Buze inflamate peste noapte (edem): cauze si tratament
Buze inflamate peste noapte (edem): cauze si tratament
Buze inflamate peste noapte (edem): cauze si tratament
1. Cauze buze inflamate (edem) peste noapte
a. Cauze edem: reacțiile alergice
b. Cauze edem: afecțiunile pielii și infecțiile
c. Cauze edem: afecțiunile musculare și neurologice
d. Cauze edem: sindromul Melkersson-Rosenthal
e. Cauze edem: sindromul Stevens-Johnson
f. Cauze edem: probleme de natură endocrină
g. Cauze edem: anomalii ale glandelor salivare minore
h. Cauze edem: problemele dentare
i. Cauze edem: leziuni canceroase
j. Cauze edem: anomaliile vaselor de sânge și limfatice
k. Cauze edem: rănirea
2. Buza superioară umflată vs. buza inferioară umflată
3. Buze inflamate pe o parte a gurii
4. Tratament buze inflamate
Ți s-a întâmplat să te trezești cu buzele umflate și să nu știi ce s-a întâmplat? Poate fi o descoperire îngrijorătoare, mai ales dacă nu te-ai rănit în zona gurii și s-a produs o infecție, de tipul erizipelului, de exemplu, cu streptococ sau stafilococ, care poate genera și Elephantiasis nostra, o formă de umflare masivă a buzelor. Dacă ai edem cronic al buzelor, acesta este un semn important de hipotiroidism și alte endocrinopatii, insuficiență hepatică sau renală, amiloidoză și sarcoidoză.
Pe lângă traumatismele de la nivelul gurii, există, deci, mai multe afecțiuni comune care te pot face să te trezești cu buze inflamate. Acestea includ și o serie de reacții alergice, precum și boli care afectează glandele salivare, pielea, nervii sau mușchii feței. Anomaliile minore ale glandelor salivare duc la chisturi de retenție a mucoasei și chisturi de extravazare a mucoasei. Nu în ultimul rand, mărirea buzelor si de regulă deformarea lor poate rezulta din tumori benigne sau maligne și anomalii ale vaselor de sânge.
Simptomele însoțitoare, cum ar fi paralizia facială și limfangita, sunt utile pentru a distinge și a diagnostica corect un edem al buzelor. În funcție de cauză, buzele pot să se umfle în decurs de mai multe ore. Aceasta înseamnă că te poți așeza la somn fără vreun semn care să îți indice o problemă și te poți trezi arătând și simțindu-te diferit.
Cauze buze inflamate (edem) peste noapte
Buzele umflate reprezintă rezultatul fie al unei inflamații, fie al acumulării de lichid în țesutul buzei. Pentru a descoperi cauza poate fi necesar să cauți și alte simptome asociate acestei probleme. În majoritatea cazurilor, însă, o cauză probabilă poate fi determinată destul de ușor.
Cauze edem: reacțiile alergice
Alergiile la anumite alimente, medicamente, mușcături sau înțepături de insecte sunt declanșează destul de frecvent apariția buzelor umflate și a altor simptome. Alimentele asociate adesea cu alergii includ:
• laptele;
• ouăle;
• arahidele;
• nucile;
• crustaceele;
• peştele;
• soia;
• grâul.
De asemenea, este posibil să fii alergic sau să ai o sensibilitate ridicată la anumite condimente. Ardeiul iute poate declanșa o senzație de arsură a gurii, dar și apariția de buze inflamate.
Până și condimentele mai ușoare sunt asociate cu reacții alergice. Printre acestea se numără:
• anasonul;
• țelina;
• coriandrul;
• feniculul;
• pătrunjelul.
Alergiile la anumite medicamente pot provoca, de asemenea, umflarea buzelor peste noapte. Penicilina și alte tipuri de antibiotice sunt printre cele mai des întâlnite medicamente care provoacă reacții alergice.
Reacțiile alergice ușoare pot include erupții la nivelul pielii sau senzația de mâncărime. Reacțiile mai semnificative includ urticarie, tuse, respirație șuierătoare și angioedem, adică umflarea severă a țesuturilor profunde ale pielii, în special la nivelul feței și buzelor.
Una dintre cele mai periculoase reacții alergice este anafilaxia. Simptomele sale includ senzația de apăsare în piept și umflarea limbii, buzelor și căilor respiratorii. Acest lucru poate îngreuna respirația. În general, anafilaxia se dezvoltă rapid la persoanele foarte sensibile la alergeni, așa că poate apărea la scurt timp după ce ai mâncat ceva sau ai luat un medicament la care ești foarte alergic.
Cauze edem: afecțiunile pielii și infecțiile
Coșurile de pe sau din apropierea buzelor pot provoca o umflare temporară a buzelor. Umflarea severă poate apărea dacă ai acnee chistică. Acest tip grav de acnee poate provoca, oriunde pe corp, leziuni mari de tipul furuncului, adică o infecție bacteriană sau fungică a foliculului de păr.
Herpesul labial (herpes buze), infecțiile cu herpes și veziculele cu virusul Coxsackie, în jurul gurii pot provoca, de asemenea, umflarea buzelor. Aceste modificări sunt simptome care pot apărea peste noapte, chiar dacă virusul este prezent în corpul tău de mai mult timp.
De asemenea, dacă ai petrecut ziua la soare fără o protecție adecvată, te poți trezi cu arsuri solare grave. Buzele tale se pot umfla și crăpa, dacă sunt arse de soare. Din fericire, efectele arsurilor solare ale buzelor se retrag, de obicei, în câteva zile.
O infecție bacteriană comună a pielii, cunoscută sub numele de celulită, poate provoca umflarea buzelor sau a oricărei părți infectate a corpului.
Erizipelul este o infecție comună a pielii. Tabloul său clinic este caracterizat printr-o reacție inflamatorie a dermei superioare cu o demarcație ascuțită a eritemului. Ocazional, este prezentă o leziune primară, cum ar fi o rană sau o fisură a pielii.
Streptococii de grup A au fost identificați în 15–22%, streptococii de grup G în 3–12% și Staphylococcus aureus în cultură pură în 7–18% din cazurile de erizipel.
Fața este afectată în 9% dintre toate cazurile. Una dintre posibilele consecințe ale erizipelului este elefantiaza. Elephantiasis nostras este o afecțiune rară care poate duce la umflarea persistentă a buzelor secundară atacurilor recurente de limfangite cauzate de infecția bacteriană. Limfangita de origine bacteriană determină fibroză și îngroșarea atât a țesutului epidermic, cât și a țesutului conjunctiv si ar trebui suspicionat la pacienții cu leziuni buzelor cronic edematoase, descuamate.
Cauze edem: afecțiunile musculare și neurologice
O varietate de probleme care afectează nervii și mușchii feței te pot face să te trezești cu buze inflamate sau cu simptome similare.
Distonia cauzată de ambușură (eng. embouchure dystonia/embouchure collapse) poate afecta trompetiștii și alți muzicieni care petrec ore întregi cu buzele strânse în timp ce cântă la instrumente. Tensiunea asupra mușchilor gurii poate lăsa buzele umflate și amorțite.
Distonia focală este o boală neurologică care afectează un anumit mușchi sau grup de mușchi dintr-o zonă a corpului, provocând contracții musculare involuntare, susținute, ducând adesea la distorsionarea posturii.
Distonia craniană afectează mușchii feței, inclusiv buzele.
O persoană cu distonie oromandibulară poate avea dificultăți la înghițire, mestecat, vorbit, deschiderea și închiderea gurii și poate avea spasme ale limbii.
Cauze edem: sindromul Melkersson-Rosenthal
Sindromul Melkersson-Rosenthal este o afecțiune neurologică rară care provoacă edem al buzelor și feței, precum și o paralizie musculară. Declanșarea bolii începe, de obicei, în copilărie sau în adolescență.
Umflarea recurentă sau persistentă a buzelor este tipică pentru sindromul Melkersson-Rosenthal (MRS) sau tipul său monosimptomatic. Sindromul Melkersson-Rosenthal este o entitate clinică foarte rară și se caracterizează prin următoarea triadă: paralizia nervului facial recurent, umflarea recurentă sau permanentă a buzelor și a limbii fisurate. Cu toate acestea, toate cele trei simptome apar doar în 8-25% dintre cazuri.
Boala parodontală, antecedentele de boală alergică, boala Crohn, migrenele și lupusul eritematos sistemic pot însoți triada tipică de simptome. Forma monosimptomatică sau oligosimptomatică este mai frecventă și variază de la 18% la 70%. Manifestarea sa tipică este edemul facial și/sau mărirea buzelor. Creșterea treptată a edemului buzelor și deschiderea glandelor submandibulare sunt principalele simptome.
Cauze edem: sindromul Stevens-Johnson
Edemul buzelor poate fi simptomul prodromal al sindromului Stevens-Johnson și al eritemului multiform. Acest edem are un caracter acut și temporar. Sindromul Stevens-Johnson este de obicei declanșat de un medicament, rareori de o infecție.
Necroliza pe scară largă care implică suprafața pielii are loc la majoritatea pacienților, cu debut treptat pe o perioadă de 2-15 zile.
Implicarea membranelor mucoase ale gurii și nasului este de obicei o caracteristică precoce și duce la mucozită erozivă și hemoragică. Leziuni erozive ale membranei mucoase și afectare orală au fost observate la 97% și, respectiv, 93% dintre pacienții cu sindromul Stevens-Johnson și se caracterizează prin eritem dureros al mucoasei, cu vezicule și ulcerații ulterioare. Limba și palatul sunt frecvent afectate, în timp ce în cazuri severe, afectarea mucoasei se poate extinde la orofaringe, laringe, cavitatea nazală și tractul respirator.
Mucozita poate restricționa deschiderea gurii și poate provoca dificultăți în a mânca sau a vorbi. O posibilă complicație pe termen lung a afectării orale acute este reprezentata de cicatricile labiale și intraorale și sindromul sicca, cauzate de afectarea glandelor salivare minore.
Sindromul Stevens-Johnson reprezintă cel mai adesea o reacție la medicamentele sistemice. Peste 200 de medicamente au fost implicate ca declanșatori ai bolii, iar carbamazepina, fenitoina și alopurinolul sunt cei mai frecventi agenți. Alte rapoarte semnalează apariția sindromului Stevens-Johnson după ingestia de medicamente pentru răceala comună. Simptomele sindromului Stevens-Johnson se dezvoltă în primele 8 săptămâni după începerea unui nou medicament.
Bacteriile și virusurile sunt, de asemenea, tratate ca posibile cauze ale sindromului Stevens-Johnson. Infecția cu Mycoplasma pneumoniae este o cauză controversată, deoarece a fost asociată cu eritem multiform și poate provoca mucozită primară. Și reactivarea herpesului simplex predispune la recidivele sindromului Stevens-Johnson.
Cauze edem: probleme de natură endocrină
Edemul persistent al buzelor necesită și un examen endocrinologic cuprinzător întrucât acest simptom poate semnala:
- hipotiroidismul
- hipersecreția de hormon de creștere
- endocrinopatiile secundare insuficienței renale și hepatice
În hipotiroidism, edemul buzelor însoțește de obicei edemul pleoapei și feței inferioare. Este discret, constant și difuz și poate fi primul simptom al patologiei.
În insuficiența renală și hepatică, umflarea buzelor este de obicei izolată, discretă și mai putin severă. Este dificil de diagnosticat fără un examen fizic complet. Mărirea buzelor în aceste cazuri necesită tratament cauzal.
Una dintre cele mai severe măriri de buze apare în acromegalie. Este o afecțiune rară și subdiagnosticată cauzată, în peste 95% dintre cazuri, de un adenom hipofizar secretor de hormon de creștere. Hipersecreția hormonului de creștere duce la supraproducția de factor de creștere asemănător insulinei 1 (IGF-1), care are ca rezultat o boală multisistem caracterizată prin creșterea excesivă somatică, comorbidități multiple, desfigurare fizică și mortalitate crescută.
Acromegalia afectează atât bărbații cât și femeile în mod egal, iar vârsta medie la diagnosticare variază între 40 și 50 de ani. Îngroșarea tipică a trăsăturilor faciale include:
- brăzdarea frunții,
- proeminența pronunțată a sprâncenelor,
- mărirea nasului și a urechilor,
- îngroșarea buzelor, ridurilor pielii și pliurilor nazolabiale
- macroglosia - mărirea limbii
- prognatismul mandibular care duce la malocluzie dentară și distanță interdentară crescută
Gigantismul reprezintă până la 5% dintre cazuri și apare atunci când excesul de GH se manifestă la copiii înainte de fuziunea epifizară. Boala are, de asemenea, manifestări reumatologice, cardiovasculare, respiratorii, neoplazice, neurologice și metabolice, care afectează negativ prognosticul și calitatea vieții pacienților.
Cauze edem: anomalii ale glandelor salivare minore
Umflarea bine localizată a buzelor, în special a buzei inferioare, ar trebui să fie distinsă de chisturile glandelor salivare minore. Mucocelul oral este cea mai frecventă leziune benignă a glandei salivare minore, cauzată de orice formă de traumatism mecanic la nivelul canalului excretor al glandei. Se caracterizează printr-o umflătură chistică bine localizată, moale, albăstruie și transparentă pe buza inferioară. Leziunea se dezvoltă in câteva zile. Poate apărea sub două forme, fenomenul de extravazare a mucoasei și tipul de retenție mucoasă, dintre care tipul de extravazare este mai frecvent.
Mucocelele pot apărea oriunde în mucoasa bucală, cum ar fi buzele, obrajii și podeaua gurii, dar apar în principal pe buze. Aproximativ 80% din toate leziunile apar pe buzele inferioare.
Cauze edem: problemele dentare
Aparatele dentare și alte tratamente poate duce la buze inflamate în ziua următoare intervenției stomatologice.
Cel mai frecvent motiv pentru care un aparat dentar poate provoca umflarea buzelor este că se poate freca de țesutul moale din interiorul buzelor și obrazului, provocând umflături și iritații.
O infecție a gurii sau a gingiilor poate duce, de asemenea, la umflarea buzelor și la inflamație în interiorul gurii.
Cauze edem: leziuni canceroase
Cancerul de buze, deși nu este frecvent, poate provoca, de asemenea, umflături. Cu toate acestea, cancerul de buze se prezintă, de regulă, mai întâi ca o rană pe exteriorul sau interiorul buzei si sunt reprezentate de tumorile maligne și benigne ale glandelor salivare. Adenomul pleomorf este cea mai frecventă tumoră benignă a glandelor salivare, care apare de obicei în glandele salivare majore (mai ales în glanda parotidă). De asemenea, afectează glandele salivare minore prezente în cavitatea bucală
Cauze edem: anomaliile vaselor de sânge și limfatice
Leziunile vasculare sunt clasificate în funcție de caracteristicile anatomice și structurale și de comportamentul biologic. Se poate manifesta ca o leziune umflată bine localizată a buzei inferioare si examenul clinic arată sângerare ușoară și leziune crescută. Atingerea și traumele predispun la sângerare. Dificultățile de a mânca și de a bea sunt probleme predominante.
Ele împart leziunile predominant în hemangioame și alte malformații vasculare. Termenul de hemangiom cuprinde un grup eterogen de leziuni vasculare caracterizate prin creșterea și proliferarea celulelor endoteliale modificate. În schimb, malformațiile vasculare sunt anomalii structurale ale vaselor de sânge fără proliferarea celulelor endoteliale.
Hemangioamele sunt clasificate în tipuri superficiale (hemangiom capilar), profunde (hemangiom cavernos) și compuse sau mixte (hemangiom capilar cavernos). Hemangiomul este cea mai obișnuită tumoră benignă de origine vasculară, care apare cel mai frecvent la nou-născuți și în timpul sugarului și copilăriei, deși unele cazuri se dezvoltă la adulți. Regiunea capului și gâtului este mai frecvent afectată, în special fața, mucoasa bucală, buzele și limba. Leziunile sunt observate clinic ca o pată anemică, uneori eritematoase, sau ca un mic grup de papule roșii adânci. Se poate manifesta ca o leziune umflată bine localizată a buzei inferioare.
Cauze edem: rănirea
O vătămare directă a buzei poate provoca umflături care se pot forma lent peste noapte. Leziunile includ tăieturi, zgârieturi și vânătăi. Îți poți răni buzele, dacă le muști fără să îți dai seama.
De asemenea, dormitul în poziții incomode sau pe suprafețe dure poate pune presiune pe buze, provocând o umflare temporară, în timp ce dormi.
Buza superioară umflată vs. buza inferioară umflată
Dacă te-ai lovit sau tăiat la gură, buza care a fost afectată cel mai mult în timpul rănirii va fi și cea mai umflată.
Dacă ți s-a făcut o anestezie la stomatolog, în buza inferioară, atunci aceasta va fi cea umflată a doua zi dimineața.
O afecțiune care tinde să se dezvolte numai în buza inferioară este cheilita glandulară, o afecțiune inflamatorie rară, care tinde să afecteze mai mult bărbații. De asemenea, această situație este asociată cu cancerul de buze.
O afecțiune similară numită cheilită granulomatoasă, o altă afecțiune inflamatorie rară, afectează buza superioară, provocând umflături.
Sindromul Melkersson-Rosenthal tinde, totodată, să provoace umflarea buzei superioare, mai degrabă decât a buzei inferioare.
Buze inflamate pe o parte a gurii
Dacă umflarea buzelor tale este strict o parte a buzei, este probabil din cauza unei leziuni a acelei părți sau din cauza prezenței unui chist sau a unei alte creșteri în acel loc.
De asemenea, dacă te trezești și o parte a gurii este lăsată, moleșită, dacă ai salivă în mod excesiv sau ai probleme cu vorbirea, ar putea fi un simptom al unui accident vascular cerebral sau al paraliziei lui Bell.
Cere ajutor medical de urgență, dacă crezi că ai avut un accident vascular cerebral. Paralizia lui Bell este o afecțiune temporară care rezultă din rănirea sau inflamația nervilor faciali. De asemenea, poate paraliza mușchii faciali. Orice paralizie trebuie evaluată de un medic.
Tratament buze inflamate
Tratamente acasă
Pentru a trata leziunile buzelor acasă, curăță rana cu un tampon steril și aplică presiune pe zona respectivă, cu ajutorului unei dischete de bumbac curate sau un bandaj pentru a opri sângerarea.
Aplicarea unui pachet de gheață învelit într-un prosop pe buzele umflate poate reduce adesea inflamația. Nu pune niciodată, însă, gheața direct pe piele, pentru a preveni arsurile!
Dacă arsurile solare au dus la buze inflamate, folosește loțiune cu aloe vera.
Uscarea sau crăparea excesivă a buzelor se poate remedia folosind un balsam de buze hidratant.
Tratamente medicale
Dacă ai edem al buzelor din cauza unor afecțiuni inflamatorii, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot ajuta la reducerea umflăturii. Acestea pot fi, de asemenea, utile în cazul unei vânătăi sau a altor leziuni care provoacă umflarea buzelor.
Alte afecțiuni neurologice, cum ar fi distonia focală, pot necesita tratamente mai invazive.
Tratamentul acromegaliei se bazează pe îndepărtarea chirurgicală a adenomului hipofizar. Doar cele mai severe cazuri clinice necesită corectarea chirurgicală a măririi buzelor.
Pentru distonia cauzată de ambușură, relaxanții musculari pot fi folositori. Injecțiile cu toxină botulinică pot ajuta, dar trebuie administrate cu grijă de către un medic!
În cazul sindromului Stevens-Johnson și al eritemului multiform, steroizii sunt utilizați în mod obișnuit într-o varietate de doze timp de 5-7 zile în timpul bolii acute si relevă o remisie completă a leziunilor la 7-10 zile de la debutul tratamentului sistemic cu corticosteroizi. În plus, sunt recomandați emolienți locali obișnuiți, analgezice topice și antiseptice. Corticosteroizii topici reduc inflamația orală. Tratamentul alternativ include plasmafereza, factorul de stimulare a coloniilor de granulocite, ciclosporină, inhibitori de TNF-α și imunoglobulină umană intravenoasă.
În cazul mucocelului, tratamentul de elecție este excizia chirurgicală cu îndepărtarea glandelor salivare minore afectate. Metodele alternative de tratament sunt criochirurgia și chirurgia cu laser.
Administrarea de corticosteroizi sistemici, injectarea intralezională de agent sclerozant, electrocoagularea, criochirurgia, terapia cu laser, embolizarea și excizia chirurgicală sunt câteva dintre modalitățile de tratament practicate pentru hemangiom. Scleroterapia și chirurgia sunt cele mai frecvent utilizate tehnici pentru tratamentul hemangioamelor bucale.
Când să consulți un medic, dacă ai buzele umflate?
O alergie alimentară gravă poate provoca mai mult decât o buză umflată. Dacă pe lângă edem ai și alte simptome, cum ar fi respirație șuierătoare, dificultăți de respirație sau umflarea gurii sau a limbii, mergi de urgență la medic.
Un dermatolog ar trebui să evalueze acneea chistică sau prezența de chisturi ori de creșteri suspecte pe sau sub suprafața buzei. Este posibil să fii îndrumat către un alt specialist, dacă se suspectează o altă afecțiune.
Dacă te trezești cu buzele ușor umflate și fără să ai alte simptome, urmărește dacă umflătura dispare sau nu. Dacă persistă mai mult de 24 de ore, consultă un medic!
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manuals - Lip Swelling
https://www.msdmanuals.com/professional/dental-disorders/lip-and-tongue-disorders/lip-swelling
Pub Med - Orofacial granulomatosis presents as lip swelling
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39242127/
Studiul „Orofacial granulomatosis presents as lip swelling”, apărut în BMJ Case Rep. 2024 Sep 5;17(9):e261711. doi: 10.1136/bcr-2024-261711, autori: Nattanicha Chaisrimaneepan et al.
PMC - Acute Lower Lip Swelling: A Mere Anaphylactic Reaction or a Rare Abscess Location?
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10725739/
Studiul „Acute Lower Lip Swelling: A Mere Anaphylactic Reaction or a Rare Abscess Location?”, apărut în Cureus. 2023 Nov 17;15(11):e48971. doi: 10.7759/cureus.48971, autori: Anas Mahmoud et al.
Te-ar mai putea interesa și...
