Tusea: de ce apare și cum scapi de ea

Simptom comun al infecțiilor respiratorii, tusea poate apărea și în refluxul gastro-esofagian sau în alergiile sezoniere. Pentru un tratament eficient, este esențial să fie identificată cauza acestui simptom și apoi inițierea terapiei specifice. 

Tipuri de tuse

Tusea reprezintă un gest reflex, natural de protecție pentru curățarea arborelui traheobronșic de germeni, mucus și praf. Există multe tipuri diferite de tuse cu caracteristici distincte care pot ajuta medicul să identifice ce problemă de bază o poate cauza. Dacă tusea este însoțită de flegmă sau mucus, vorbim de  tuse productivă (sau tuse umedă sau tuse cu spută) și ar putea sugera că suferi de pneumonie, bronșită sau gripă. Culoarea mucusului poate semnala o problemă mai gravă. Ar trebui să te adresezi medicului dacă tusea este însoțită de flegmă verde-gălbui sau sânge. O tuse care nu produce mucus se numește tuse uscată sau neproductivă.

În funcție de durată, tusea poate fi acută sau cronică. Tusea acută se vindecă în cel mult trei săptămâni. Dacă tusea este însoțită de alte simptome, cum ar fi febră, cefalee, somnolență sau dificultăți de respirație, este important să consulți medicul. Tusea cronică durează mai mult de opt săptămâni și poate fi semnul unei boli pulmonare. 

Cauzele posibile ale tusei

Tusea poate să apară în:

Infecții ale căilor respiratorii superioare: Acestea sunt de obicei asociate cu febră, dureri în gât și secreții nazale. Sunt aproape întotdeauna cauzate de virusuri. Printre infecțiile respiratorii superioare se numără răceala, laringita virală,  gripa sau COVID-19 (infecția cu noul coronavirus SARS-COV-2). 

În cazul COVID-19, de cele mai multe ori, simptomele durează între 7 și 25 de zile, iar printre cele mai comune semne se numără tusea (de regulă uscată), febra, pierderea mirosului (anosmie) și pierderea gustului (ageuzie). Mai pot să apară scurtarea respirației, dureri în gât, dureri de cap, dureri musculare, diaree. 

Răceala se vindecă în cel mult 14 zile și se manifestă prin tuse cu o intensitate moderată, secreții nazale, nas înfundat, strănut, dureri în gât, dureri musculare. Mai rar, pot să apară și febra, pentru o scurtă perioadă de timp, și durerile de cap.

În schimb, gripa debutează brusc, durează între 7 și 14 zile, și se manifestă prin: tuse uscată, febră, senzație generală de rău, dureri de cap și dureri musculare. Rar, pot să apară și durerile în gât și secrețiile nazale, iar, în rândul copiilor, poate să apară diaree. 

Rinita alergică sau febra de fân este o afecțiune alergică inflamatorie a mucoasei nazale, care imită simptomele unei răceli obișnuite. De obicei, este asociată  cu tuse uscată, strănut și secreții nazale.

Infecții ale tractului respirator inferior (bronșită sau pneumonie): acestea sunt infecții  bacteriene care cauzează de obicei o tuse persistentă și febră.  

Inhalarea iritanților: expunerea acută la fum sau la poluanții din mediu poate provoca inflamații ale gâtului și ale căilor respiratorii și poate provoca apariția tusei.

Embolie pulmonară: aceasta este o afecțiune în care un cheag de sânge se deplasează, de obicei, de la picioare, la plămâni, provocând dificultăți de respirație și, uneori, tuse uscată. Embolia pulmonară poate pune viața în pericol, iar din acest motiv consultul de specialitate nu trebuie amânat.

Colaps pulmonar (sau pneumotorax): este cauzat de pătrunderea aerului în cavitatea pleurală. Printre semnele colapsului pulmonar se numără durerile bruște în piept, tusea uscată și dificultățile de respirație.

Pneumonie: tusea însoțită de febră peste 39°C și frisoane poate semnala o pneumonie. 

Picurare post-nazală: se manifestă prin tuse uscată cauzată de acumularea de mucus în partea din spate a nasului și a gâtului. De obicei, aceasta apare după o infecție recentă sau în urma expunerii prelungite la un alergen.

Refluxul gastro-esofagian (BRGE): această tulburare digestivă apare atunci când conținutul stomacului se refulează în esofag, provocând arsuri la stomac și chiar tuse uscată.

Tusea indusă de medicamente (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)): tusea este unul dintre efectele adverse frecvente la pacienții cărora li se administrează inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA).

Când reprezintă tusea o urgență medicală?

Tusea poate fi semnul unei afecțiuni severe, mai ales în rândul copiilor. Printre cauzele tusei care sunt mai frecvente la copii decât la adulți se numără: 

  1. Bronșiolita - este o infecție a tractului respirator care cauzează de obicei simptome asemănătoare răcelii;
  2. Tusea „lătrătoare”  -  apare odată cu un sindrom numit crup, când laringele sau traheea se inflamează foarte tare după o infecție. Acest tip de tuse este însoțit și de un sunet cu tonalitate joasă, cunoscut sub numele de stridor atunci când copilul respiră;
  3. Tusea convulsivă - se manifestă prin reprize intense de tuse, vărsături și un sunet „puternic”după fiecare episod de tuse. 

Ocazional, o tuse persistentă la un copil poate fi un semn al unei afecțiuni grave pe termen lung, cum ar fi fibroza chistică.

Este vital să ajungi de urgență la medic dacă tusea este acompaniată de:

  • Dificultăți de respirație;
  • Respirație rapidă sau, din contra, mai lentă decât de obicei;
  • Față, buze, limbă sau degete învinețite;
  • Febră (peste 39°C);
  • Wheezing (șuieratul în timpul expirului).

De altfel, nu trebuie amânat consultul medical de specialitate nici dacă tusea este cu sânge.

Ce trebuie să știi despre tratamentul indicat în tuse

Pentru un tratament eficient, este esențial să fie identificată cauza tusei și apoi inițierea terapiei specifice de către medic. Pentru scăderea hipersecreției de mucus, diminuarea inflamației, reducerea vâscozității mucusului pentru a favoriza eliminarea acestuia și facilitarea și eficientizarea tusei, poate fi nevoie de un medicament mucoactiv, cum este acetilcisteina, cunoscută și sub denumirea n-acetilcisteina (NAC). Acesta are, de regulă, efect mucolitic, dar și mucokinetic, antibacterian, antioxidant și antiinflamator.

Aceasta are acțiune mucolitică (reduce vâscozitatea mucusului), antioxidantă  și antiinflamatoare. De altfel, este bine de știut că acest aminoacid poate avea si  un efect bactericid împotriva bacteriilor relevante clinic și rezistente la medicamente. De altfel, prezintă efecte antimicobacteriene puternice și poate limita infecția cu M. tuberculosis.

Mai mult, acetilcisteina poate servi ca terapie de susținere în caz de tuse dificilă din cauza vâscozității mucusului în tractul respirator (BPOC, bronșită, fibroză chistică). Totuși, este important de știut că nu este recomandată utilizarea simultană a acetilcisteinei și a antibioticelor. Este necesar un interval de două ore între utilizarea acestuit medicament și antibiotice.

Asocierea acetilcisteină cu medicamentele antitusive poate provoca o congestie secretorie periculoasă datorită inhibării reflexului de tuse, de aceea, o astfel de terapie asociată trebuie să aibă la bază o indicaţie terapeutică precisă. 

In cazuri mai complicate, administrarea acetilcisteinei se poate face si intravenos, in perfuzii.

Ce măsuri poți lua acasă pentru ameliorarea tusei

Pe lângă tratamentul indicat de medic, este important să ții cont și de aceste recomandări: 

  • În primul rând, este important să te hidratezi, așa că bea cât mai multe lichide (apă, supe, ceaiuri, compoturi). 
  • În al doilea rând, pentru a calma accesele de tuse din timpul nopții, folosește perne suplimentare (pentru copii mai mari și adulți).
  • Menține în cameră o temperatură optimă.
  • Odihnește-te și evită activitățile solicitante, până când simptomele dispar.
  • Fumatul, dar și fumatul pasiv pot agrava simptomele. Încearcă să eviți să fii în preajma oamenilor care fumează și, dacă ești fumător, renunță la acest obicei câtă vreme tusea persistă. 
  • Mierea poate ajuta la reducerea severității și duratei tusei. Una până la 2 lingurițe de miere administrate cu 30 de minute înainte de culcare pot fi utile - dar nu și pentru copiii cu vârsta sub 12 luni. În cazul lor, riscul de  botulism infantil este foarte ridicat. De aceea, nu se administrează miere copiilor care au sub un an. 
  • Pentru calmarea febrei, se pot administra antitermice, precum paracetamol sau ibuprofen. 
  • Ca să ameliorezi simptomele de iritație a căilor aeriene, poți plasa un umidificator de aer în încăpere sau poți să faci o baie fierbinte și să inhalezi aerul umed și cald din cameră.

 
Așa cum am precizat, tusea este un simptom, și nu o boală în sine. Iar de cele mai multe ori acesta apare din cauza infecțiilor respiratorii cauzate de virusuri.  Pentru un tratament eficient, este necesar un consult medical.  

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Mayo Clinic - Cough
https://www.mayoclinic.org/symptoms/cough/basics/causes/sym-20050846
NHS inform - About coughs
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/lungs-and-airways/cough

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0