Coronavirus: polenul din aer crește riscul de infectare cu SARS-CoV-2?

Când concentrațiile de polen din aer sunt mai mari, se pot observa rate crescute de infectare cu noul coronavirus, arată un studiu realizat de o echipă internațională de cercetători. Și alte studii confirmă efectul nociv al polenului asupra sistemului imunitar.

Milioane de oameni din întreaga lume suferă de alergie la polen, simptomele pe care le prezintă fiind strănut, congestie și secreții nazale, ochi înroșiți și lăcrimare excesivă, mâncărime în gât și ochi și respirație îngreunată. Polenul poate agrava, de asemenea, simptomele astmului, sporind accesele de tuse și de respirație șuierătoare. Dar ce legătură este polen și noul coronavirus?

În primăvara anului 2020, izbucnirea pandemiei de COVID-19 a părut să coincidă cu perioada în care granulele de polen se răspândeau masiv în atmosferă în emisfera nordică. Aceste observații au determinat o echipă internațională de cercetători să efectueze o investigație extinsă privind corelația dintre polen și noul coronavirus. Oamenii de știință au încercat să afle prin intermediul unui studiu¹ apărut în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences dacă există o legătură demonstrabilă între concentrațiile de polen din aer și ratele de infectare cu SARS-CoV-2 

Polenul, factor de mediu care influențează semnificativ ratele de infectare cu coronavirus

O echipă internațională de cercetare a colectat date despre concentrațiile de polen din aer, condițiile meteorologice și infecțiile cu SARS-CoV-2, luând în considerare variația ratelor de infectare de la o zi la alta și numărul total de teste RT-PCR pozitive. În calculele efectuate, echipa a inclus și date despre densitatea populației și efectele măsurilor de protecție împotriva infectării cu noul coronavirus. Cei 154 de cercetători au analizat date legate de polen din 130 de stații din 31 de țări de pe cinci continente.

Observațiile savanților au fost că polenul aerian poate reprezenta, în medie, 44% din variația ratelor de infecție, umiditatea și temperatura aerului jucând, de asemenea, un rol în unele cazuri. În intervalele fără reglementări de izolare a populației, ratele de infectare au fost în medie cu 4% mai mari cu fiecare creștere de 100 de granule de polen în aer pe metru cub. 

În unele orașe germane, de exemplu,  concentrații de până la 500 de granule de polen pe metru cub pe zi au fost înregistrate în timpul studiului, ceea ce a dus la o creștere globală a ratelor de infectare de peste 20%. Cu toate acestea, în regiunile în care regulile de izolare erau în vigoare, numărul infecțiilor a fost în medie doar la jumătate comparativ cu concentrațiile de polen.

Polenul aerian slăbește răspunsul imunitar

Un alt studiu² din 2019, publicat în jurnalul științific Allergy, arată că nivelurile ridicate de polen din atmosferă duc la un răspuns imunitar mai slab în căile respiratorii în fața virusurilor care pot provoca tuse și răceli. Când un virus intră în organism, celulele infectate trimit de obicei proteine mesager - acesta fiind și cazul SARS-CoV-2. Aceste proteine, cunoscute sub numele de interferoni antivirali, semnalează celulelor din apropiere să-și intensifice apărarea antivirală pentru a ține invadatorii la distanță. În plus, este activat un răspuns inflamator adecvat pentru a combate virusurile.

Dar, atunci când concentrațiile de polen din aer sunt mari și granulele sunt inhalate împreună cu particulele vitale, se generează mai puțini interferoni antivirali. Răspunsul inflamator benefic este, de asemenea, afectat. Prin urmare, în zilele cu o concentrație mare de polen, se poate ajunge la o creștere a numărului de afecțiuni respiratorii, lucru valabil și în cazul bolii COVID-19 (nu contează dacă o persoană este alergică sau nu la diferitele tipuri de polen).

Având în vedere că expunerea la polenul aerian nu poate fi evitată, persoanele din grupurile cu risc crescut de COVID-19 în formă gravă ar trebui să fie informate că nivelurile ridicate de polen în aer conduc la o susceptibilitate crescută la infecțiile virale ale tractului respirator. Ce pot face persoanele vulnerabile pentru a se proteja? Savanții afirmă că măștile cu filtru de particule oferă protecție atunci când concentrațiile de polen sunt mari, împiedicând pătrunderea în căile respiratorii atât a polenului, cât și a virusurilor.

Măștile au fost mereu menționate ca fiind instrumente eficiente pentru a feri sistemul respirator împotriva picăturilor de aer nedorite și a aerosolilor, cum ar fi particulele virale sau de poluare. Eficiența filtrării diferitelor măști³ împotriva acestor particule nu este aceeași, deoarece particulele au dimensiuni, forme și proprietăți diferite. Prin urmare, provocarea este fabricarea unor măști de filtrare cu o eficiență mai mare pentru a reduce procentul de pătrundere a oricăror particule.

Unii cercetători au efectuat diverse teste pentru a afla ce măști sunt mai utile în fața virusurilor respiratorii, dar și în fața altor particule din atmosferă, iar rezultatele arată că măștile N95 pot fi eficiente atât pentru protecția împotriva inhalării granulelor de polen, cât și a particulelor virale.

Masca de protecție, esențială în reducerea transmiterii virusurilor respiratorii

Pentru a contribui la descreșterea ritmului pandemiei, fiecare dintre noi poate urma o serie de pași simpli care să încetinească transmiterea noului coronavirus și să ne protejeze atât pe noi înșine, cât și persoanele vulnerabile. Pe lângă evitarea, pe cât posibil, a mulțimilor, practicând distanțarea socială și igienizarea corectă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde (sau folosirea unui gel dezinfectant cu 70% alcool, cum este Guard X), rămâne esențială purtarea unei măști de protecție care să ne acopere nasul și gura atunci când ieșim din casă. Foarte importantă este și vaccinarea împotriva bolii COVID-19, dacă nu avem contraindicații.

Se presupune că progresul bolii COVID-19 este adesea asimptomatic sau este asociat doar cu simptome ușoare până la moderate, în special febră și tuse uscată. Cu toate acestea, la anumite grupe de populație, cum ar fi persoanele în vârstă cu comorbidități metabolice, cardiovasculare sau pulmonare, COVID-19 se poate agrava până la pneumonie severă care necesită suplimentarea cu oxigen și tratament la terapie intensivă. 

Decesele asociate cu această boală sunt cauzate în principal de sindromul respirator acut sever (SARS), de furtuna de citokine sau de coagulopatia diseminată care duce la insuficiență multiorganică. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), rata generală a mortalității din cauza bolii COVID-19 este de 3,4%.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PNAS - Higher airborne pollen concentrations correlated with increased SARS-CoV-2 infection rates, as evidenced from 31 countries across the globe
https://www.pnas.org/content/118/12/e2019034118
1. Studiul „Higher airborne pollen concentrations correlated with increased SARS-CoV-2 infection rates, as evidenced from 31 countries across the globe”, apărut în PNAS 23 martie, 2021 118 (12) e2019034118; https://doi.org/10.1073/pnas.2019034118, autori: Athanasios Damialis et al.
Wiley Online Library - Pollen exposure weakens innate defense against respiratory viruses
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/all.14047
2. Studiul „Pollen exposure weakens innate defense against respiratory viruses”, apărut în Allergy 2019, https://doi.org/10.1111/all.14047, autori: Stefanie Gilles et al.
Science Direct - An overview of filtration efficiency through the masks: Mechanisms of the aerosols penetration
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2452199X20301481
3. Studiul „An overview of filtration efficiency through the masks: Mechanisms of the aerosols penetration”, apărut în Bioactive Materials ianuarie 2021, https://doi.org/10.1016/j.bioactmat.2020.08.002, autori: A. Tcharkhtchi et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0