Importanta consilierii psihologice la pacientii cu Parkinson

Boala Parkinson apare în urmă deteriorării neuronilor care produc dopamină, hormonul responsabil cu controlul mișcărilor, de aceea tremorul este considerat principalul simptom al acestei afecțiuni. Însă pacienții cu Parkinson se confruntă și cu tulburări de natură psihică, de aceea este necesară și consilerea psihologică.

Odată cu instalarea bolii Parkinson apar schimbările frecvente de dispoziție, precum și schimbările în gândire. Schimbările de dispoziție apar din cauza modificării acțiunii neurotransmițătorilor din creier, cum ar fi dopamina, care determină apariția anxietății, a gândurilor depresive și chiar și a halucinațiilor. 

Specialiștii au descoperit că aceste schimbări bruște de dispoziție pot fi evitate prin practicarea exercițiilor fizice. Tratamentul medicamentos cu inhibitori de serotonină poate fi de ajutor în acest sens, însă medicul este cel care poate recomandă un asemenea tratament, dacă este necesar.

Cum stai cu fericirea?

De ce bolnavii de Parkinson au nevoie de consiliere psihologică?

Dr. Cristina Panea, medic primar neurolog, spune că o treime dintre pacienții diagnosticați cu Parkinson suferă de tremor, paralizia fiind, de fapt, simptomul care afectează cel mai mult bolnavii, transformându-i în invalizi. Există însă și simptome sau complicații mai puțin cunoscute ale bolii Parkinson, care sunt adesea neglijate. 

Printre acestea se află tulburările de natură cognitivă, pacientul fiind afectat adesea de tulburări de memorie, de dificultăți care țin de raționament ori de senzație de confuzie și dezorientare. Nici depresiile și anxietatea nu îi ocolesc pe bolnavii de Parkinson, care se simt inutili, devin furioși pe propriul corp, refuză să iasă în societate și chiar să urmeze tratamentul medicamentos care ușurează simptomele bolii.

Cătălina Buzdugan, psiholog de profesie, subliniază faptul că psihologul are un rol esențial în tratamentul administrat bolnavilor de Parkinson. Concret, psihologul poate interveni terapeutic pentru a detecta și trata depresia, anxietatea și tulburările de somn, dar poate totodată și să sesizeze alte probleme, precum cele de natură sexuală ori de natură compulsivă.

Cum sunt afectate funcțiile cognitive la bolnavii de Parkinson?

Modificările în gândire țin de tulburarea funcțiilor cognitive. Acestea pot fi minore, însă pot degenera în ceva mai grav, cum ar fi demența. Există trei moduri în care funcțiile cognitive sunt afectate:

Funcția executivă

Pacienții suferinzi de Parkinson întâmpină dificultăți în realizarea unor activități care necesită planificare, organizare, soluții eficiente ori atenție distributivă.

Atenția

Bolnavii de Parkinson devin ușor de distras și își mențin concentrarea cu greutate, mai ales într-un mediu agitat, alert, precum un restaurant sau pe stradă.

Viteza de procesare a informațiilor

Persoanele diagnosticate cu boala Parkinson procesează din ce în ce mai greu informațiile primite și întâmpină dificultăți atunci când trebuie să își găsească cuvintele.

Rolul psihologului în viața bolnavului de Parkinson

Psihologul va învăța pacientul să accepte situația în care se află, dar îi va pune la dispoziție și tehnici prin care să reușească să combată simptomele bolii la nivel emoțional și mintal.

Cum sunt legate depresia și boala Parkinson?

Persoanele cu orice boală cronică pot dezvolta depresie, inclusiv bolnavii de Parkinson, mai ales că acestora le sunt afectate direct substanțele chimice din creier. Aceste schimbări pot duce la tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia, anxietatea și apatia. Depresia poate intensifica, de asemenea, alte simptome ale bolii - vorbirea și mișcarea pot încetini și mai mult, sau uitarea se poate agrava, de exemplu.

Pentru mulți oameni, provocările bolii Parkinson sunt suficiente pentru a declanșa depresie, dar oamenii de știință cred că depresia asociată cu această afecțiune ar putea proveni și din modificări ale anumitor substanțe chimice din creier, precum dopamina, noradrenalina și serotonina, care ajută la reglarea apetitului, energiei, stării de spirit, motivației, somnului și capacității de gândire.

Simptomele depresiei variază de la o persoană la alta, dar pot include plâns excesiv, senzație de nervozitate sau iritabilitate, lipsă de speranță, sentimente de vinovăție, oboseală nemotivată, lipsă de energie, probleme cu somnul, concentrare slabă, pierderea interesului pentru activitățile altădată apreciate, pierderea interesului pentru a mânca sau a avea grijă de propria persoană, gânduri despre moarte sau suicidare.

Cum este tratată depresia la persoanele cu boala Parkinson?

Depresia poate agrava simptomele bolii Parkinson, de aceea trebuie identificată și tratată cât mai curând posibil. Tratamentele pentru depresie la bolnavii de Parkinson includ medicamente, terapia psihologică și terapii alternative.

Multe medicamente pot ajuta la tratarea depresiei. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei-norepinefrinei (IRSN) sunt cel mai frecvent tip prescris persoanelor cu boala Parkinson. Medicul poate face recomandări potrivite pentru nevoile specifice ale fiecărui pacient în parte.

Consilierea psihologică sau psihoterapia poate ajuta la gestionarea provocărilor emoționale care vin odată cu boala Parkinson. De exemplu, terapia cognitiv-comportamentală ajută pacientul să se dezvețe de gândurile și comportamentele negative. În schimb, acesta este încurajat să se concentreze asupra emoțiilor și acțiunilor pozitive. Psihoterapia poate fi de folos pacientului cu Parkinson să își înțeleagă valoarea de sine și să își mențină relații sănătoase cu cei din jur. Grupurile de sprijin, în persoană sau online, pot oferi și terapie emoțională.

De asemenea, există tot mai multe dovezi că exercițiile fizice regulate și un stil de viață sănătos, care exclude fumatul și excesul de alcool, contribuie la diminuarea sentimentelor de depresie în boala Parkinson. 

Anxietatea la bolnavii de Parkinson

Anxietatea este un simptom non-motor des întâlnit la bolnavii de Parkinson. Este important de remarcat faptul că anxietatea nu este doar o reacție la diagnosticul de boală, ci este chiar o parte a bolii în sine, cauzată de modificări ale chimiei creierului. Două din cinci persoane cu Parkinson se confruntă cu una dintre aceste forme:

Tulburarea de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată este caracterizată prin sentimente de nervozitate și gânduri recurente de îngrijorare și frică. Această îngrijorare depășește ceea ce ar fi de așteptat în mod normal, având în vedere situația și adesea face ca persoana afectată să se simtă ca și cum nu ar mai avea niciun control. Simptomele fizice care pot însoți aceste sentimente includ fluturi în stomac și greață, dificultăți la respirație sau la înghițire, ritm cardiac rapid, transpirație și tremur accelerat. 

Atacurile de anxietate

Atacurile de anxietate sau de panică încep de obicei brusc cu un sentiment de suferință fizică și emoțională severă. Persoanele afectate pot simți că nu pot respira sau au impresia că urmează un atac de cord sau o altă urgență medicală. Aceste episoade durează de obicei de la câteva minute până la o oră, deși se pot extinde și pentru perioade mai lungi. 

Evitarea socială

Evitarea socială, sau tulburarea de anxietate socială, implică evitarea situațiilor sociale de zi cu zi din cauza jenei pe care o resimte persoana că i se observă simptomele bolii Parkinson, cum ar fi acel tremor specific, diskinezia sau problemele de mers. Expunerea la situații sociale poate duce la o anxietate sporită la acești pacienți, stare care dispare atunci când persoana este îndepărtată din acea situație sau o evită complet.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă pot fi afectate de gânduri sau imagini persistente, nedorite (obsesii) și de nevoia urgentă de a se angaja în anumite ritualuri (compulsii) pentru a încerca să le controleze sau să scape de aceste gânduri. De exemplu, pot fi obsedate de germeni sau de murdărie și își pot spăla mâinile de mai multe ori. Efectuarea acestor așa-zise ritualuri, totuși, oferă doar o ușurare temporară, iar neexecutarea lor crește semnificativ anxietatea.

Există două tipuri principale de opțiuni de tratament pentru anxietate: medicamente și consiliere psihologică. În funcție de severitatea simptomelor, psihoterapia poate fi utilizată singură sau combinată cu medicamente. Îngrijirea ar trebui să fie adaptată nevoilor individuale ale fiecărui pacient în parte.

O clasă mai nouă de medicamente antidepresive numită inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei reprezintă de obicei tratamentul de primă linie pentru depresie și tulburări de anxietate: fluoxetină, sertralină, paroxetină, citalopram, escitalopram. O clasă mai veche de medicamente numite benzodiazepine este, de asemenea, utilizată pentru a trata tulburările de anxietate și pentru a viza substanța chimică a creierului GABA: diazepam, lorazepam, clonazepam, alprazolam.

Psihoterapia sau „terapia vorbirii”, cum spuneam, se referă la multe varietăți de consiliere. Acest tip de tratament poate ajuta persoanele diagnosticate cu o tulburare de anxietate să-și înțeleagă boala și să își gestioneze mai bine simptomele. Profesioniștii din domeniul sănătății mintale care oferă terapie includ psihologi, asistenți sociali, psihiatri, consilieri profesioniști autorizați și asistenți medicali special instruiți. Primul pas pentru pacient și familia acestuia este să găsească un terapeut compatibil. 

Există și unele terapii neconvenționale pentru anxietate, cum ar fi tehnici de relaxare, terapie prin masaj, acupunctură, aromaterapie, diverse forme de meditație și muzioterapie.

Ce spun studiile științifice despre consilierea psihologică la pacienții cu Parkinson?

O revizuire recentă a 56 de studii științifice a concluzionat că, având în vedere cerectările de până în prezent, terapia cognitiv-comportamentală pare a fi eficientă în tratarea depresiei și a tulburărilor de somn la persoanele cu boala Parkinson.

Utilizarea terapiei cognitiv-comportamentale pentru a trata anxietatea, a îmbunătăți calitatea vieții și controlul impulsurilor, precum și intervențiile bazate pe mindfulness, ar trebui întreprinse cu oarecare precauție din cauza cercetărilor insuficiente și a rezultatelor inconsecvente. Oamenii de știință spun că sunt necesare mai multe dovezi de înaltă calitate pentru intervențiile psihologice la persoanele cu boala Parkinson. Dovezile anecdotice arată, însă, că aceste intervenții le sunt utile pacienților și familiilor acestora.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Depression in Parkinson’s Disease
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9379-depression-overview-and-its-role-in-parkinsons-disease
Science Direct - Anxiety: An ignored aspect of Parkinson’s disease lacking attention
Studiul „Anxiety: An ignored aspect of Parkinson’s disease lacking attention”, apărut în Biomedicine & Pharmacotherapy, Volume 131, November 2020, 110776, https://doi.org/10.1016/j.biopha.2020.110776, Dharmendra KumarKhatri et al.
Pub Med - Psychological interventions for people with Parkinson's disease in the early 2020s: Where do we stand?
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33174688/
Studiul „Psychological interventions for people with Parkinson's disease in the early 2020s: Where do we stand?”, apărut în Psychol Psychother. 2021 Sep;94(3):760-797. doi: 10.1111/papt.12321, autori: Nicolò Zarotti et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0