Cum este afectata functia cognitiva de cancer si terapiile anticancer?

Afectarea funcției cognitive ca urmare a diagnosticului de cancer precum și a terapiilor oncologice administrate reprezintă una dintre cele mai frecvente și mai greu de gestionat sechele pe care le experimentează supraviețuitorii cancerului. Află din acest articol cum este afectată funcția cognitivă de cancer, dar și de tratamentele pentru această boală, și ce se poate face pentru a îmbunătăți starea mintală ulterior.

Dacă manifestările clinice cauzate de un cancer cerebral sau de metastazele cerebrale ale diferitelor cancere solide sunt des întâlnite, tot mai mult în ultimul timp se vorbește și de afectare cognitivă secundară diagnosticului și tratamentelor diverselor cancere non-cerebrale. În cadrul cancerelor non-cerebrale se includ diverse cancere solide cum sunt: cancerele mamare, cancerele colonice, cancerele prostatice, precum și afecțiuni hemato-ocologice de tipul limfoamelor și leucemiilor.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Funcția cognitivă poate fi afectată semnificativ de un cancer

Indiferent însă de tipul de cancer, impactul afectării funcției cognitive asupra calității vieții poate fi semnificativ. Incidența afectării funcției cognitive fie de către cancerul însuși, fie de către tratamentele administrate, este estimată a fi între 75% pentru cancerele non-cerebrale și peste 90% pentru tumorile cerebrale primitive. Impactul în ce privește funcția cognitivă poate fi prezent anterior terapiei oncologice în aproximativ 25% dintre cazuri și are legătură probabil cu răspunsul imunologic secundar prezenței cancerului.

De asemenea, aproximativ 25% dintre supraviețuitorii unui cancer pot experimenta tulburări cognitive până la 20 de ani după completarea terapiei oncologice. Desigur, afectarea cogniției poate avea efecte negative în ce privește viața socială și profesională a pacienților, cu dificultăți semnificative de reintegrare socială.

Cum ar putea fi explicat impactul cognitiv al cancerului și terapiilor subsecvente?

Dovezile au arătat că mulți agenți chimioterapici pot traversa bariera hemato-encefalică și pot afecta direct celulele neuroprogenitoare și oligodendrocitele. Acest lucru se poate evidenția pe examinările RMN standard sub forma scăderii volumului creierului în anumite zone, așa cum este cazul hipocampului.

În afară de acțiunea potențial directă legată de funcția cognitivă, se vorbește și de o acțiune indirectă prin eliberarea sistemică de diverse citokine proinflamatorii. Citokinele sunt acele proteine care transmit informații între celule diferite. De asemenea, citokinele se pot elibera direct cerebral de către celulele microgliale, și pot duce la afectarea neuronală prin stres oxidativ.

În plus, funcția cognitivă se poate deteriora din cauza vârstei, a reducerii nivelurilor hormonale, a scăderii oxigenării neuronale secundare, dar și din cauza anemiei, anxietății sau depresiei. Acestea sunt doar câteva mecanisme posibil implicate în afectarea funcției cognitive.

În continuare, însă, rămân o serie de întrebări în privința mecanismelor cauzale sau a factorilor de risc specifici, legați de creșterea severității și duratei afectării cognitive la anumiți pacienți. În vreme ce cancerele cerebrale primitive sau metastatice se asociază invariabil cu afectare cognitivă, orice cancer avansat poate asocia, în evoluție, afectare cognitivă posibil provocată de hipercalcemie, tulburări metabolice, infecții sau insuficiențele multiplelor organe.

Ar putea exista și o predispoziție pentru afectarea funcției cognitive

Tot mai frecvent se vorbește în prezent și de o anume predispoziție pentru a suferi de o alterare în ce privește funcția cognitivă. De exemplu, oamenii care sunt purtători ai alelei apolipoproteinei E4 (marker genetic asociat maladiei Alzheimer) sunt supuși unui risc semnificativ mai mare de a avea afectare cognitivă în timpul terapiei împotriva unui cancer.

Alți factori de risc pentru afectarea cognitivă

Factorii psihologici de tipul stresului, anxietății sau depresiei pot accentua afectarea cognitivă. Oboseala, tulburările de somn, durerea, infecțiile, deficitele nutriționale precum și modificările hormonale sunt factori indirecți care trebuie luați în considerație atunci când se pune problema impactului cognitiv. Pacienții cu comorbidități preexistente de tipul diabetului sau afecțiunilor cardiovasculare pot avea afectări cognitive înainte de inițierea unui tratament oncologic. 

De asemenea, boli recunoscute pentru afectarea cogniției, cum ar fi accidentul vasular cerebral sau maladia Alzheimer agravează simptomele care au legătură cu cancerul sau cu terapia anticancer. În plus, o serie de medicamente cu acțiune pe funcția cognitivă cum ar fi medicamentele antidepresive, antiemetice, antiepileptice, antipsihotice, anestezice pot „parazita” această funcție.

Funcția cognitivă redusă - manifestări

Tabloul clinic este polimorf, dar în general pacienții prezintă o reducere a capacității de ideație, dificultăți de concentrare, afectarea memoriei recente, dificultăți în exprimare etc. Simptomele de afectare a funcției cognitive în cazul tumorilor cerebrale au legătură cu localizarea tumorii și afectarea diverselor arii cerebrale precum și cu procedurile terapeutice consecutive, fie că vorbim de intervenție chirurgicală ablativă, radioterapie curativă sau paleativă, în special în cazul iradierii de tip whole-brain sau chimioterapiei whole-brain.

Nivelul de inteligență ar putea fi un factor protector pentru funcția cognitivă

La ora actuală se vorbește de rezerva cognitivă (nivel ridicat de educație, inteligență etc.) ca despre un potențial factor protectiv pentru afectarea cogniției. Este foarte clar că pacienții cu un grad ridicat de inteligență fac față mult mai bine afectării cognitive decât cei cu inteligență limitată.

Cum își revine pacientul după pierderea cogniției?

Evaluarea gradului de afectare cognitivă este dificilă în condițiile în care instrumentele de măsurare sunt limitate și discutabile. Recuperarea funcției cognitive după tratamentul cancerului poate varia în funcție de mai mulți factori, cum ar fi tipul de cancer, stadiul acestuia, tratamentul primit și starea generală de sănătate a pacientului.

Dintre procedurile nonfarmacologice se recomandă cu căldură activitatea fizică, diverse exerciții fizice care pot fi eficiente în reducerea stresului și a inflamației și implicit în ameliorarea cogniției. În cadrul procedurilor farmacologice, se recurge la o serie de agenți neurotonici, psihostimulante (spre exemplu modafinil sau armodafinil), agenți de memorie (spre exemplu donepezil), agenți antidepresivi etc.

În general, recuperarea funcției cognitive poate fi un proces lent și gradual. Unele strategii care pot ajuta la îmbunătățirea funcției cognitive includ: 

Exerciții cognitive

Participarea la activități care implică gândirea și concentrarea, cum ar fi puzzle-uri, jocuri de strategie sau cititul cărților, poate ajuta la menținerea și îmbunătățirea funcției cognitive. Puzzle-urile, cum ar fi sudoku, cuvinte încrucișate, puzzle-uri logice sau puzzle-uri cu imagini, pot fi excelente pentru a îmbunătăți abilitățile de rezolvare a problemelor și pentru a menține mintea activă. Jocurile de memorare și reamintire pot fi utile pentru a îmbunătăți memoria și atenția. A încerca lucruri noi și provocatoare, cum ar fi învățarea unei limbi străine, a unui instrument muzical sau a unei abilități noi, poate stimula creierul și poate îmbunătăți funcția cognitivă. 

Exerciții fizice regulate

Studiile au arătat că exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți funcția cognitivă prin creșterea fluxului de sânge către creier și reducerea inflamației. Mersul pe jos sau pe bicicletă, alergarea și înotul sunt excelente pentru creșterea fluxului de sânge către creier și stimularea eliberării de substanțe chimice benefice pentru funcția cognitivă, cum ar fi endorfinele și factorii de creștere neuronală. În general, se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată sau 75 de minute de activitate aerobică intensă pe săptămână pentru adulți. Dansul este o modalitate distractivă și plăcută de a face exerciții fizice și poate implica atât aspecte aerobice, cât și de coordonare, care sunt benefice pentru sănătatea creierului și funcția cognitivă. 

Nutriție sănătoasă

O alimentație echilibrată și sănătoasă poate susține sănătatea creierului și poate contribui la îmbunătățirea funcției cognitive. Peștele gras, cum ar fi somonul, macroul, sardinele și heringul, este bogat în acizi grași Omega 3, în special în DHA (acid docosahexaenoic), care este esențial pentru sănătatea creierului și pentru funcția cognitivă. Legumele cu frunze verzi, precum spanacul, kale-ul și varza de Bruxelles, sunt bogate în vitamine B, vitamina K și luteină, importante pentru sănătatea creierului și pentru funcția cognitivă.

Fructele de pădure, cum ar fi afinele, căpșunile, zmeura și coacăzele, sunt bogate în antioxidanți, care ajută la protejarea creierului împotriva stresului oxidativ și la menținerea sănătății cognitive. 

Odihna adecvată

Odihna și somnul adecvat sunt esențiale pentru sănătatea generală a creierului și pentru funcția cognitivă. În timpul somnului, creierul procesează și analizează informațiile primite în timpul zilei, ajutând la rezolvarea problemelor și la luarea deciziilor în mod eficient. Somnul oferă creierului și organismului oportunitatea de a se refacere și repara după efortul fizic și mental al zilei. Această perioadă de odihnă este crucială pentru regenerarea celulelor cerebrale și pentru întărirea conexiunilor sinaptice. 

Controlul stresului

Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi plimbările, yoga sau respirația profundă, pot ajuta la reducerea nivelurilor de stres, ceea ce poate îmbunătăți și funcția cognitivă. O plimbare de jumătate de oră împreună cu o persoană dragă sau un animal de companie sau chiar și în singurătate, ajută la scăderea stresului și la limpezirea minții. Și exercițiile de respirație (găsești diverse exemple pe internet), dintre care unele se pot face chiar oriunde, sunt o modalitate simplă și ieftină de a controla mai bine stresul.

Terapie cognitiv-comportamentală

Pentru anumite persoane care se confruntă cu dificultăți cognitive persistente, terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă în învățarea de strategii de gestionare a simptomelor și îmbunătățirea funcției cognitive. Câteva ședințe la un psiholog se pot dovedi foarte utile psihic pentru pacienții care au avut cancer și au trecut prin terapii dificile.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Cognitive Impairment in Adults With Cancer (PDQ®)–Health Professional Version
https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/side-effects/memory/cognitive-impairment-hp-pdq
Frontiers - Long-Term Cognitive Dysfunction in Cancer Survivors
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmolb.2021.770413/full
Studiul „Long-Term Cognitive Dysfunction in Cancer Survivors”, apărut în Front. Mol. Biosci., 14 December 2021, Sec. Molecular Diagnostics and Therapeutics, Volume 8 - 2021 | https://doi.org/10.3389/fmolb.2021.770413, autori: Zuzana Országhová, Michal Mego, Michal Chovanec


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0