dacă iei rostopasca sub formă de tinctură, se recomandă câte o jumătate de linguriță de tinctură diluată în 100 ml de apă, de 3-4 ori pe zi, timp de 10 zile, cu 30 de minute înainte de masă.
Pentru a prepara acasă tinctură de rostopască, ai nevoie de 100 g plantă proaspătă de rostopască (tulpini, frunze, flori) sau 50 g plantă uscată și 500 ml alcool de 70°-90° (de preferat alcool etilic alimentar). Alege rostopască proaspătă dintr-o zonă nepoluată sau ia-o de la un magazin naturist. Spală planta și las-o la zvântat, apoi taie mărunt planta pentru a elibera cât mai multe principii active. Pune rostopasca într-un borcan de sticlă și toarnă alcoolul peste ea. Închide ermetic borcanul. Lasă la macerat 14-21 de zile într-un loc întunecat și răcoros, agitând zilnic. La final, strecoară lichidul printr-un tifon și toarnă-l în sticluțe închise la culoare. Păstrează tinctura de rostopască într-un loc răcoros și ferit de lumină. Fii precaut la folosirea acestui remediu: intern ar trebui folosit doar la recomandarea unui specialist, de obicei 10-15 picături diluate în apă, de 3 ori pe zi. Extern, poate fi aplicată pe negi, răni superficiale sau în zone afectate de eczeme (diluată cu apă).
Reacții adverse și contraindicații rostopască
Rostopasca trebuie luată întotdeauna după ce ai cerut sfatul unui medic care are competență în fitoterapie, întrucât poate avea efecte nedorite, mai ales dacă nu se respectă recomandările privind doza.
Femeile însărcinate sau cele care alăptează nu ar trebui să utilizeze remedii cu rostopască, întrucât nu se știe încă dacă planta este sau nu dăunătoare în cazul lor.
De asemenea, persoanele care suferă de boli autoimune, precum poliartrita reumatoidă, lupusul sau scleroza multiplă ar trebui să evite rostopasca, întrucât aceasta stimulează activitatea sistemului imunitar, ceea ce ar putea duce la agravarea simptomelor bolilor autoimune.
Pe cât de benefică se poate dovedi în dozele recomandate, dacă este administrată în exces, rostopasca poate avea efecte adverse la nivelul ficatului, generând fenomene toxice hepatice, periculoase în afecțiunile hepatice în stadii avansate, cum ar fi insuficiența hepatică sau ciroze avansate. La pacienții cu aceste boli, dozele trebuie ajustate cu ajutorul medicului curant.
În plus, dozele prea mari de rostopască generează dureri de cap, amețeli, iar toxicitatea poate duce la delir și halucinații temporare. De aceea medicul trebuie să recomande doza optimă în funcție de afecțiunile existente și de alte tratamente pe care le mai ia pacientul.
Atenție, deși rostopasca poate avea beneficii pentru adulți, nu este recomandată copiilor! Ficatul copiilor nu este complet dezvoltat pentru a metaboliza eficient substanțele active din rostopască, ceea ce poate duce la toxicitate hepatică. Chiar și în doze mici, rostopasca poate provoca simptome precum greață, vărsături și diaree la copii. Mai mult, unii alcaloizi din rostopască pot avea efecte asupra sistemului nervos central, provocând stări de confuzie, amețeli sau chiar somnolență excesivă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
RxList - Greater Celandine
https://www.rxlist.com/greater_celandine/supplements.htm
MDPI - Milky Sap of Greater Celandine (Chelidonium majus L.) and Anti-Viral Properties
https://www.mdpi.com/1660-4601/17/5/1540
Studiul „Milky Sap of Greater Celandine (Chelidonium majus L.) and Anti-Viral Properties”, apărut în Int. J. Environ. Res. Public Health 2020, 17(5), 1540; https://doi.org/10.3390/ijerph17051540, autori: Joanna Nawrot et al.
NCBI - Greater Celandine's Ups and Downs−21 Centuries of Medicinal Uses of Chelidonium majus From the Viewpoint of Today's Pharmacology
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5912214/
Studiul „Greater Celandine's Ups and Downs−21 Centuries of Medicinal Uses of Chelidonium majus From the Viewpoint of Today's Pharmacology”, apărut în Front Pharmacol. 2018; 9: 299, doi: 10.3389/fphar.2018.00299, autori: Sylwia Zielińska et al.
Te-ar mai putea interesa și...
