COVID-19: Recuperarea mai rapidă poate indica imunitate pe termen lung [studiu]

O echipă de cercetare a descoperit recent că unele persoane care s-au recuperat rapid după ce au suferit de COVID-19 au continuat să aibă anticorpi împotriva noului coronavirus timp de câteva luni.

Oamenii de știință au investigat imunitatea la SARS-CoV-2 încă de la apariția virusului, inclusiv cât durează protecția împotriva virusului după recuperare și dacă gravitatea simptomelor influențează sau nu acest interval. Clarificarea acestor elemente poate influența modul în care oamenii de știință dezvoltă tratamente și vaccinuri eficiente. De asemenea, poate indica dacă imunitatea de grup este posibilă sau nu.

Un indicator critic al imunității suficiente pentru orice boală virală este prezența anticorpilor specifici virusului. În ceea ce privește noul coronavirus, există dovezi contradictorii cu privire la existența protecției pe termen lung după recuperarea din boală.

Durata redusă a simptomelor de COVID-19, corelată cu o producție mai mare de anticorpi?

Pentru a face lumină asupra acestei chestiuni, cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital din Boston au căutat să măsoare anticorpii antivirali într-un grup de voluntari care se recuperau după COVID-19, rezultatele studiului¹ fiind publicate în jurnalul științific Cell.
Astfel, oamenii de știință au examinat probe de sânge și de celule de la persoane care și-au revenit dintr-o formă ușoară până la moderată de COVID-19. Deși majoritatea indivizilor au înregistrat o scădere a anticorpilor anti-SARS-CoV-2, un grup mic de persoane a păstrat anticorpi antivirali timp de câteva luni.

Pentru desfășurarea cercetării, echipa a recrutat 92 de persoane din zona Bostonului - majoritatea femei albe adulte - care și-au revenit dintr-un caz confirmat de COVID-19 în perioada martie-iunie a acestui an. Cinci dintre participanții la studiu au fost spitalizați, dar toți ceilalți au prezentat simptome în mare parte ușoare. 

Oamenii de știință au colectat probe de sânge după ce simptomele au dispărut și, ulterior, au efectuat teste de sânge repetate la intervale lunare. După măsurarea anticorpilor de imunoglobulină G specifici virusului timp de 3-4 luni, echipa a constatat că, deși majoritatea participanților la studiu au arătat o scădere a acestor markeri imunitari, 20% dintre voluntari au avut o producție de anticorpi antivirali susținută și chiar îmbunătățită în acel interval de timp.

Participanții la care s-a observat această producție mare de anticorpi au prezentat anterior o durată mai scurtă a simptomelor de COVID-19, în medie în jur de 10 zile, comparativ cu cei care au avut un atac mai prelungit al bolii, de aproximativ 16 zile.

De asemenea, acest grup cu producție mare de anticorpi anti-SARS-CoV-2 a prezentat diferențe cheie în subgrupurile de celule T CD4 + care au persistat după recuperare, împreună cu alte celule imunitare care favorizează memoria imună și protecția pe termen lung. Această constatare indică faptul că un răspuns imun competent, care are ca rezultat o anihilare rapidă a simptomelor, ar putea juca, de asemenea, un rol în durata imunității.

Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin răspunsul imun al organismului la noul coronavirus. Cu toate acestea, într-un alt studiu din septembrie 2020, autorii dezvăluie modul în care sistemul imunitar lansează un atac împotriva noului coronavirus și modul în care acest lucru poate influența severitatea simptomelor și imunitatea extinsă.

După examinarea celor trei tipuri majore de limfocite - celule B (celule producătoare de anticorpi), celule T (celule ucigașe) și celule T ajutătoare - și compararea acestor date cu severitatea simptomelor de COVID-19, au ajuns la următoarea concluzie: când toate cele trei tipuri de limfocite au fost activate corespunzător, cu un răspuns robust al celulelor T, bolnavii au luptat mai bine împotriva virusului decât atunci când a existat un răspuns imun adaptiv necoordonat.

Prin urmare, autorii studiului sugerează că un atac coordonat al sistemului imunitar, bazat în special pe celulele T, poate reduce severitatea bolii COVID-19 și poate favoriza o imunitate sporită pe termen lung.

Studiul realizat de echipa de cercetare din Boston are, însă, și unele limitări. Deoarece participanții voluntari la noua cercetare au fost în majoritate femei albe, adulte, savanții notează că ar fi justificată o analiză a unei populații mai diverse, pentru a evalua dacă aceste răspunsuri imune sunt sau nu aceleași la persoane din grupe de vârstă diferite și medii rasiale diverse.

De asemenea, extinderea cercetării pentru a include persoane asimptomatice și pacienți cu forme grave de COVID-19 poate oferi mai multe informații despre cât durează imunitatea după recuperarea din această boală. Odată ce se clarifică acest aspect, se pot dezvolta tratamente mai specifice, având ca obiectiv imunitatea de turmă.

Cum se poate atinge imunitatea de grup împotriva SARS-CoV-2?

În ceea ce privește această imunitate de grup, unii cercetători fac presiuni pentru ca guvernele să lase populația să atingă imunitatea de turmă fără vaccin, permițând bolii COVID-19 să se răspândească printre persoanele cu risc scăzut de a face o formă gravă și protejând în același timp grupele de populație vulnerabile. Însă această abordare ar pune întreaga populație în pericol de forme grave ale bolii și deces, susțin alți oameni de știință.

Pentru cercetători, imunitatea înseamnă o rezistență la o boală dobândită prin expunerea sistemului imunitar la aceasta, fie prin infecție, fie prin vaccinare. Dar imunitatea nu înseamnă întotdeauna protecție completă împotriva unui virus.
Sistemul imunitar are două modalități de a oferi o protecție durabilă: celulele T care își amintesc agentul patogen și declanșează un răspuns rapid și celulele B care produc anticorpi - proteine pe care corpul le fabrică pentru a lupta împotriva unui agent patogen specific.

În mod ideal, acești anticorpi rămân în sânge mult timp după ce o persoană și-a revenit după o infecție. Apoi, dacă persoana este expusă din nou la același agent patogen în viitor, acești anticorpi recunosc amenințarea și acționează pentru a preveni apariția unei alte infecții. Așa-numitele „celule T cu memorie” recunosc un agent patogen întâlnit anterior și fie ajută la coordonarea sistemului imunitar, fie distrug celulele infectate.  

În cazul unui tip de imunitate, numit imunitate sterilizantă, virusul nu mai are niciodată șansa de a începe să se replice și să infecteze o celulă. Cu toate acestea, imunitatea sterilizantă este greu de realizat. Cel mai adesea, oamenii obțin imunitate parțială, ceea ce oferă un răspuns rapid care poate face ca a doua criză a bolii să fie mai puțin severă sau mai greu de transmis altora.

Nu este clar ce tip de imunitate au persoanele care și-au revenit după COVID-19, acest lucru rămâne de văzut în timp, însă, spun savanții, un vaccin ar putea declanșa un răspuns imunitar mai puternic decât o infecție naturală.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cell - Quick COVID-19 Healers Sustain Anti-SARS-CoV-2 Antibody Production
https://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(20)31458-6
1. Studiul „Quick COVID-19 Healers Sustain Anti-SARS-CoV-2 Antibody Production”, apărut în Cell, Published: November 03, 2020 DOI: https://doi.org/10.1016/j.cell.2020.10.051, autori: Yuezhou Chen, Adam Zuiani et al.
The Lancet - Scientific consensus on the COVID-19 pandemic: we need to act now
https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2820%2932153-X

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0