Reflux laringo-faringian: de ce apare si cum se trateaza?

Rezumat: Refluxul laringofaringian, numit și reflux silențios, apare când conținutul acid din stomac urcă dincolo de esofag și irită gâtul, laringele sau corzile vocale.

Spre deosebire de refluxul gastroesofagian clasic, nu provoacă întotdeauna arsuri la stomac, de aceea poate fi confundat cu alergii, răceli repetate sau probleme ale vocii. Semne frecvente: răgușeală, tuse seacă, senzație de nod în gât, nevoia de a drege vocea.

Tratamentul combină schimbări alimentare, obiceiuri sănătoase, antiacide sau alte medicamente recomandate de medic.

1. Ce este refluxul laringofaringian?
a. Diferența dintre reflux laringofaringian și reflux gastroesofagian
b. Cum ajunge acidul din stomac spre esofag și gât?
c. De ce simptomele pot apărea fără arsuri la stomac?
2. De ce apare refluxul laringofaringian?
a. Slăbirea sfincterelor care protejează esofagul
b. Mesele copioase, alimentele iritante și mâncatul târziu
c. Fumatul, alcoolul și kilogramele în plus
d. Stresul și obiceiurile care favorizează refluxul
3. Simptome frecvente în refluxul laringofaringian
4. Cum se diagnostichează refluxul laringofaringian?
5. Cum se tratează refluxul laringofaringian?
a. Schimbări în alimentație și stil de viață
b. Rolul tratamentelor cu antiacide și alte medicamente
c. Cât timp poate dura până apar îmbunătățiri?
6. Concluzie

STUDIU SCLEROZĂ SISTEMICĂ (SCLERODERMIE)

1. Ce este refluxul laringofaringian (silențios)?

Refluxul laringofaringian este o formă de reflux în care acidul gastric, enzimele digestive sau alte componente din stomac urcă spre gât. În mod normal, conținutul stomacului ar trebui să rămână acolo, dar uneori se întoarce prin esofag și ajunge în laringe sau faringe.

Este numit și reflux silențios deoarece multe persoane nu simt arsuri în capul pieptului. În schimb, observă mai ales simptome în gât sau doar într-o parte a gâtului, spre ureche: răgușeală, tuse, mucus, iritație sau senzație că au ceva blocat.

Țesuturile din gât și de la nivelul corzilor vocale sunt mai sensibile decât mucoasa din esofag. De aceea, chiar și episoade mici de reflux pot provoca disconfort, mai ales dacă se repetă.

a. Diferența dintre reflux laringofaringian și reflux gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian apare când acidul din stomac urcă în esofag. Simptomul cel mai cunoscut este arsura la stomac, numită și pirozis. Poate apărea și regurgitație, adică senzația că lichidul acid revine în gură.

Refluxul laringofaringian, însă, urcă și mai sus. Conținutul gastric trece prin esofag și poate ajunge la gât, laringe, corzi vocale sau zona din spatele nasului. De aceea, simptomele sunt mai mult respiratorii și vocale.

O persoană poate avea doar reflux gastroesofagian, doar reflux laringofaringian sau ambele. Diferența este importantă deoarece tratamentul și investigațiile pot fi adaptate în funcție de simptome.

b. Cum ajunge acidul din stomac spre esofag și gât?

Între stomac și esofag există un inel muscular numit sfincter esofagian inferior. Acesta se deschide când înghițim și ar trebui să se închidă după ce alimentele ajung în stomac. Dacă nu se închide bine, apare reflux.

Mai sus, între esofag și gât, există și sfincterul esofagian superior. Rolul lui este să împiedice conținutul din esofag să urce spre laringe și faringe. Când aceste mecanisme de protecție nu funcționează corect, refluxul poate ajunge mai sus.

Nu este vorba doar despre acid. Uneori, iritația poate fi produsă și de pepsină, bilă sau particule digestive. De aceea, unele persoane au simptome chiar dacă aciditatea nu pare foarte mare.

c. De ce simptomele pot apărea fără arsuri la stomac?

Arsurile la stomac apar când acidul stă suficient timp în esofag pentru a irita mucoasa. În refluxul laringofaringian, conținutul gastric poate urca rapid până la gât, fără să provoace senzația clasică de arsură.

Din acest motiv, refluxul laringofaringian poate fi greu de recunoscut. Pacientul poate merge la medic pentru tuse, senzație de nod în gât sau durere care merge spre ureche, fără să se gândească la stomac.

Simptomele pot semăna cu alergiile, sinuzita, astmul, amigdalita sau folosirea excesivă a vocii. De aceea, diagnosticul corect se stabilește prin consult medical, nu doar după simptome.

2. De ce apare refluxul laringofaringian?

Refluxul laringofaringian apare atunci când barierele naturale dintre stomac, esofag și gât nu mai controlează bine întoarcerea conținutului gastric. Uneori, cauza este o combinație de factori: alimentație, greutate, fumat, stres, obiceiuri de somn și predispoziție individuală.

Nu toate persoanele reacționează la aceleași alimente. Pentru unii, cafeaua este principalul factor declanșator. Pentru alții, simptomele apar după mese grase, ciocolată, citrice, mâncare picantă sau porții prea mari.

Important este să observi tiparul simptomelor. Un jurnal alimentar și al simptomelor poate ajuta medicul să vadă ce anume favorizează refluxul.

a. Slăbirea sfincterelor care protejează esofagul

Când sfincterul esofagian inferior este slăbit sau se relaxează prea des, acidul poate urca spre esofag. Dacă și sfincterul esofagian superior nu protejează eficient zona gâtului, refluxul poate ajunge până la laringe.

Unele persoane au hernie hiatală, o situație în care o parte a stomacului se deplasează în sus, prin diafragmă. Aceasta poate favoriza refluxul, deși nu toate persoanele cu hernie hiatală au simptome.

Presiunea crescută în abdomen poate contribui și ea. Kilogramele în plus, hainele foarte strâmte, sarcina sau mesele mari pot împinge conținutul stomacului în sus.

b. Mesele copioase, alimentele iritante și mâncatul târziu

Mesele mari întind stomacul și cresc riscul ca acidul să urce în esofag. Dacă te întinzi la scurt timp după cină, gravitația nu mai ajută stomacul să păstreze conținutul la locul lui.

Alimentele grase pot încetini golirea stomacului, iar unele băuturi sau alimente pot relaxa sfincterul esofagian inferior. Printre factorii frecvent menționați se află alcoolul, cafeaua, ciocolata, menta, alimentele prăjite, roșiile, citricele și mâncarea foarte condimentată.

Nu este obligatoriu să elimini toate aceste alimente pentru totdeauna. Mai util este să identifici ce îți agravează refluxul și să reduci acei factori.

c. Fumatul, alcoolul și kilogramele în plus

Fumatul poate irita direct gâtul și poate slăbi mecanismele care protejează esofagul. În plus, afectează saliva, care are rol de curățare și neutralizare parțială a acidului.

Alcoolul poate agrava refluxul prin relaxarea sfincterului esofagian inferior și prin iritarea mucoaselor. Unele persoane observă simptome mai puternice după vin, bere sau băuturi tari, mai ales seara.

Kilogramele în plus cresc presiunea în abdomen. Această presiune poate împinge conținutul gastric spre esofag. Chiar și o scădere moderată în greutate poate ajuta unele persoane să controleze mai bine refluxul.

d. Stresul și obiceiurile care favorizează refluxul

Stresul nu este singura cauză a refluxului laringofaringian, dar poate amplifica simptomele. Când ești stresat, poți mânca mai repede, poți alege alimente mai grele sau poți respira și vorbi într-un mod care tensionează gâtul.

Lipsa somnului poate agrava percepția disconfortului. De asemenea, statul întins imediat după masă, gustările târzii, mesele neregulate și consumul de cafea pe stomacul gol pot favoriza refluxul.

Uneori, pacienții își dreg vocea foarte des din cauza senzației de mucus. Acest obicei irită suplimentar corzile vocale și poate întreține răgușeala, chiar dacă refluxul este cauza inițială.

Recomandările Experților DOC

3. Simptome frecvente în refluxul laringofaringian

Refluxul laringofaringian poate provoca simptome diferite de la o persoană la alta. Cele mai comune sunt răgușeala, tusea seacă, senzația de nod în gât, iritația gâtului și nevoia repetată de a drege vocea.

Unele persoane simt mucus în gât, deși nu au o răceală. Altele au voce obosită dimineața, durere la vorbit, usturime în gât sau senzație că trebuie să înghită des.

Pot apărea dificultăți la înghițire, respirație urât mirositoare, gust amar sau acid, sughiț, senzație de presiune în gât ori episoade de laringită repetată. La unii pacienți, simptomele sunt mai intense dimineața, după ce au stat întinși peste noapte.

Pentru că aceste manifestări nu sunt specifice, ele nu confirmă singure diagnosticul. Alergiile, infecțiile, astmul, folosirea excesivă a vocii, nodulii pe corzile vocale sau anumite medicamente pot produce simptome asemănătoare.

Consultul medical este important dacă răgușeala persistă mai mult de câteva săptămâni, dacă există durere la înghițire, scădere în greutate, sânge, dificultăți de respirație sau senzația că alimentele se blochează.

4. Cum se diagnostichează refluxul laringofaringian?

Diagnosticul începe cu discuția despre simptome, stil de viață, alimentație, medicamente și istoricul medical. Medicul poate întreba când apar simptomele, ce le agravează și dacă există arsuri la stomac sau regurgitații.

Un consult ORL poate include examinarea gâtului și a laringelui. Medicul poate folosi laringoscopia pentru a vedea corzile vocale și semnele de iritație. Totuși, aspectul iritat al gâtului nu dovedește întotdeauna că refluxul este singura cauză.

În unele cazuri, poate fi necesară evaluare gastroenterologică. Endoscopia digestivă superioară verifică esofagul, stomacul și duodenul. Ea poate identifica esofagită, hernie hiatală sau alte probleme, dar poate fi normală la mulți pacienți cu refluxul laringofaringian.

Pentru cazurile neclare sau care nu răspund la tratament, medicul poate recomanda monitorizarea pH-ului sau pH-impedanță. Aceste teste urmăresc episoadele de reflux și pot arăta dacă simptomele se corelează cu urcarea conținutului gastric.

Nu există un test perfect pentru toate cazurile. De aceea, diagnosticul se bazează pe combinația dintre simptome, consult, investigații și răspunsul la măsurile recomandate.

5. Cum se tratează refluxul laringofaringian?

Tratamentul pentru refluxul laringofaringian urmărește reducerea episoadelor de reflux și calmarea iritației din gât. De cele mai multe ori, începe cu schimbări în stilul de viață și alimentație.

Medicamentele se aleg în funcție de severitate, frecvența simptomelor și rezultatele evaluării medicale.

Este important de știut că gâtul se vindecă mai lent decât esofagul. Chiar dacă refluxul scade, răgușeala sau senzația de nod în gât pot persista o perioadă.

Tratamentul trebuie individualizat. Nu toate persoanele au nevoie de aceleași medicamente, iar folosirea îndelungată a tratamentelor fără supraveghere medicală nu este recomandată.

a. Schimbări în alimentație și stil de viață

Primul pas este reducerea factorilor care favorizează refluxul. Mesele mai mici, luate mai lent, pot ajuta. Este bine să eviți să te întinzi timp de două-trei ore după masă, mai ales după cină.

Ridicarea capului patului poate fi utilă dacă simptomele apar noaptea. Pernele multe nu au întotdeauna același efect, deoarece pot îndoi trunchiul și crește presiunea abdominală.

Reducerea alimentelor declanșatoare este importantă. Poți limita cafeaua, alcoolul, mâncarea grasă, prăjelile, ciocolata, menta, citricele, roșiile și condimentele iuți, dacă observi că îți agravează simptomele.

Renunțarea la fumat, scăderea în greutate când este cazul și evitarea hainelor strâmte în jurul abdomenului pot reduce episoadele de reflux. Hidratarea și protejarea vocii ajută gâtul să se refacă.

b. Rolul tratamentelor cu antiacide și alte medicamente

Medicamentele antiacide neutralizează acidul deja produs și pot oferi calmare rapidă, dar de scurtă durată. Ele pot fi utile pentru episoade ocazionale, însă nu rezolvă întotdeauna refluxul laringofaringian persistent.

Alginatul este o opțiune folosită în unele scheme deoarece formează o barieră mecanică deasupra conținutului gastric. Această barieră poate reduce urcarea refluxului spre esofag și gât, mai ales după masă.

Medicul poate recomanda blocante H2 sau inhibitori ai pompei de protoni. Aceste medicamente reduc producția de acid. Totuși, eficiența lor în refluxul laringofaringian este variabilă, mai ales la pacienții fără arsuri la stomac.

În cazuri selectate, se pot discuta medicamente care influențează motilitatea digestivă sau, rar, intervenții antireflux. Aceste decizii se iau după evaluare medicală, nu doar pe baza simptomelor.

c. Cât timp poate dura până apar îmbunătățiri?

Îmbunătățirea nu apare întotdeauna imediat. Unele persoane simt diferența după câteva săptămâni de schimbări alimentare și tratament. La altele, simptomele din gât pot avea nevoie de două-trei luni sau mai mult pentru a se ameliora clar.

Persistența simptomelor nu înseamnă automat că tratamentul este greșit. Poate însemna că există mai mulți factori implicați: reflux, alergii, tensiune vocală, tuse cronică sau iritații repetate.

Dacă după perioada recomandată de medic nu există nicio îmbunătățire, diagnosticul trebuie reevaluat. Poate fi nevoie de investigații suplimentare, schimbarea tratamentului sau consult la alt specialist.

6. Concluzie

Refluxul laringofaringian este o problemă frecventă, dar uneori greu de recunoscut, deoarece nu provoacă întotdeauna arsuri la stomac. El apare când conținutul gastric urcă prin esofag și ajunge la gât, unde poate irita corzile vocale și mucoasele sensibile.

Răgușeala, tusea seacă, senzația de nod în gât și nevoia de a drege vocea pot avea multe cauze, de aceea consultul medical este important.

Tratamentul eficient combină obiceiuri alimentare corecte, evitarea factorilor declanșatori, controlul greutății, renunțarea la fumat și, la nevoie, antiacide sau alte medicamente.

Cu răbdare și monitorizare, multe persoane își pot controla simptomele și pot preveni iritația repetată a gâtului.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este refluxul laringofaringian?
Răspuns: Refluxul laringofaringian este o formă de reflux în care conținutul din stomac urcă prin esofag până la gât, laringe sau corzile vocale.

Întrebare: Refluxul laringofaringian dă mereu arsuri la stomac?
Răspuns: Nu. Poate apărea fără arsuri, de aceea este numit și reflux silențios. Simptomele pot fi mai ales răgușeală, tuse și nod în gât.

Întrebare: Ce alimente pot agrava refluxul?
Răspuns: La unele persoane, cafeaua, alcoolul, ciocolata, mâncarea grasă, prăjelile, citricele, roșiile, menta și condimentele iuți pot agrava refluxul.

Întrebare: Ajută antiacidele în refluxul laringofaringian?
Răspuns: Medicamentele antiacide pot calma rapid aciditatea, dar efectul este scurt. Pentru simptome persistente, medicul poate recomanda și alte tratamente.

Întrebare: Când trebuie să mergi la medic?
Răspuns: Mergi la medic dacă răgușeala, tusea, nodul sau durerea în gât persistă, dacă ai dificultăți la înghițire, scădere în greutate, sânge sau durere importantă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Springer Nature Link - Alginates and laryngopharyngeal reflux: where we stand. A systematic review
https://link.springer.com/article/10.1007/s00405-025-09693-2
Studiul „Alginates and laryngopharyngeal reflux: where we stand. A systematic review”, apărut în Eur Arch Otorhinolaryngol 282, 5751–5764 (2025). https://doi.org/10.1007/s00405-025-09693-2, autori: Tsilivigkos, C., Papantoniou, K., Vitkos, E.N. et al.
Springer Nature Link - European clinical practice guideline: managing and treating laryngopharyngeal reflux disease
https://link.springer.com/article/10.1007/s00405-024-09181-z
Studiul „European clinical practice guideline: managing and treating laryngopharyngeal reflux disease”, apărut în Eur Arch Otorhinolaryngol 283, 629–641 (2026). https://doi.org/10.1007/s00405-024-09181-z, autori: Lechien, J.R., Chiesa-Estomba, CM., Hans, S. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI