Psiho-oncologia, necesară în tratamentul cancerului

Despre psiho-oncologie
- Ce este psiho-oncologia
- Cum a evoluat de-a lungul timpului
- Cum funcționează
- Care sunt obiectivele psiho-oncologului
- Oferirea de suport pacientului bolnav
- Oferirea de sprijin și consiliere familiei și apropiaților pacientului
- Când ai nevoie de psiho-oncolog

Schimbările psihologice prin care trec pacienții cu cancer
- Etapele psihologice prin care trece bolnavul de cancer
- Negarea
- Furia
- Negarea
- Depresia
- Acceptarea
- Izolarea socială

Terapiile oferite ca suport pacienților
- Terapia suportiv-expresivă
- Terapia narativă
- Terapia cognitiv comportamentală
- Tehnicile-de-relaxare
- Tehnicile mindfulness - Acupunctura

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Beneficiile terapiilor de suport

Schimbări în stilul de viață ce completează terapia psiho-oncologică
- Managementul stresului
- Combaterea excesului de greutate
- Activitate fizică regulată
- Aport adecvat de lichide
- Schimbarea alimentației

Provocările psihologice ale supraviețuitorilor
- Au dificultăți de concentrare
- Tulburări de stres posttraumatic
- Refuză să aibă copii
- Sindromul Damocles

Despre psiho-oncologie

Ajutorul psihologic este esențial pentru pacienții de cancer. Primul pas în recuperarea oncologică este sprijinul oferit de un psiho-oncolog. La noi în țară acest domeniu este mai puțin cunoscut.

Ce este psiho-oncologia

Diagnosticarea unei maladii maligne cum este cancerul, evoluția bolii și toate tratamentele necesare în tratarea bolii sunt surse de stres pentru pacient. 
Totodată, tristețea, supărarea, izolarea, stresul sunt reacții normale cu care se confruntă bolnavii diagnosticați cu această maladie. 

Psiho-oncologia este o subspecialitate a oncologiei care își propune să sprijine pacienții să facă față, din punct de vedere psihologic, diagnosticului de cancer. 

Un asemenea diagnostic poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării psihologice, de aceea întâlnirea cu un psiho-oncolog poate fi de ajutor.

În această epocă a medicamentelor și a tratamentelor adaptate, abordarea stării de spirit a unui pacient ar trebui să facă parte din tratamentul cancerului, în special în cazul celor care se confruntă și cu depresie, susțin specialiștii.

Cum funcționează

Ședințele de psiho-oncologie vizează adaptarea pacientului la boală și, în multe cazuri, acceptarea de către acesta a ideii de moarte. Pe toată durata tratamentului, pacientul are nevoie de sprijin pentru că radioterapia este asociată cu provocări fizice și funcționale care cresc în severitate în timpul tratamentului și persistă adesea mult după terminarea tratamentului, ceea ce duce la complicații psihologice care pot afecta calitatea vieții pacientului. Depresia, anxietatea și oboseala sunt privite ca un grup de simptome de detresă emoțională frecvent întâlnite la pacienții cu cancer.

Depresia se caracterizează printr-o pierdere a interesului sau a plăcerii pentru activitățile normale, cu simptome suplimentare, incluzând sentimente de lipsă de valoare și vinovăție, limitări de concentrare și modificări ale apetitului, energiei și somnului. Anxietatea ar putea fi caracterizată de excitare autonomă și frică. Oboseala este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale tratamentului cancerului și cancerului, caracterizându-se prin sentimente de oboseală, slăbiciune și lipsă de energie. 

Cum a evoluat de-a lungul timpului

Mișcarea de a include psiho-oncologia ca subspecialitate datează de mai bine de jumătate de secol. Centrul Memorial Sloan Kettering Cancer Center a creat un departament de oncologie psihiatrică în 1952 - un precursor al departamentului său de psihiatrie și științele comportamentului.

Apariția psiho-oncologiei ca disciplină a dus la schimbătoarea asupra modului în care ar trebui tratat cancerul. Progresele de tratament din anii ’70 au ajutat mai mulți pacienți cu cancer să supraviețuiască și au dus la o mai bună conștientizare a nevoilor lor neuropsihologice după terapia cancerului.

Așa se face că intuind această necesitate de a sprijini pacientul din punct de vedere psihologic, clinicile și spitalele din Statele Unite ale Americii și apoi din întreaga lume au început să dezvolte acest domeniu, pentru confortul pacientului.

În țara noastră, psiho-oncologia a început treptat să fie înțeleasă și integrată în echipa multidisciplinara de intervenție a pacientului oncologic doar de câțiva ani.

Care sunt obiectivele psiho-oncologului

Printre obiectivele psiho-oncologului se numără: 

Chiar dacă primesc îndrumări venite din cadrul familial, unii dintre pacienții se simt mult mai confortabili să discute despre problemele pe care le au, despre tratament, despre durerile fizice și stările psihice și emoționale, costuri cu psiho-oncologul. De aceea, printre obiectivele psiho-oncologului se numără: 

Oferirea de suport pacientului bolnav

Chiar dacă primesc îndrumări venite din cadrul familial, unii dintre pacienții se simt mult mai confortabili să discute despre problemele pe care le au, despre tratament, despre durerile fizice și stările psihice și emoționale, costuri cu psiho-oncologul. 

Oferirea de sprijin și consiliere familiei și apropiaților pacientului

Apariția unei boli, precum cancerul, implică multe schimbări pentru toată familia, nu doar pentru persoana diagnosticată cu această maladie. Cancerul generează noi nevoi familiale - nevoi care pot influența negativ atât starea pacientului, cât și a partenerului de viață. De aceea, psiho-oncologul oferă sprijin și consiliere familiei și apropiaților pacientului.

Când e nevoie de psiho-oncolog

E nevoie de sprijinul unui psiho-oncolog mai ales dacă pacientul:

  • se confruntă cu stări anxioase-depresive și cu alte probleme psihice care pot afecta evoluția procesului patologic;
  • este foarte stresat și are nevoie să învețe unele tehnici de relaxare și de control conștient al bolii

Diagnosticul de cancer

La fel cum cancerul îți afectează sănătatea fizică, acestă boală poate genera o gamă largă de sentimente cu care poate că nu te-ai confruntat vreodată. De asemenea, poate face ca sentimentele existente să pară mai intense. 

Etapele psihologice prin care trece bolnavul de cancer

Vestea că ai cancer te poate face să simți că viața îți scapă sub control.  Acest lucru se poate întâmpla pentru că:

  • Te întrebi dacă vei trăi.
  • Activitatea zilnică este perturbată de vizitele și tratamentele pe care urmează să le efectuezi.
  • Specialiștii folosesc termeni medicali pe care nu îi înțelegi.

Negarea

Deseori, diagnosticul de cancer surprinde sau chiar șochează pacienții pentru că vine, adesea, după efectuarea unui control medical, fie de rutină, fie cauzat de un simptom care nu era însoțit de o durere fizică foarte mare. De aceea, mulți pacienți, în primă fază, tind să respingă acest diagnostic. Ba mai mult, aleg să facă mai multe investigații, sperând ca de faptul să se dovedească că diagnosticul inițial a fost greșit. Aceasta este etapa de negare, care durează, de cele mai multe ori, de la câteva zile, până la câteva săptămâni.

Furia

Este foarte normal să te întrebi „De ce eu?”. și fii furios că ai fost diagnosticat cu cancer. De asemenea, este posibil să simți furie sau resentimente față de prietenii și față de cei dragi, care sunt sănătoși. Dacă te confrunți cu acest sentiment, nu trebuie să te prefaci că totul este în regulă. Furia poate fi de ajutor, deoarece te poate motiva să iei măsuri.

Frica

Este etapa în care pacientul își pune foarte multe cu multe întrebări, de exemplu, „Dacă nu răspund la tratament?”. În această etapă, bolnavul se confruntă și cu stări de angoasă cu privire la diagnosticul și cu prognosticul tratamentului. 

Negocierea

În această etapă pacientul caută să găsească diferite soluții în medicina naturistă sau care se agață de planul spiritual/religios într-o manieră total diferită față de perioada dinaintea aflării diagnosticului.

Depresia

Multe persoane diagnosticate cu cancer se simt triste, chiar și atunci când au terminat tratament. Pacienții cu astfel de sentimente se simt obosiți, nu au poftă de mâncare și au foarte puțină energie. În cazul unora, aceste sentimente dispar sau se diminuează pe măsură ce timpul trece. Dar pentru alții, aceste emoții pot deveni mai puternice. De aceea, mulți bolnavi se confruntă cu depresia. 

Tulburările depresiv-anxioase la pacienţii cu patologie oncologică pot fi independente de patologia oncologică sau secundare modificărilor produse de diagnosticul oncologic.

Acceptarea

În această etapă, pacientul acceptă evoluția bolii ca pe un destin căruia nu i te poți împotrivi. Odată ce bolnavii acceptă că au cancer, de multe ori au un sentiment de speranță. Milioane de oameni care au avut cancer sunt în viață astăzi. Iar persoanele cu cancer pot duce vieți active, chiar și în timpul tratamentului. Unii medici consideră chiar și că speranța poate ajuta corpul să facă față cancerului. 

Izolarea socială

Persoanele cu cancer se simt adesea singure, motiv pentru care nu mai sunt atât de active din punct de vedere social. Uneori, cei din jur nu știu cum să reacționeze la aflarea veștii, iar bolnavii să se simtă prea bolnavi pentru a participa activitățile de grup. 

Terapiile oferite ca suport pacienţilor cu cancer

Acestea au ca obiectiv creșterea calității vieţii pacientului şi ajută ca terapiile medicale să fie mai bine tolerate. În felul acesta pacienţii reușesc să facă faţă emoţiilor dureroase/neplăcute/stresante cu care se confruntă și să se adapteze mai ușor la boală. Acestea nu vindecă boală, ci se axează pe consecinţele afecțiunii şi ale tratamentelor, pentru ca bolnavul să ducă o viață normală.

Terapia suportiv-expresivă

Psiho-oncologicii ajută bolnavii diagnosticați cu cancer  să-şi regăsească echilibrul pentru a putea duce iarăşi o viaţă normală, să-şi poată exprima fricile, întrebările existenţiale, îndoielile. Terapia suportiv-expresivă (individuală sau de grup) este indicată în toate etapele tratamentului curativ al cancerului. În cadrul unei terapii individuale, psiho-oncologul poartă de cu pacientul discuţii legate de tratament, complianţa cu durerile fizice şi stările psihice şi emoţionale, până la costuri, nevoi diverse etc.

Terapia de grup are o rată foarte mare de succes în rândul pacienţilor, datorită faptului că oamenii care participă la această terapie împărtăşesc aceeaşi experienţă. Chiar dacă mulți dintre pacienți primesc încurajări din partea celorlalți membri ai familiei, unii dintre pacienţi sunt mai încrezători în sfaturile primite de la persoanele care au experimentat aceeaşi situaţie de viaţă ca a lor.

Terapia narativă

Terapia narativă este o formă de psihoterapie prin care specialiștii încearcă să ajute bolnavii să-și identifice valorile și abilitățile și cunoștințele pe care le au pentru a trăi aceste valori, astfel încât să se poată confrunta eficient cu orice problemă se confruntă. 

Terapia cognitiv-comportamentală

Terapia cognitivă comportamentală este un tip de terapie prin care bolnavul participă la un număr limitat de sesiuni. Terapia cognitivă comportamentală este foarte utilă în tratarea tulburărilor de sănătate mintală, cum ar fi depresia, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) sau o tulburare alimentară. 

Terapii complementare

Terapiile complementare pot fi utilizate împreună cu tratamentele medicale convenționale în lupta contra cancerului. Nu există dovezi științifice sau medicale care să demonstreze că terapiile alternative pot vindeca cancerul. Rolul lor acestor terapii este să țină sub control simptomelele bolii, precum durerea și oboseala.

Terapiile complementare includ relaxare, terapii de vorbire, meditație, vizualizare, acupunctură, aromaterapie, reflexoterapie, terapie muzicală, artoterapie și masaj.

Este posibil ca unele terapii complementare să nu fie recomandate în timpul tratamentului, deoarece acestea interferează cu tratamentul dvs. și / sau agravează reacțiile adverse. De aceea, este bine să consulți medicul înainte să apelezi la o astfel de terapie. 

Tehnicile mindfulness

„Mindfulness” a câștigat popularitate semnificativă în ultimii ani. Este aceasta o abordare bună pentru pacienții cu cancer? Specialiștii spun că da. Mindfulness este practica şi starea prin care alegem în mod conştient să trăim în prezent, să observăm gândurile şi emoţiile noastre şi să fim în contact cu corpul nostru. 

Când oamenii sunt diagnosticați cu cancer, își pun tot felul de întrebări, precum „Ce se va întâmpla în viitor?”, „Voi muri?”, „Ce se va întâmpla cu familia mea?”.

Răspunsurile la aceste mari întrebări nu sunt ușor de identificat. Ca urmare, mulți pacienți cu cancer devin anxioși și deprimați - chiar și după finalizarea tratamentului cancerului. De aceea, specialiștii spun că aceste tehnici precum meditația mindfulness ar putea ajuta aceste persoane.

Beneficiile terapiilor

  • Diminuează depresia şi anxietatea 
  • Încurajează pacientul după intervenţii chirurgicale sau tratamente dureroase 
  • Ajută pacientul să facă față efectelor secundare ale tratamentului 
  • Susţin pacienţii pe traseul de evoluţie al bolii

Schimbări în stilul de viață

Specialiștii spun că anumite schimbări în stilul de viață au un rol benefic major în creșterea șanselor de supraviețuire, precum și creșterea eficienței tratamentelor și îmbunătățirea simptomelor cu care se confruntă bolnavii oncologici.

Managementul stresului

Persoanele care au cancer pot considera că efectele fizice, emoționale și sociale ale bolii sunt stresante. Persoanelor care reușesc să utilizeze strategii eficiente de combatere a stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare și de gestionare a stresului, au un risc scăzut de a se confrunta cu depresie, anxietate și simptome bolii și ale tratamentului acesteia. 

Dovezile obținute din studii experimentale arată că stresul psihologic poate afecta capacitatea unei tumori de a crește și de a se răspândi. De exemplu, unele studii au arătat că atunci când șoarecii cu tumori au fost izolați de alți șoareci - condiții care cresc stresul - tumorile lor erau mai susceptibile să crească și să se răspândească (metastaze). 

Deși încă nu există dovezi că stresul afectează în mod direct evoluția bolii, unele date sugerează că pacienții pot dezvolta un sentiment de neputință sau lipsă de speranță atunci când stresul devine copleșitor. Acest răspuns este asociat cu rate mai mari de deces. Pentru gestionarea stresului, ajută tehnicile de relaxare, efectuarea unor activități relaxante (cititutul) etc.                  

Revenirea la o greutate optimă

Menținerea unei greutăți în limite normale este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer și pentru a face față tratamentului agresiv în tratamentul cancerului. Cu toate acestea, unii oameni constată că pierd în greutate pe măsură ce boala avansează sau a tratamentelor lor specifice și sunt preocupați de cum să revină la greutatea pe care au avut-o după terminarea tratamentului. 

Ca să previi pierderea în greutate în exces în timpul tratamentul cancerului:

  • Încearcă să mănânci mese mici și frecvente și gustări pe tot parcursul zilei.
  • Include în alimentație alimente bogate în calorii, nutritive, precum unturi de nuci și avocado.
  • Smoothie-urile și supele sunt surse bogate în nutrienți.
  • Ai grijă să consumi cât mai multe proteine. Proteinele sunt foarte importante pentru sistemul imunitar, deoarece combat oboseala și ajută la menținerea masei musculare.

Activitate fizică regulată

Oamenii de știință spun că bolnavii de cancer care fac exerciții fizice moderate se confruntă cu mai puțină oboseală în timpul tratamentului, spre deosebire de cei care nu fac mișcare. 

Activitatea fizică regulată crește rezistența musculară, flexibilitatea articulațiilor și starea de spirit, toate acestea putând fi afectate de unele tratamente în stoparea bolii. 

În cele din urmă, exercițiile fizice ajută la gestionarea greutății - un factor crucial, deoarece specialiștii spun că o creștere în greutate în timpul și după tratament crește riscul reapariției cancerului, în special în cazurile de cancer mamar, de colon și de prostată.

Aportul adecvat de lichide

Pe toată perioada tratamentului, este important să nu te deshidratezi. Apa are mai multe funcții în organism: 

  • Controlează ritmul cardiac și tensiunea arterială;
  • Menține constant temperatura corpului;
  • Elimină toxinele și deșeurile;
  • Transportă nutrienți și oxigen;
  • Protejează organele, țesuturile și articulațiile.

Schimbarea alimentației

Este posibil să constați că tratamentul cancerului ți-a afectat simțul gustului. Este posibil să ți se pară că mâncarea nu are aromă sau gust. De obicei, aceste modificări sunt temporare și se vor îmbunătăți cu timpul. Între timp, fă tot ce poți pentru a-ți menține aportul de calorii și pentru a satisface necesarul de proteine, vitamine și minerale de care organismul are nevoie. 

Evită carnea prăjită, aport excesiv de sare, zahăr și alimente uleioase, precum și carnea roșie și carnea procesată, cum ar fi slănina, șunca, cârnații.

Provocările psihologice ale supraviețuitorilor

Au probleme de concentrare

Problemele cu atenția, concentrarea și memoria pot persista luni întregi după încheierea chimioterapiei. Nu este clar ce anume cauzează aceste probleme, deși anumiți pacienți par a fi mai vulnerabili decât alții.

Tulburări de stres posttraumatic

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Efectele pe termen lung ale abordării stresului diagnosticului și tratamentului cancerului includ dificultăți de somn și de concentrare, simptome fizice, precum palpitațiile cardiace și frica sau hipervigilența. Specialiștii au estimat că până la o treime din supraviețuitorii de cancer pot suferi simptome ale tulburării de stres posttraumatic. 

Refuză să aibă copii

Unii supraviețuitori ai cancerului, după ce s-au confruntat cu o boală care poate pune viața în pericol, pot deveni atât de temători de ceea ce i-ar putea întâmpla în viitor, încât nu se mai pot bucura de viață așa cum au făcut-o cândva. Unii pot lua greu decizii majore în viață, cum ar fi dacă să se căsătorească sau să-și schimbe locul de muncă. Această frică paralizantă emoțional este adesea denumită „sindromul Damocles”. 

Trăiesc cu teama de recidivă a bolii

Având în vedere potențialul cancerului de a sta în stare latentă și de a se răspândi (metastaza), supraviețuitorii de cancer se confruntă adesea cu teama de recidivă. Vizitele medicale dese, durerile inexplicabile pot declanșa crize de anxietate și frică la fel de debilitante ca cele apărute în timpul tratamentului cancerului. Specialiștii spun că bolnavii care s-au vindecat de  cancer pot deveni din ce în ce mai iritabili și întâmpină tulburări de somn cu o lună înainte de un control medical, deși poate nu sunt conștienți de ceea ce le provoacă stresul.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0