Reflux laringo-faringian: de ce apare si cum se trateaza?

Refluxul laringo-faringian este o afecțiune în care secretia acida produsa în stomac se deplasează în esofag și ajunge la nivelul mucoasei esofagiene, având printre simptome durerea în gât, tusea cronică și picurarea post-nazală.

Refluxul acid apare atunci când conținutul acid al stomacului ajunge înapoi în esofag (tubul de înghițire care se întinde din spatele gâtului până la stomac). Atunci când acidul ajunge în mod repetat din stomac în esofag, vorbim despre boala de reflux gastroesofagian (BRGE), cu care se confruntă multe persoane.

Însă, dacă acidul din stomac călătorește prin esofag și se revarsă în gât sau în caseta vocală (zona faringo-laringeală), vorbim despre reflux laringo-faringian, care se mai numește și „reflux silențios”, deoarece poate să nu dea semnele clasice așa cum sunt cunoscute în BRGE.

Ce este refluxul laringo-faringian?

Refluxul laringo-faringian este, așadar, o afecțiune în care acidul produs în stomac se deplasează în esofag și ajunge la gât. Afecțiunea provoacă simptome fie asemănătoare cu cele de BRGE, fie diferite, motiv pentru care unele persoane nu știu că suferă de reflux acid.

Cauze reflux laringo-faringian și prevelanță

Fiziopatologia BRGE este multifactorială și se explică cel mai bine prin diferite mecanisme implicate, inclusiv

influența tonusului sfincterului esofagian inferior,
prezența unei hernii hiatale,
apărarea mucoasei esofagiene împotriva refluxatului
motilitatea esofagiană.

Când înghițim, mâncarea trece prin esofag către stomac. Un mușchi numit sfincter esofagian controlează deschiderea dintre esofag și stomac. Mușchiul rămâne strâns închis, cu excepția cazului în care înghiți alimente. Când acest mușchi nu se închide corespunzător, conținutul acid al stomacului poate călători înapoi în esofag. Această mișcare înapoi se numește reflux. Poate aparea la orice varsta, de la sugar, al carui sfincter nu este dezvoltat suficinet, pana la varste mai inaintate, fiind conditionat de o serie de conexiuni patologice.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Alte cauze fizice includ hernia hiatală, spasmele esofagiene anormale și golirea lentă a stomacului. La nivel mondial, rata de prevalență a refluxului laringo-faringian variază de la 5 la 30%.

Factori favorizanți pentru boala de reflux laringo-faringian

Oricine poate avea reflux laringo-faringian, dar apare mai des pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Riscul de a dezvolta această afecțiune este mai mare la persoanele supraponderale, la femeile însărcinate, la oamenii care au obiceiuri alimentare nesănătoase (consum mare de alimente grase, ciocolată sau citrice, supraalimentare, mâncat târziu și culcare imediat după masă), care fumează sau care poartă în mod constant îmbrăcăminte prea strâmtă.

Hernia hiatala este frecvent asociata cu BRGE si poate exista independent fara a provoca niciun simptom. Cu toate acestea, prezența herniei hiatale joacă un rol vital în patogeneza refluxului, deoarece împiedică funcția sfincterului esofagian inferior. Patti și colab. au raportat că pacienții cu BRGE dovedit, cu sau fără hernie hiatală mică, au avut anomalii similare ale funcției sfincterului esofagian inferior și clearance-ul acidului gastric. Cu toate acestea, s-a observat că pacienții cu hernii hiatale mari au sfincterul esofagian inferior mai scurt și mai slab, ceea ce duce la episoade de reflux crescute. De asemenea, s-a subliniat că gradul de esofagită a fost mai grav la pacienții cu hernii hiatale mari. Un studiu care evaluează relația dintre hernia hiatală și esofagita de reflux de Ott și colab. a demonstrat prezența herniei hiatale la 94% dintre pacienții cu esofagită de reflux

Simptome reflux laringo-faringian

Simptomele refluxului laringo-faringian sunt resimțite în gât și includ următoarele:

Durere de gât
Ușoară răgușeală
Senzație de nod în gât
Nevoia de a drese glasul destul de des
Senzația de lipire de mucus în gât și/sau picurare post-nazală
Tuse cronică (de lungă durată)
Dificultate la înghițire
Laringe roșu, umflat sau iritat

Diagnostic reflux laringo-faringian

De obicei, refluxul laringo-faringian este diagnosticat prin colaborarea unui otolaringolog cu un gastroenterolog, pe baza simptomelor pacientului. Dacă este nevoie de testare suplimentară, trei teste utilizate în mod obișnuit sunt un studiu de deglutiție, o privire directă asupra stomacului și esofagului printr-un endoscop și un test de pH esofagian.

În studiul de înghițire, pacientul înghite un lichid special numit bariu, care acoperă esofagul, stomacul și intestinul, astfel încât acestea să se observe cu claritate mare pe o radiografie. Acest lucru permite medicului să vadă mișcarea alimentelor pe măsură ce aceasta trec din gură prin esofag. De asemenea, medicul poate vizualiza interiorul stomacului și esofagului cu un endoscop, un tub lung și subțire cu o cameră la capăt pe care medicul îl trece prin gură, în jos prin esofag și în stomac.

Testul pH-ului esofagian măsoară și înregistrează pH-ul (nivelul de acid) din esofag. Un tub subțire, mic, cu un dispozitiv pe vârf care detectează acidul, este trecut ușor prin nas, în jos în esofag și poziționat la aproximativ 5 cm deasupra sfincterului esofagian inferior. Tubul este fixat pe partea laterală a feței cu bandă adezivă. Capătul tubului care iese din nas este atașat de un reportofon portabil cu mai multe butoane pe care pacientul le apasă pentru a marca anumite evenimente.

Tratament reflux laringo-faringian

În cele mai multe situații, refluxul laringo-faringian poate fi gestionat cu modificări ale stilului de viață, cum ar adoptarea unei alimentații mai puțin acide și picante și săracă în grăsimi. De asemenea, pacientul cu reflux laringo-faringian este încurajat să slăbească dacă are kilograme în plus.

Gestionarea acestei afecțiuni se face și prin reducerea porțiilor (în loc de trei mese mari pe zi, pot fi utile 5 mese mai mici și nu se va mânca nimic cu două ore înainte de culcare), alături de evitarea consumului de alcool, a produselor cu cofeină și a fumatului.

Și aranjarea patului într-un anumit fel poate fi de folos pentru pacientul cu reflux laringo-faringian. Mai precis, pentru a împiedica acidul din stomac să ajungă în gât, persoana poate beneficia de dormitul pe o pernă puțin mai înaltă si lata, sau inaltarea picioarelor patului in zona superioara.

Terapia medicală este compusă din agenți antisecretori antiacizi, cum ar fi antagoniștii receptorilor histaminei (H2) (H2RA) sau terapia cu IPP și agenți procinetici. Chiar daca medicamentele se elibereaza fără prescripție medicală este bine sa fie recoamndate de medic.

Se folosesc inclusiv antiacide, precum famotidină și cimetidină sau ranitidina- care in SUA nu mai este insa utilizata. O alta optiune ar fi inhibitori ai pompei de protoni, cum ar fi omeprazolul, esomeprazolul. lansoprazol, pantoprazol, dexlansoprazol și rabeprazol care pot ține în frâu refluxul laringo-faringian, însă e necesar să fie se respecte instrucțiunile de administrare date de medicul gastroenterolog. În cazurile foarte severe de reflux laringo-faringian, intervenția chirurgicală poate fi recomandată ca tratament.

Complicații reflux laringo-faringian

Dacă nu este tratat, acest tip de reflux poate duce la tuse cronică, iritarea cronica a mucoasei esofagiene, inflamarea corzilor vocale, răni deschise pe corzile vocale, cu consecinte precum raguseala, schimbarea vocii, formarea de granuloame (mase) în gât, agravarea astmului, emfizemului, bronșitei si altor afectiuni respiratorii. Refluxul laringo-faringian netratat poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea cancerului de laringe.

Prognostic și monitorizare reflux laringo-faringian

Prognosticul pentru pacienții cu reflux laringo-faringian este unul bun, deoarece majoritatea cauzelor afecțiunii pot fi controlate cu un stil de viață sănătos. Cu alte cuvinte, depinde doar de pacient să țină sub control afecțiunea.

Prevenire reflux laringo-faringian

Pentru a reduce riscul de a dezvolta această afecțiune, se va evita consumul mare de alimente acide, picante și grase, ciocolată, mentă, precum și consumul exagerat de alcool sau de băuturi care conțin cofeină (cafea, ceai verde etc.).

Tot pentru a contribui la prevenirea refluxului laringo-faringian, se va evita purtarea hainelor extrem de strâmte și a centurilor foarte strânse, iar cina se va lua cu cel puțin două ore înainte de culcare. De ajutor sunt și menținerea unei greutăți sănătoase (cu ajutorul alimentației echilibrate și a activităților fizice regulate), precum și gestionarea stresului prin diverse metode (exerciții de respirație, plimbări, aromaterapie, lectura unei cărți, întâlnirile cu persoane dragi etc.).

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Laryngopharyngeal Reflux (LPR)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15024-laryngopharyngeal-reflux-lpr
ENT Health - GERD and LPR
https://www.enthealth.org/conditions/gerd-and-lpr/
UCLA Health - Laryngopharyngeal Reflux
https://www.uclahealth.org/esophageal-center/laryngopharyngeal-reflux

Ott DJ, Gelfand DW, Chen YM, Wu WC, Munitz HA. Predictive relationship of hiatal hernia to reflux esophagitis. Gastrointest Radiol. 1985;10(4):317-20

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI