Modificările fibrochistice sau mastopatia fibrochistică reprezintă o caracteristică a sânului, care se accentuează la ovulație sau înainte de menstruație.

Ce este mastopatia fibrochistică

Mastopatia sau mastoza fibrochistică este o afecțiune benignă (necanceroasă) în care sânii se simt plini de noduli de diferite dimensiuni. Modificările fibrochistice nu sunt dăunătoare sau periculoase, dar pot fi deranjante sau incomode pentru unele femei. Nu este neobișnuit să aveți sâni fibrochistici. Aceste modificări ale sânilor sunt considerate normale. Sânii fibrochistici nu sunt neaparat canceroși, insa pe acest fond se poate instala o afectiune maligna de sine statatoare. Disconfortul de a avea sân fibrochistic dispare de obicei de la sine.

Potrivit Clinicii Mayo, mai mult de jumătate dintre femei vor dezvolta mastoză fibrochistică la sân la un moment dat în viață. Multe femei care au sâni fibrochistici nu prezintă niciun simptom asociat. Deși nu este o problemă în sine, această stare a sânilor poate face mai dificilă detectarea cancerului mamar.

Care sunt simptomele mastozei fibrochistice

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Femeile care au mastopatie fibrochistică pot prezenta simptome precum umflarea sânilor, sensibilitate și durere la nivelul sânilor, o îngroșare a țesuturilor și noduli la unul sau la ambii sâni. Este posibil ca nodulii să apară mai des sau în număr mai mare la un sân decât la celălalt. Cel mai adesea, simptomele se agravează chiar înainte de menstruație din cauza modificărilor hormonale, dar este posibil ca femeia cu mastoză fibrochistică să aibă simptome pe parcursul întregii luni.

Nodulii caracteristici sânilor fibrochistici tind să fluctueze ca mărime pe parcursul întregii luni și sunt de obicei mobili. Dar în unele cazuri, dacă există mult țesut fibros, aceștia se pot fixa în locurile în care apar. De asemenea, pot apărea dureri în zona axilei, iar unele femei au și secreții verzui sau maro închis. E indicat să îți faci neapărat o programare la medic dacă lichidul care se scurge din sâni este transparent, roșu sau cu urme de sânge, deoarece acesta poate fi un semn al cancerului de sân.

Din ce cauze apare mastopatia fibrochistică

Țesutul mamar se modifică drept răspuns la hormonii produși de ovare. Dacă ai sâni fibrochistici, este posibil ca aceste modificări să fie mai pronunțate ca răspuns la hormoni, ceea ce poate duce la umflarea și sensibilitatea sânilor și la apariția nodulilor dureroși (durerea este mai pronunțată în săptămâna de dinainte de menstruație).

Cine este la risc de mastoză fibrochistică

Orice femeie poate suferi de mastopatie fibrochstică, dar apare cel mai frecvent la femei cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. Pilulele anticoncepționale pot reduce simptomele, iar terapia hormonală le poate accentua. De obicei, simptomele devin mai ușoare sau dispar cu totul după menopauză.

Mastopatia fibrochistică și cancerul

Mastopatia fibrochstică nu crește riscul de a face cancer, însă aceste modificări la nivelul sânilor pot face mai dificil pentru medici să identifice potențialii noduli canceroși în timpul examenelor de sân, al ecografiilor și al mamografiilor. Se recomandă ca femeile cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani să-și facă o ecografie mamară o dată la doi ani, cele cu vârste între 30 și 40 de ani, o dată pe an, iar cele cu vârste cuprinse între 40 și 74 de ani să facă o ecografie anual și o mamografie o dată la doi ani. 

Autopalparea o dată pe lună, după menstruație, este foarte importantă: în acest fel, te vei familiariza cu modul în care arată și se simt la mână sânii tăi în mod normal, astfel încât să observi dacă apar schimbări la autoexaminare.

Cum se pune diagnosticul de mastoză fibrochistică

Medicul ginecolog poate diagnostica mastoza fibrochistică efectuând un examen fizic al sânilor. De asemenea, poate recomanda o mamografie, o ecografie sau un RMN pentru a vedea mai bine modificările sânilor. O mamografie digitală poate fi, de asemenea, recomandată femeilor cu sâni fibroși, deoarece această tehnologie permite realizarea unei imagini a sânilor mai precisă.

În unele cazuri, o ecografie poate ajuta la distingerea țesutului mamar normal de cel cu anomalii. Dacă medicul este îngrijorat de apariția unui chist sau a unei alte descoperiri la nivelul sânilor, poate solicita o biopsie pentru a vedea dacă este vorba despre cancer. Biopsia este de obicei efectuată prin aspirație cu un ac fin. Aceasta este o procedură chirurgicală prin care se îndepărtează o cantitate mică de lichid sau de țesut pentru a fi analizată.

Cum se tratează mastopatia fibrochistică

Majoritatea femeilor care suferă de mastopatie fibrochistică nu necesită tratament invaziv. Tratamentul la domiciliu este de obicei suficient pentru a atenua durerile și disconfortul asociate acestei probleme. Unele medicamente contra durerii, cum ar fi ibuprofenul și acetaminofenul pot combate în mod eficient orice durere și disconfort legate de mastoza fibrochistică. E indicat, de asemenea, să porți sutiene bine adaptate la forma și mărimea sânilor, pentru a reduce durerea și sensibilitatea acestora.

De asemenea, unele femei constată că aplicarea de comprese calde sau reci pe sâni atenuează simptomele. Dacă folosești gheață, nu o pune direct pe piele, ci învelește-o într-un prosop subțire.

Deși nu există studii oficiale care să arate că modificările în dietă sunt eficiente pentru atenuarea simptomelor, unele femei au constatat că limitarea aportului de cofeină, adoptarea unei diete cu conținut scăzut de grăsimi și administrarea de suplimente esențiale de acizi grași esentiali omega 3 sau de plante precum piperul călugărului (Vitex Agnus Castus) pot reduce neplăcerile asociate cu mastoza fibrochistică.

Vitamina E este unul dintre cele mai frecvente suplimente pentru mastalgia fibrocistică a sânilor. Deoarece are mai puține efecte secundare în comparație cu terapia hormonală, vitamina E a fost de obicei folosită ca tratament sigur pentru mastalgia ciclică.

Ulei de luminita noptii. Acest supliment pare să schimbe echilibrul acizilor grași din celulele dvs., ceea ce poate reduce durerile mamare. Unii medici recomandă administrarea unei capsule de 1.000 mg de până la 3 ori pe zi. Începeți cu 500 mg zilnic.

DIM (3,3′-Diindolilmetan) susține metabolismul benefic al estrogenilor și este important pentru sănătatea sânilor, a colonului și a prostatei, crește formarea de antioxidanți puternici; se gasesc sau se extrag in suplimnete din legume crucifere precum broccoli, conopidă, varză și varză de Bruxelles.

Când trebuie să apelezi la medic

Solicită o programare la medic dacă prezinți oricare dintre următoarele simptome, deoarece acestea pot fi semne ale cancerului de sân:

• Tumefierea (umflarea) unui singur sân
• Apariția unor noduli noi sau diferiți de cei pe care îi știai deja 
• O roșeață și o încrețire la nivelul pielii sânului
• Scurgeri la nivelul unui singur mamelon, mai ales dacă sunt transparente, roșii sau cu urme de sânge
• O aplatizare sau o retragere spre interior a mamelonului.

In cazul unor chisturi mai mari se poate recurge la îndepărtea lichidului, dar este posibil ca acesta sa se reumple, la fel ca si situatia cand chisturile pot dispărea în timp. Pentru chisturile care continuă să se refaca  și să provoace simptome, intervenția chirurgicală pentru a le elimina ar putea fi o opțiune. Majoritatea femeilor cu modificări fibrochistice și fără simptome deranjante nu au nevoie de tratament, dar ar trebui urmărite cu atenție prin ecografii la sase sau douasprezece luni.

Cum se poate reduce riscul de cancer la sân

Riscul de cancer la sân se poate reduce prin obținerea și menținerea unei greutăți corporale în limitele normalului (indicele de masă corporală să fie între 18,50 și 24,99), prin activitate fizică moderată până la viguroasă (150 de minute pe săptămână), evitarea sau limitarea alcoolului (cel mult o băutură pe zi). De asemenea, femeile care aleg să alăpteze își reduc și în acest fel riscul de cancer mamar. Dacă ai un istoric familial de cancer, e indicat să ceri sfatul medicului legat de frecvența consulturilor și de utilitatea testării genetice.

Mastopatia chistica si vaccinarea anti COVID

Medicii recomandă pacientelor  să-și programeze mamografia înainte de aface  un vaccin COVID-19 sau să întrerupă cele două întâlniri, după ce unele femei au confundat ganglionii limfatici umflați cu nodulii la sân.

Acești ganglioni limfatici umflați, care sunt un efect secundar al vaccinului COVID-19, pot apărea și în mamografii și alte tipuri de scanări imagistice, spun experții.

Ganglionii limfatici sunt țesuturi specializate din sistemul imunitar al organismului care conțin globule albe și ajută la lupta împotriva infecțiilor și bolilor, potrivit Institutului Național American al Cancerului. În mod normal, au dimensiunea unui bob de  linte, iar cei mai proeminenți ganglioni limfatici sunt localizați în zona axilelor, gâtului și inghinală.

Cei situate sub axile sunt cel mai probabil să se umfle după vaccinare, deoarece sunt cel mai aproape de locul injectării, la câteva zile după vaccinare și ar putea dura până la 12 săptămâni. În plus, vaccinul nu ar trebui să creeze anomalii în sânul în sine, doar sub axilă.

Dar experții în sănătate subliniază că acest lucru este complet normal, deoarece inflamația crescută sugerează că anticorpii lucrează pentru a proteja organismul împotriva SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Mayo Clinic - Fibrocystic breasts
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/fibrocystic-breasts/symptoms-causes/syc-20350438
American Cancer Society - Can I Lower My Risk of Breast Cancer?
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/risk-and-prevention/can-i-lower-my-risk.html