Difteria: cauze, simptome, tratament

Difteria este o infecție contagioasă a tractului respirator superior cauzată de bacilii difterici toxigeni - Corynebacterium diphteriae. Pentru că boala poate pune viața în pericol, singura metodă de prevenire este vaccinarea în primii ani de viață.

Difteria era în trecut principala cauză de deces în rândul copiilor. În prezent, boala este frecventă în multe țări din Asia, Pacificul de Sud, Orientul Mijlociu, Europa de Est, Haiti și Republica Dominicană. Începând cu 2011 au apărut focare în Indonezia, Thailanda, Laos, Africa de Sud, Sudan și Pakistan.

Deși ultimele cazuri de difterie de la noi din țară au fost înregistrate acum 40 de ani, acum este epidemie de difterie în Ucraina în regiunile Zakarpattia şi Chernivtsi, în apropiere de România. Din acest motiv, Ministerul Sănătății a cerut să se achiziționeze ser antidifteric, pentru eventualitatea în care vor fi înregistrate cazuri de difterie și în țara noastră.

Despre Corynebacterium diphtheriae

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Bacilui Corynebacterium diphtheriae sunt rezistenți în mediul extern și la temperaturi scăzute. Rezistă până la două săptămâni pe obiectele din mediul înconjurător, între 6 și 21 de zile în apă și lapte, până la 5-6 luni în membranele difterice uscate la temperatura camerei și în solul uscat – 3-5 luni. Bacilul difteric este distrus în timpul fierberii. 

Ce este difteria respiratorie

Bacteriile care provoacă difterie se răspândesc pe cale aerogenă, prin contact cu persoane infectate sau indirect prin obiecte de uz contaminate. De obicei, bacteriile se înmulțesc pe suprafața membranelor mucoase ale gurii sau gâtului ori în apropierea acestora, unde provoacă inflamații. Această formă de difterie se numește difterie respiratorie.

O formă mai ușoară de difterie afectează numai pielea și apare mai ales la adulți. Această formă este mai frecventă în rândul persoanelor cu igienă precară (de exemplu, persoanele fără adăpost). Se răspândește prin contactul cu rănile din pielea lezată.

Formele clinice ale difteriei

Formele clinice în difterie (în funcție de localizare):

  • difteria faringo-amigdaliană (angina difterică, orofaringiană) – 86-90%;
  • difteria laringiană (crupul difteric);
  • difteria nazală;
  • alte localizări (difteria tegumentară, conjunctivală, otică, genitală).

Care sunt semnele și simptomele difteriei faringo-amigdaliană

Boala debutează la câteva zile (5 zile) după expunerea la bacilii Corynebacterium diphteriae. În primă fază, difteria se manifestă prin dureri în gât, răgușeală, stare generală proastă și febră (38 - 38,9°C). Copiii se confruntă și cu ritm cardiac accelerat, greață, vărsături, frisoane și dureri de cap. Ganglionii limfatici de la nivelul gâtului se umflă, îngustând căile respiratorii și făcând respirația extrem de dificilă. În aceste condiții, se formează o pseudomembrană pe amigdale, de culoare alb-gălbuie spre brună.

Cum se manifestă difteria laringiană

Difteria laringiană (primară sau secundară) se manifestă prin:

  • tuse lătrătoare·        
  • răgușeală, apoi pierderea vocii;
  • respirație șuierătoare;
  • insuficiență respiratorie;
  • angină cu membrane false.

Semne difteria nazală anterioară

Difteria nazală anterioară se manifestă precum o răceală obișnuită. Se caracterizează prin: secreții nazale, puroi de culoarea sângelui. De regulă, pe septul nazal se formează o membrană de culoare albă. 

Simptome difteria cutanată

Difteria cutanată se caracterizează prin:

  •  Plăgi;
  •  Excoriații la nivelul membrele inferioare, membrele superioare, capului sau trunchiului. 

Care sunt complicațiile difteriei

Bacilii difterici toxigeni- Corynebacterium diphteriae pot afecta anumiți nervi, în special cei ai mușchilor feței, gâtului, brațelor și picioarelor, provocând simptome precum dificultăți la înghițire sau paralizia brațelor sau picioarelor. Aceste simptome durează săptămâni întregi. Corynebacterium diphteriae poate provoca, de asemenea, inflamația mușchiului cardiac (miocardită), ritmuri cardiace anormale, insuficiență cardiacă și deces. Infecția severă poate deteriora, de asemenea, rinichii sau poate provoca hipertensiune arterială.

Cum se pune diagnosticul

Pentru confirmarea diagnosticului se efectuează cultura leziunii, pentru că orice angină cu depuneri pe amigdale va necesita examinări bacteriologice. Proba trebuie prelevată din zona faringiană, mai ales din orice zone decolorate sau cu ulcerații. Este de preferat mediul de cultura cu telurit. 

Cum se previne difteria

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Profilaxia se face prin administrarea trivaccinului DTP (diftero-tetano-pertusis). Copiilor li se  administrează în total 3 doze de vaccin, intramuscular, la două, patru și 11 luni. Aceștia trebuie revaccinați la 6 ani. După terminarea programului inițial de imunizare, este recomandată imunizarea pentru difterie (combinată cu tetanos) la fiecare 10 ani.

După expunerea la difterie

Celor care s-au aflat în contact direct cu o persoană care are difterie li se administrează antibiotice timp de 7 zile. Dacă în urma examinării bacteriologice se constată prezența bacteriilor difterice, acestora trebuie să li se administreze antibiotice încă 7 zile (în total 14 zile).

Sursă foto: Shutterstock 
Bibliografie: 
Diphtheria - MDS manual Proffesional version
Diphtheria - Centers for Disease Control and Prevention

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0