Coronavirus (SARS-CoV-2): 17 întrebări și răspunsuri
Coronavirus (SARS-CoV-2): 17 întrebări și răspunsuri
Coronavirus (SARS-CoV-2): 17 întrebări și răspunsuri
Infecția cu noul coronavirus s-a extins în întreaga lume și continuă să persiste, fără discuție, în ciuda eforturilor oamenilor de știință și populației de a limita răspândirea infecției. Chiar și mult așteptata posibiliitate de vaccinare nu a reușit să limiteze infecția și să ne readucă viața la normal, așa cum se spera la începutul pandemiei, pentru că vaccinarea nu a atins o masă critică utilă să asigure imunitatea de turmă.
Pentru că în jurul acestui subiect s-au propagat o serie de informații false, iată ce ar trebui să știi despre infecția cu coronavirusul SARS-CoV-2.
1. De unde provin coronavirusurile?
Coronavirusurile sunt virusuri care circulă printre animale, dar unele dintre ele se pot transmite și la oameni, provocând infecții respiratorii, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și Sindromul respirator acut sever (SARS). De exemplu, coronavirusul Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) provine de la cămile. Primele infecții cunoscute din SARS-CoV-2 au fost descoperite în Wuhan, China. Sursa inițială de transmitere virală la oameni rămâne neclară, la fel ca și dacă virusul a devenit patogen înainte sau după binecunoscutul eveniment din piața de animale.
2. Care sunt simptomele infecției cu SARS-CoV-2?
Cele mai frecvente simptome sunt:
- febră
- tuse seacă
- oboseală
- durere in gat
- congestie nazală
Simptome mai puțin frecvente:
- dureri musculare
- diaree
- conjunctivită
- durere de cap
- pierderea gustului sau a mirosului
- o erupție pe piele sau decolorarea degetelor de la picioare
Simptome grave:
- dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație
- durere sau presiune în piept
- pierderea vorbirii si imposibilitatea de a te deplasa
Specialiștii spun că unii pacienți, deși infectați cu SARS-CoV-2, nu acuză niciun simptom și nici nu se simt rău. Majoritatea celor bolnavi (aproximativ 80%) se recuperează fără a avea nevoie de tratament special. 1 din 6 persoane infectate cu SARS-CoV-2 prezintă dificultăți de respirație și pneumonie. Persoanele în vârstă, precum și cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte complicații grave dacă sunt diagnosticați cu noul coronavirus.
3. Cum se transmite infecția cu SARS-CoV-2?
Virusul SARS-CoV-2 se transmite prin picăturile pe care o persoană infectată le generează atunci când tușește, strănută sau vorbește. Aceste picături sunt grele și nu plutesc prin aer, ci cad pe podea sau pe suprafața obiectelor, conform Organizația Mondială a Sănătății. Cei care ating aceste obiecte sau suprafețe și apoi își duc mâna la ochi, nas sau gură riscă să se îmbolnăvească.
Riscul de infectare cu noul coronavirus de la o persoană care nu prezintă simptome deloc este ridicat. Cu toate acestea, multe persoane diagnosticate cu COVID-19 prezintă doar simptome ușoare. Acest lucru este valabil în special în primele etape ale bolii. Prin urmare, este posibil să fie persoane care să se infecteze cu noul coronavirus de la cineva care are, de exemplu, doar o tuse ușoară și nu se simte rău.
4. Persoanele cu simptome ușoare de COVID-19 se pot recupera acasă?
Persoanele cu simptome ușoare care sunt altfel sănătoase ar trebui să-și gestioneze simptomele acasă. În medie, durează 5-6 zile de la momentul în care cineva este infectat cu virusul pentru ca simptomele să apară, însă poate dura până la 14 zile.
5. Sunt fumătorii mai susceptibili de a dezvolta simptome severe cu COVID-19?
Dovezile actuale sugerează că severitatea bolii COVID-19 este mai mare în rândul fumătorilor. Fumatul afectează funcția pulmonară, ceea ce face mai dificilă combaterea organismului împotriva bolilor respiratorii datorită noului coronavirus.
Consumatorii de tutun au un risc mai mare de a fi infectați cu virusul prin gură în timp ce fumează țigări sau folosesc alte produse din tutun. Dacă fumătorii contractă virusul COVID-19, aceștia se confruntă cu un risc mai mare de a face o infecție severă, deoarece sănătatea plămânilor lor este deja compromisă.
Studiile de până acum arată că virusul care provoacă COVID-19 se transmite prin inhalarea de picături de salivă, care se propagă atunci când cineva bolnav tușește sau strănută, mai degrabă decât prin aer.
6. Care sunt principalele organe afectate de virus?
Deși COVID-19 este văzut ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung. Organele care pot fi afectate de COVID-19 includ:
- Inima - Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale mușchiului inimii, chiar și la persoanele care au prezentat doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.
- Plămânii - Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.
- Creierul - Chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barre - o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.
Unii adulți și copii pot dezvolta sindromul inflamator multisistemic după ce au avut COVID-19. În această stare, unele organe și țesuturi se inflamează grav.
7. Probleme de dispoziție și oboseală
Persoanele care au simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în unitatea de terapie intensivă a unui spital, cu mijloace de asistență mecanică a respiratiei, cum ar fi ventilatoarele. Simpla supraviețuire a acestei experiențe poate face o persoană mai probabilă să dezvolte ulterior sindromul de stres post-traumatic, depresia și anxietatea.
Deoarece sunt dificil de prezis rezultatele pe termen lung ale noului virus COVID-19, oamenii de știință compară efectele pe termen lung observate în alte infecții cu virusuri asociate, cum ar fi virusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS).
Mulți oameni care și-au revenit din SARS au dezvoltat sindromul oboselii cronice, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează cu activitatea fizică sau mentală, dar nu se îmbunătățește prin odihna. Același lucru poate fi valabil și pentru persoanele care au avut COVID-19.
8. Care sunt complicațiile vasculare?
Odată pătruns în organism, virusul SARS-CoV-2 poate genera formarea de cheaguri de sânge și probleme ale vaselor. COVID-19 poate face ca celulele sanguine să fie mai susceptibile să se aglomereze și să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte a leziunilor cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din mușchiul inimii.
Alte părți ale corpului afectate de cheaguri de sânge includ plămânii, membrele inferioare, ficatul și rinichii. COVID-19 poate, de asemenea, să afecteze endoteliul vaselor de sânge și să provoace hemoragii, ceea ce contribuie la probleme potențiale hepatice si renale de lungă duratăi. Persoanele la risc sa dezvolte tromboze sunt:
- Pacientii spitalizați. Majoritatea cazurilor detromboza au fost semnalate la persoanele cu COVID-19 spitalizate.
- Oamenii care au niveluri ridicate de anumiți markeri. Un studiu a mai mult de 300 de persoane spitalizate cu COVID-19 a constatat că nivelurile ridicate de D-dimeri au fost un predictor puternic al complicațiilor vasculare și decesului. S-au asociat și alți markeri de coagulare și inflamatori.
- Pacienții cu mutație anormală, precum factorul V Leiden, gena protrombinei si alte anomalii genetice ale sângelui care predispun la coagularea sângelui,
Specialiștii spun că persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni medicale preexistente (cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă, insuficienta venoasa cronica sau diabet) riscă să dezvolte complicații grave.
9. Sunt persoanele de o anumită vârstă vulnerabile la boala coronavirusului?
Oamenii de toate vârstele pot fi infectați de virusul COVID-19, inclusiv copiii. Până în prezent, datele sugerează că copiii cu vârsta sub 18 ani reprezintă aproximativ 8,5% din cazurile raportate, cu relativ puține decese comparativ cu alte grupe de vârstă și, de obicei, cu boală ușoară. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri de boli critice. Ca și în cazul adulților, afecțiunile medicale preexistente au fost sugerate ca factor de risc pentru bolile severe și internarea la terapie intensivă la copii. Persoanele de orice vârstă cu afecțiuni medicale preexistente precum astmul, diabetul, bolile de inimă si circulatorii, afecțiuni autoimune, pacienții imunodepresați par a fi mai vulnerabili la îmbolnăvirea gravă a virusului.
10. Cum ajută răspunsul imun al organismlui nostru la combaterea COVID-19?
11. Și la copii poate fi periculoasă infecția cu SARS-CoV-2?
În general, copiii nu se îmbolnăvesc la fel de frecvent ca și adulții, dar pot fi infectați mai ales în colectivitate, dezvoltând forme asimptomatice sau ușoare. Însă boala poate genera complicații serioase și la unii dintre ei. Unii copii și adolescenți au fost internați la spital cu un sindrom inflamator specific infecțiilor virale. Simptomele includ febră, erupții cutanate, dureri abdominale, vărsături, diaree și probleme cardiace. Sindromul, denumit sindrom inflamator multisistemic la copii, sau MIS-C este similar cu șocul toxic sau cu boala Kawasaki, o afecțiune la copii care provoacă inflamații în vasele de sânge. Părinții trebuie să urmărească această simptomatologie la copiii lor și să se adreseze medicului dacă starea copilului se înrăutățește.
12. Ce măsuri se pot lua împotriva formării cheagurilor de sânge?
Puteți lua masuri pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge, în general, procedând în felul următor:
- Fiți cât mai activ. Un stil de viață sedentar poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, deci asigurați-vă că faceți exerciții fizice în mod regulat. Dacă trebuie să stați mult timp - la birou sau in mijloacele de transport, încercați să faceți pauze regulate, astfel încât să vă puteți ridica și să vă deplasați.
- Slăbiți dacă sunteți supraponderal pentru a scădea si riscului de apariție a cheagurilor de sânge.
- Nu fumați. Fumatul poate deteriora mucoasa vaselor de sânge și poate provoca formarea de cheaguri.
- Studiati efectele secundare ale medicamentelor. Unele tipuri de medicamente, inclusiv pilulele contraceptive, terapia de substituție hormonală și anumite medicamente pentru cancer, pot crește riscul apariției cheagurilor de sânge. Colaborați cu medicul dumneavoastră pentru a vă asigura că acestea sunt gestionate corespunzător pentru a minimiza riscul formării cheagurilor de sânge.
Adoptați o dietă bogată în anticoagulante naturale, cu conținut de vitamina K, precum:
- Ficat de vită
- Brocoli
- Varza de Bruxelles
- Varză
- Brânză
- Ceai verde
Anumiți nutrienți ce pot fi adăugați în mâncare sau aduși în organism prin suplimente au puterea de a preveni formarea cheagurilor, cum ar fi:
- Curcuma/turmericul
- Ghimbirul
- Ardeiul iute sau Cayenne.
- Usturoiul
- Scortisoara Cassia
- Ginkgo biloba.
- Extract din seminte de struguri.
- Acizii grasi omega 3
Cea mai bună modalitate de a preveni formarea cheagurilor de sânge asociate COVID-19 este luând măsuri pentru a evita contractarea noului coronavirus prin masurile de igiena generale și purtarea de mască de protecție.
13. Ce teste si analize medicale se fac pentru a evalua gravitatea infecției?
Semnele că boala cauzează probleme mai grave se obțin prin:
- Verificarea nivelurile de oxigen din sânge cu ajutorul pulsoximetrului la nivelul degetului- o scadere sub nivelul de 93-94% indica afectarea pulmnara
- Auscultarea plămânilor de catre medic cu stetoscopul-
- Analizele serologice COVID-19 indica infectia acuta cu cresterea nivelului de imunoglobulineM antiSars Cov2
- Radiografiea toracică sau o tomografie computerizată pulmonara
- Măsurarea D dimerilor pentru riscul de formare a trombilor
14. Ce medicamente pot impiedica inmultirea virusului?
Medicii vă pot administra un medicament antiviral numit remdesivir (Veklury). Remdesivir este primul medicament aprobat de FDA pentru tratamentul pacienților spitalizați cu COVID cu vârsta peste 12 ani. Cercetările arată că unii pacienți se recuperează mai repede după administrarea acestuia. Remdesivir a fost creat pentru a combate Ebola, dar FDA a emis o hotărâre privind utilizarea de urgență, astfel încât medicii să o poată utiliza împotriva COVID-19.
Unul dintre cele mai bune tratamente disponibile în prezent si este uitilizata in spitalele din SUA anticorpii monoclonali și medicamentul remdesivir, se administrează prin perfuzie. Pacienții beneficiază numai în prima săptămână de infecție, când virusul este încă prezent și se reproduce în organism. Aceste medicamente sunt scumpe și adesea indisponibile în afara marilor spitale didactice. În multe cazuri, pacienții sunt tratați prea târziu, după ce boala a trecut deja la o stare hiperinflamatorie mai periculoasă.
15. Cum se tratează infecția cu SARS-CoV-2?
Pe langă medicația antivirală, medicii pot admninistra medicamente anticoalgulante pentru a preveni formarea cheagurilor.
Dacă luați medicamente precum inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), blocanți ai receptorilor angiotensinei (ARB) sau statine pentru alte probleme de sănătate, medicul dumneavoastră vă va spune să le continuați ca de obicei.
FDA a emis o autorizație de utilizare de urgență (EUA) pentru medicamentele numite anticorpi monoclonali pentru a trata COVID-19. Sotrovimab sau o combinație de casirivimab și imdevimab (REGEN-COV) poate fi administrat pacienților cu risc crescut cărora li s-a diagnosticat recent o boală ușoară până la moderată până la niveluri mai scăzute ale virusului în corpul lor și scăderea riscului de spitalizare. REGEN-COV a primit, de asemenea, EUA pentru tratament preventiv la persoanele cu risc crescut care au fost expuse la COVID-19.
Multe studii clinice sunt în curs de explorare a tratamentelor utilizate pentru alte afecțiuni care ar putea combate COVID-19 și pentru a dezvolta altele noi. FDA a acordat, de asemenea, un EAU de plasmă sanguină de la persoanele care s-au recuperat din COVID-19 pentru a ajuta pacienții cu cazuri severe sau care pun viața în pericol. Veți auzi asta numită plasmă convalescentă.
Studiile clinice sunt în curs pentru alte medicamente, inclusiv tocilizumab, care a fost utilizat pentru a trata afecțiunile autoimune și o afecțiune inflamatorie numită sindrom de eliberare a citokinelor.
FDA și-a anulat autorizația de urgență pentru utilizarea hidroxiclorochinei și a clorochinei pentru a trata persoanele care sunt spitalizate cu COVID-19 pe fondul îngrijorărilor serioase cu privire la siguranța lor și la cât de bine au lucrat împotriva virusului. Medicamentele sunt aprobate pentru a trata malaria și afecțiunile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul.
Un studiu a constatat că dexametazona, un medicament cu steroizi obișnuit, poate ajuta persoanele care sunt spitalizate cu complicații severe ale COVID-19.
16. Ce se întâmplă dacă fac Covid 19 în sarcină?
Forma COVID-19 asimptomatică și formele ușoare la gravide necesită doar îngrijire la domiciliu, după evaluarea riscului de tromboembolism venos; Cu toate acestea, izolarea ar trebui să fie obligatorie. Formele moderate si severe ar trebui spitalizatesi necesita îngrijire multidisciplinară.
Terapiile adecvate, cum ar fi tocilizumab și corticosteroizii, nu trebuie refuzate din cauza sarcinii. Cercetătorii menționează că, în ciuda scăderii mortalității de 28 de zile în spitale în rândul femeilor însărcinate în timpul celui de-al doilea val, aceste terapii au fost folosite doar la mai puțin de 25% dintre femeile care altfel ar fi beneficiat de ele, inclusiv cele care erau grav bolnave.
Corticosteroizii, cum ar fi dexametazona, s-au dovedit a fi foarte utili în reducerea deceselor cauzate de COVID-19 cu 20% la pacienții dependenți de oxigen și cu 33% în rândul gravidelor cu ventilație mecanică. Alegerea pare a fi prednisolon oral sau hidrocortizon intravenos în timpul sarcinii, având în vedere că oricare dintre acestea se descompune rapid și nu traversează ușor placenta.
În schimb, dexametazona traversează placenta cu ușurință, iar expunerea cumulativă ridicată a fost legată de tulburările cognitive și senzoriale din copilărie. Ca urmare, acest medicament este rezervat în scopul creșterii maturității pulmonare la făt.
17. Este importantă alimentația sănătoasă pentru sistemul imunitar și infecția cu virusul?
Deși niciun aliment sau supliment alimentar nu poate preveni sau vindeca infecția COVID-19, dietele sănătoase sunt importante pentru susținerea sistemelor imune. O alimentație bună poate reduce, de asemenea, probabilitatea de a dezvolta alte probleme de sănătate, inclusiv obezitatea, bolile de inimă, diabetul și unele tipuri de cancer.
Care este procentul din populație care trebuie să fie imună împotriva COVID-19 pentru a obține imunitatea de turmă?
Încă învățăm despre imunitatea la COVID-19. Majoritatea persoanelor infectate cu COVID-19 dezvoltă un răspuns imun în primele câteva săptămâni, dar nu știm cât de puternic sau durabil este răspunsul imunitar sau cum diferă pentru diferite persoane. De asemenea, au fost raportate persoane infectate cu COVID-19 de mai multe ori.
Până nu vom înțelege mai bine imunitatea COVID-19, nu va fi posibil să știm cât de mult dintr-o populație este imun și cât durează acea imunitate. Pana la dobandirea imunitatii colective, se pare ca vor fi necesare vaccinarile periodice, intrucat datele arata ca la majoritatea persoanelor imunitatea scade la 6 luni dupa imunizarea completa, făcându-ne vulnerabili in fata noilor variante cu un nivel crescut de contagiozitate.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
World Health Organization - Q&A on coronaviruses (COVID-19)
https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-coronaviruses
European Center for Disease Prevention and Control - Threat assessment brief: Outbreak of novel coronavirus disease 2019 (COVID-19): Situation in Italy
https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/outbreak-novel-coronavirus-disease-2019-covid-19-situation-italy
Te-ar mai putea interesa și...
![Coronavirus: fumătorii și vârstnicii, mai susceptibili la infecția cu SARS-CoV-2? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/MAI/coronavirus-fumatori-varstnici.jpg "Coronavirus: fumătorii și vârstnicii, mai susceptibili la infecția cu SARS-CoV-2? [studiu]")
![COVID-19: Efectele coronavirusului asupra cavității bucale [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/MARTIE/covid-19-efectele-coronavirusului-asupra-cavitatii-bucale-studiu.jpg "COVID-19: Efectele coronavirusului asupra cavității bucale [studiu]")
