Rostopasca: beneficii pentru sanatate si reactii adverse

Rostopasca, cunoscută în limbajul popular și sub denumirea de iarbă de negi sau negelariță, este o plantă cu efecte curative confirmate de unele studii științifice.

Rostopasca este o plantă perenă cu flori galbene, înaltă de 30 cm până la 1 metru, a cărei tulpină conține un lăptișor amar care capătă o nuanță roșie atunci când intră în contact cu aerul. Această plantă crește în locurile cu umbră, în zonele din apropierea așezărilor umane. 

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Rostopasca, o plantă cu proprietăți antispasmodice și antivirale 

Proprietățile curative pe care le are rostopasca fac din această plantă una apreciată atât de către fitoterapeuți, cât și de către pacienți. Rostopasca a dovedit că are proprietăți antispasmodice, antivirale, diuretice, expectorante, purgative și diaforetice.

În Grecia Antică, rostopasca era folosită pentru tratarea icterului, a bolilor de ficat, a constipației și a calculilor biliari. În vremurile noastre, această plantă este folosită în continuare pentru reducerea simptomelor multor afecțiuni, iar oamenii de știință fac în continuare cercetări legate de utilizările posobile – de exemplu, despre rolul pe care rostopasca l-ar putea avea în tratarea cancerului. Se pare că substanțele chimice care se regăsesc în rostopască pot încetini multiplicarea celulelor canceroase, dar totodată pot fi dăunătoare pentru celulele normale.

Beneficii rostopască

Luptă cu streptococii

Un studiu realizat de un grup de cercetători chinezi a arătat efectul pe care rostopasca îl are asupra anumitor streptococi. Concluzia trasă de specialiști a fost că extractul de rostopască ajută corpul să lupte cu streptococii, dar și cu alte organisme dăunătoare.

Poate ușura refluxul gastroesofagian

Ale studii au dovedit că extractul de rostopască administrat zilnic, timp de 4 săptămâni, poate reduce severitatea refuxului gastroesofagian. Refluxul acid apare atunci când mușchiul sfincterului de la capătul inferior al esofagului nu funcționează așa cum ar trebui, permițând acidului din stomac să revină în esofag.

Poate fi eficientă și în caz de dispepsie

Stomacul deranjat sau dispepsia ar putea fi o altă problemă pe care rostopasca o poate calma. Unele cercetări sugerează că administrarea unui produs specific care conține rostopască, frunze de mentă, mușețel german, chimen, lemn-dulce, roiniță și alte plante medicinale, administrat pe cale orală, pe o perioadă de 4 săptămâni, reduce severitatea bolii de reflux gastroesofagian, crampele și vărsăturile, cât și stările de greață care apar în caz de dispepsie. 

Contribuie la regenerarea ficatului

Rostopasca ajută la regenerarea hepatică, fiind indicată în afecțiunile hepatice inflamatorii. Pentru acțiunea antivirală este recomandată sub formă de ceaiuri și tincturi, ca adjuvant în terapia hepatitelor B și C. În hepatita A, care nu beneficiază de un tratament medicamentos anume, ceaiul de rostopască ajută la grăbirea vindecării și la eliminarea mai rapidă a simptomelor (greață, vărsături, icter). Ceaiul de rostopască se recomandă și în ficatul gras sau hepatita generată de consumul de alcool.

Are proprietăți antioxidante

Alcaloizii și flavonoizii care se regăsesc în rostopască fac din această plantă un antioxidant natural puternic. Antioxidanții sunt recunoscuți pentru că ajută organismul în lupta contra radicalilor liberi.

Stimulează activitatea bilei

Activitatea bilei este stimulată de consumul de ceai de rostopască, planta fiind de ajutor în dischinezia biliară.

Ușurează simptomele în colita ulcerativă

Acidul chelidonic care se regăsește în cantități mari în rostopască este eficient în tratarea colitei ulcerative, o afecțiune inflamatorie a intestinelor.

Reduce simptomele dermatitei atopice

Dermatita atopică este o afecțiune care nu se vindecă, dar care poate fi ținută sub control inclusiv cu ajutorul remediilor naturale cum ar fi rostopasca. Unele studii științifice au dovedit că simptomele dermatitei, precum inflamația și pruritul (mâncărimile) sunt calmate de compresele cu ceai de rostopască.

Are efect analgezic

Anumite cercetări au indicat că 200 mg de extract de rostopască au un efect analgezic puternic. Atenție, însă, remediile cu rostopască ar trebui utilizate doar în dozele trecute pe ambalaj și nu se vor lua alte doze decât la recomandarea specifică a medicului!

Poate fi un remediu pentru negi

Compresele pe baza de rostopască, cu decoct din plantă, sunt folosite în popor pentru tratarea negilor. Studiile nu au confirmat încă eficiența acestei plante în tratarea negilor, dar dovezile anecdotice arată că poate fi utilă pentru anumite persoane.

Poate ușura durerile articulare

Chiar dacă nu există dovezi științifice care să confirme proprietatea de a calma durerile a acestei plante, rostopasca este uneori folosită pentru calmarea durerilor articulare.

Cum prepari un ceai de rostopască?

Pune o lingură de plantă într-un infuzor sau un pliculeț special pentru ceaiuri și adaugă 250 ml de apă clocotită, apoi lasă ceaiul de infuzat un sfert de oră, după care îl poți consuma. Ceaiul de rostopască se bea cald. Se recomandă o cană cu ceai pe zi, fracționată în mai multe reprize sau cel mult două căni. Indicat este să respecți ceea ce te-a sfătuit medicul. În general, ceaiul de rostopască se consumă pe parcursul a 10 zile, nu mai mult, cu excepția situației în care medicul recomandă altfel.

Dacă iei rostopasca sub formă de tinctură, se recomandă câte o jumătate de linguriță de tinctură diluată în 100 ml de apă, de 4 ori pe zi, timp de 10 zile, cu 30 de minute înainte de masă.

Reacții adverse și contraindicații rostopască

Rostopasca trebuie luată întotdeauna după ce ai cerut sfatul unui medic care are competență în fitoterapie, întrucât poate avea efecte nedorite, mai ales dacă nu se respectă recomandările privind doza.

Femeile însărcinate sau cele care alăptează nu ar trebui să utilizeze remedii cu rostopască, întrucât nu se știe încă dacă planta este sau nu dăunătoare în cazul lor.

De asemenea, persoanele care suferă de boli autoimune, precum poliartrita reumatoidă, lupusul sau scleroza multiplă ar trebui să evite rostopasca, întrucât aceasta stimulează activitatea sistemului imunitar, ceea ce ar putea duce la agravarea simptomelor bolilor autoimune.

Pe cât de benefică se poate dovedi în dozele recomandate, dacă este administrată în exces, rostopasca poate avea efecte adverse la nivelul ficatului, generând fenomene toxice hepatice, periculoase în afecțiunile hepatice în stadii avansate, cum ar fi insuficiența hepatică sau ciroze avansate. La pacienții cu aceste boli, dozele trebuie ajustate cu ajutorul medicului curant. 

În plus, dozele prea mari de rostopască generează dureri de cap, amețeli, iar toxicitatea poate duce la delir și halucinații temporare. De aceea medicul trebuie să recomande doza optimă în funcție de afecțiunile existente și de alte tratamente pe care le mai ia pacientul.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
RxList - Greater Celandine
https://www.rxlist.com/greater_celandine/supplements.htm
NCBI - Greater Celandine's Ups and Downs−21 Centuries of Medicinal Uses of Chelidonium majus From the Viewpoint of Today's Pharmacology
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5912214/
Studiul „Greater Celandine's Ups and Downs−21 Centuries of Medicinal Uses of Chelidonium majus From the Viewpoint of Today's Pharmacology”, apărut în Front Pharmacol. 2018; 9: 299, doi: 10.3389/fphar.2018.00299, autori: Sylwia Zielińska et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0