Există o legătură între deshidratare și diagnosticul de demență?

Vârstnicii, în special cei diagnosticați cu demență, pot suferi urmări grave de pe urma consumului insuficient de lichide.

Odată cu înaintarea în vârstă, oamenii sunt mai predispuși, dar totodată mai vulnerabili la deshidratare. Simțul setei redus, consumul de lichide diuretice (lichide care deshidratează, precum cafeaua și alcoolul) și aportul crescut de medicamente diuretice sunt factori care cresc riscul de deshidratare. 

Pentru vârstnicii cu demență, riscul este cu atât mai mare cu cât afecțiunea este mai avansată. La început, aceștia pot uita pur și simplu să consume apă, chiar dacă s-a instalat setea. Sau pot să uite dacă au băut deja lichide sau nu, din cauza stării de confuzie. În stadiile moderate de demență, vârstnicii ar putea uita cum să se hidrateze - în care dulap sunt paharele, cum să pornească robinetul sau cum să umple paharul cu apă. Atunci când demența este severă, pacientul nu va mai recunoaște senzația de sete sau nu o va putea exprima persoanei de care depinde pentru ajutor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Studiile1 au demonstrat că există o legătură între demență și deshidratare, în care fiecare dintre aceste afecțiuni ar putea să o cauzeze sau să o agraveze pe cealaltă. De vină ar fi disfuncția și agregarea proteinelor, în prezența unui volum de lichid interstițial scăzut, care este un defect al microcirculației. Proteinele defecte afectează transportul de informații din mecanismele biomoleculare ale creierului, ceea ce duce la consecințe neuronale și sinaptice.

Simptomele deshidratării la bătrâni

Starea de confuzie generală și/ sau schimbarea comportamentului obișnuit sunt primele semne că un bătrân diagnosticat cu demență sau boala Alzheimer ar putea fi deshidratat. Alte modificări ale corpului și schimbări de comportament asociate cu aportul insuficient de lichide includ:

  • slăbiciune
  • oboseală
  • agitație
  • greață
  • amețeli
  • crampe musculare (în special la nivelul brațelor și picioarelor)

Modificările la nivelul urinei, cum ar fi volumul de urină necorespunzător, urina de culoarea chihlimbarului închis sau urina cu miros puternic pot semnala deshidratarea. Anumite medicamente și vitamine pot colora urina, deci sunt importante și simptomele generale. În plus, deshidratarea crește riscul unei infecții ale tractului urinar, ceea ce poate provoca un episod acut de confuzie pentru pacienții cu demență.

Riscurile deshidratării pentru vârstnici

În general, adulții în vârstă nu sunt interesați de hidratarea corespunzătoare. Mulți vârstnici limitează în mod intenționat aportul de lichide, întrucât se tem de accidentele urinare. Cei cu mobilitate compromisă pot reduce aportul de lichide pentru a evita deplasările suplimentare la baie. Mulți dintre acești bătrâni beau apă doar atunci când iau medicamente.

Dar riscurile unui consum atât de scăzut pot fi periculoase, întrucât cauzează:

  • Probleme ale sistemului urinar și renal - Deshidratarea prelungită sau repetată poate provoca infecții ale tractului urinar, pietre la rinichi sau chiar insuficiență renală.
  • Convulsii - Electroliții, precum potasiul și sodiul, ajută la transportarea semnalelor electrice de la un neuron la altul. Dacă există un dezechilibru electrolitic, pot să apară contracții musculare involuntare și uneori pierderea cunoștinței.
  • Șoc hipovolemic - Aceasta este una dintre cele mai grave complicații ale deshidratării, care poate pune viața în pericol. Apare atunci când volumul redus de sânge determină o scădere a tensiunii arteriale și o scădere a cantității de oxigen din corp.

Cum poți ajuta persoanele cu demență să bea mai multă apă

Dacă ai în grijă o persoană în vârstă cu demență, trebuie să acționezi proactiv împotriva deshidratării. Din cauza demenței, s-ar putea să nu îți poată spune de fiecare dată când îi este sete, deci asigură-te că va consuma suficiente lichide pe tot parcursul zilei. 

De asemenea, este bine să te asiguri că persoana cu demență are mereu o sticlă de apă sau de ceai la îndemână. În același timp, sticla trebuie să fie ușor de manevrat (de preferat de 0,5-0,7 L), în caz că mușchii sunt slăbiți. 

Alte opțiuni de hidratare includ:

  • Ceaiuri de plante - pot fi alese în funcție de alte afecțiuni (ceai de valeriană pentru agitație, ceai de mentă pentru digestie deficitară etc.)
  • Supe și ciorbe
  • Ciocolată caldă, de preferat cu mai puțin zahăr
  • Fructe și legume proaspete
  • Sucuri proaspete de fructe și legume și piureuri de fructe - cum sunt piureurile de fructe pentru copii
  • Sorbeturi de fructe și înghețată, în sezonul cald

Apa rămâne cel mai important lichid pentru hidratare, mai ales pentru pacienții cu demență. Pentru un plus de gust, încearcă să aromatizezi apa cu ierburi și fructe (mentă, rozmarin, lămâi, portocale, căpșuni etc.). 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Medicii recomandă un aport de aproximativ 2 L de apă pe zi, dar această cantitate depinde de vârsta, greutatea și nivelul de activitate al persoanei. Urmărește simptomele deshidratării zi de zi și adresează-te medicului geriatru pentru un sfat personalizat.



 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: 

  1. Studiul ”Neurocognitive Disorders and Dehydration in Older Patients: Clinical Experience Supports the Hydromolecular Hypothesis of Dementia”, publicat în Nutrients, în 2018, autori: Michele Lauriola, Antonio Mangiacotti, Grazia D’Onofrio et al.

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0