Oare raspunsul la imunoterapie depinde de bacteriile care populeaza intestinul?

La ora actuala, odata cu largirea spectrului indicatiilor imunoterapiei in cadrul bolii oncologice, tot mai multe intrebari vin in completare.

Se cunoaste deja, prin prisma practicii medicale curente, ca doar o minoritate dintre pacienti raspund la terapia cu inhibitori ai punctelor de control sau ca unii dintre pacienti, desi raspund initial, ulterior devin refractari la tratament. Trei studii clinice publicate la inceputul acestui an sugereaza ca populatia bacteriana de la nivelul tubului digestiv poate influenta raspunsul terapeutic in cazul tratamentului cu inhibitori anti PD-1 in cazul melanomului, cancerul pulmonar fara celule mici si cancerul renal. Aceasta ar putea explica de ce nu raspund toti pacientii la terapia cu inhibitori ai punctelor de control si, pe de alta parte, ar putea deschide calea unor proceduri de crestere a ratei de raspuns la acestia.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Bacteriile, precum si o serie de alte microorganisme, cum ar fi fungii sau protozoarele, traiesc la interiorul si exteriorul organismului, formand ceea ce este cunoscut actual sub numele de microbiota. Mai mult de 3×10^13 bacterii colonizeaza tubul digestiv, iar marea majoritate sunt comensale. Unele bacterii sunt benefice gazdei si interactioneaza cu celulele intestinale, prevenind infestarea cu agenti patogeni si influentand o serie de functii metabolice, inflamatia sau imunitatea adaptativa.

Profilul bacterian care da individualitate microbiotei este influentat de o serie de factori, printre care factorii genetici, stil de viata, expunerea la antibiotice etc. Tot mai multe date arata ca o alterare a interactiunilor dintre microbiota si gazda se asociaza cu o gama larga de afectiuni, de la afectiuni inflamatorii intestinale, la ciroza hepatica sau diabet si pana la cancer. Studiile preclinice ale ultimilor ani au evidentiat ca microbiomul intestinal poate influenta raspunsul la chimioterapie sau imunoterapie.

Studii clinice recente au sugerat ca pacienti cu cancer tratati cu imunoterapie anti PD-L1 pot fi impartiti in responderi, respectiv non-responderi, in functie de componenta microbiomului intestinal. Studiile au fost efectuate pe pacienti cu melanom malign metastatic, cancer pulmonar fara celule mici si, respectiv, cancer renal metastatic. La toate grupele de pacienti, componenta microbiotei a fost diferita inainte de inceperea imunoterapiei cu agenti anti PDL1, la responderi versus non-responderi.

De asemenea, analiza microbiana fecala a identificat bacterii a caror prezenta se coreleaza cu evolutia pozitiva a anumitor pacienti (de exemplu, Akkermania muciniphila, Bifidobacterium longum, familia Clostridiales, Ruminococcaceae sau Faecalibacterium), in timp ce pacientii care nu raspund la imunoterapie prezinta un exces de bacterii din ordinul Bacteroidales.

Cu toate ca o serie de studii clinice evidentiaza o legatura clara intre componenta microbiomului si raspunsul la imunoterapie, nu exista inca o procedura standardizata de masura a acestei corelatii.

O alta analiza interesanta a evidentiat ca pacientii care au primit antibioterapie cu doua luni inainte sau o luna dupa initierea imunoterapiei recad precoce. Supravietuirea globala a acestor pacienti este sub jumatatea pacientilor care nu au fost supusi terapiei cu antibiotice.

Nu este foarte clar mecanismul prin care microbiomul influenteaza raspunsul la imunoterapie. Toate studiile clinice derulate pana in prezent au inclus tumori dezvoltate in afara colonului, ceea ce inseamna ca microbiomul nu este in contact direct cu tumora, fiind vorba de un efect la distanta. Pacientii probabil raspund la imunoterapie deoarece microbiomul confera un raspuns imun preexistent, care este amplificat de terapia anti PDL1. Cercetarile efectuate pe tumori la soareci, care au primit transplant fecal de la pacienti responderi, au evidentiat o densitate mare a celulelor T CD8 +, in timp ce tumorile supuse transplantului de la nonresponderi au prezentat o densitate mare a limfocitelor T CD4 +.

Cea de a doua chestiune care ramane deschisa se refera la tipurile de bacterii care sunt cel mai implicate in promovarea raspunsului imun la tratamentul anti PDL1. In acest moment, cunoasterea tipurilor de bacterii este un deziderat, dar lucrurile sunt abia la inceput.

Raman in acest moment cateva intrebari care mai mult ca sigur isi vor gasi un raspuns in anii urmatori: Microbiomul ar putea actiona ca biomarker predictiv pentru terapia antiPDL1 sau in alegerea optiunii terapeutice optimale? Microbiomul ar putea fi modificat in scopul cresterii sansei de raspuns la terapia cu agentii imunologici?

Cum ajuta imunoterapia in cancer?

Imunoterapia este un tip de tratament pentru cancer care ajuta sistemul imunitar sa lupte contra acestei boli. Sistemul imunitar ajuta organismul sa lupte contra infectiilor si contra altor afectiuni. Exista mai multe tipuri de imunoterapie care sunt folosite pentru a trata cancerul, iar aceste tratamente fie pot sa ajute sistemul imunitar sa atace direct cancerul, fie pot sa stimuleze sistemul imunitar intr-un mod mai general.

Unul dintre tipurile de imunoterapie care ajuta sistemul imunitar sa actioneze direct impotriva cancerului sunt inhibitorii punctelor de control, numiti si "checkpoint inhibitors", care sunt medicamente care ajuta sistemul imunitar sa raspunda intr-un mod mai puternic la o tumora din corp. Aceste medicamente functioneaza intr-un mod aparte: ele nu tintesc tumora in mod direct ci, in schimb, ele intervin in capacitatea celulelor canceroase de a evita atacul sistemului imunitar.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: National Institutes of Health - https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/types/immunotherapy

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0