Cele mai mari greseli pe care le poti face cand esti constipat

1. Ce este constipația? 
2. Ce greșeli faci când ești constipat(ă)?
  a. Mănânci alimente procesate
  b. Consumi alcool sau cafea
  c. Consumi prea multe lactate
  d. Nu faci mișcare
  e. Iei suplimente de fier sau calciu
  f. Iei frecvent calmante
  g. Amâni consultul medical de specialitate
  h. Utilizezi zilnic laxative stimulente
  i. Consumi fibre în exces
  j. Constinui să fii sedentar(ă)
  k. Amâni nevoia de a defeca
  l. Efort excesiv sau poziție incorectă la toaletă
  m. Utilizarea de rutină sau frecventă a clismelor și supozitoarelor
  n. Aștepți să ai scaun în fiecare zi

Constipația este o problemă din ce în ce mai des întâlnită, ale cărei simptome sunt extrem de neplăcute. Balonarea, durerile abdominale și senzația de disconfort create de constipație îți pot strica dispoziția, dar pot avea și urmări mai grave dacă se cronicizează.

Există o serie de obiceiuri pe care le ai și care îți agravează problema - Iată care sunt cele mai mari greșeli pe care le poți face când ești constipat!

1. Ce este constipația?

Constipația este una dintre cele mai frecvente afecțiuni gastrointestinale la nivel mondial, afectând 9-20% dintre adulți, în funcție de regiune și de criteriile utilizate. Criteriile Roma IV definesc constipația funcțională ca fiind manifestarea a cel puțin două dintre următoarele simptome timp de trei luni (cu debut cu șase luni înainte): efort fizic, scaune tari sau noduloase, senzație de evacuare incompletă, senzație de blocaj, necesitatea unor manevre manuale sau mai puțin de trei scaune pe săptămână. 

Deși constipația ocazională este inofensivă, cazurile cronice afectează semnificativ calitatea vieții și, dacă sunt gestionate greșit, pot duce la complicații.

2. Ce greșeli faci când ești constipat(ă)

a. Mănânci alimente procesate

Alimentele procesate sunt bogate în grăsimi, care încetinesc digestia și contribuie la apariția constipației. Așadar, dacă ai deja această problemă, preparatele procesate o vor agrava. Prin urmare, evită mezelurile, alimentele semipreparate, chips-urile și alimentele de tip fast-food. Orientează-te, mai degrabă, către fructe, legume, nuci și ovăz, care sunt surse excelente de fibre. Fibrele favorizează tranzitul intestinal, ajutându-te să te echilibrezi.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

b. Consumi alcool sau cafea

Cafeaua de dimineața poate chiar să te ajute să previi constipația, însă cafeaua în exces te poate deshidrata, iar deshidratarea accentuează constipația. Înlocuiește a doua cafea din zi cu un ceai cu efecte laxative, care te poate ajuta. Și alcoolul trebuie evitat întrucât acesta are efect diuretic, ceea ce înseamnă că vei urina mai des. Urinarea frecventă contribuie la deshidratare, despre care ți-am spus deja că favorizează constipația.

Apa trebuie să fie cel mai bun prieten al tău, mai ales atunci când ești constipat. Hidratarea corespunzătoare este crucială atunci când te confrunți cu constipația.   

c. Consumi prea multe lactate

Produsele lactate au ca efect balonarea, așa că ai face bine să le eviți atunci când ești deja constipat și balonat pentru că vor face simptomele și mai greu de suportat. Produsele lactate pe care trebuie să le eviți dacă ai probleme cu constipația sunt: laptele de vacă, înghețata, smântâna și brânzeturile procesate precum brânza cottage. Dacă nu te poți lipsi de produsele lactate, poți alege lapte sau brânză fără lactoză.

d. Nu faci mișcare

Exercițiile fizice stimulează circulația sangvină în tot corpul, inclusiv în tractul digestiv. Orice tip de mișcare este eficient în combaterea constipației, începând de la plimbările alerte și până la alergat, yoga sau înot.

Un stil de viață sedentar cauzează constipație așa că, dacă ai un job ce presupune petrecerea multor ore în fata computerului, constipația îți poate da bătăi de cap.

e. Iei suplimente de fier sau calciu

Dacă urmezi, la recomandarea medicului, un tratament pe bază de suplimente de calciu sau fier, constipația poate fi un efect secundar. Dacă întâmpini o asemenea problemă, ideal este să îi spui medicului tău ca să îți recomande un tratament care să combată efectele secundare ale suplimentelor.


f. Iei frecvent calmante

Medicamentele pe care le iei pentru a calma diverse dureri pot fi, de asemenea, cauza constipației tale. Ibuprofenul contribuie la apariția constipației, însă îl poți înlocui cu medicamente pe baza de acetaminofen. Înainte de a face orice schimbare de tratament însă, consultă-te cu medicul tău, care îți va da cele mai bune sfaturi, în funcție de istoricul tău medical.

g. Amâni consultul medical de specialitate

Mulți presupun că constipația este „doar o parte a vieții” sau se simt jenați, așa că nu cer niciodată ajutor. Doar aproximativ 20% dintre persoanele afectate consultă un medic, arată statisticile. 

De ce este periculoasă?  Constipația cronică netratată poate evolua spre impactare fecală, perforație stercorală, hemoroizi, fisuri anale sau prolaps rectal. De asemenea, poate masca boli grave (cancer colorectal, stricturi, tulburări neurologice). 

Monitorizați simptomele timp de două săptămâni. Dacă măsurile privind stilul de viață eșuează sau apar simptome de alarmă (sânge, pierdere în greutate, anemie, debut după vârsta de 50 de ani), consultați imediat un medic.

h. Utilizezi zilnic laxative stimulente

Stimulentele sunt cea mai frecvent utilizată greșit clasă de laxative. Oamenii le iau zilnic timp de luni sau ani, crezând că sunt „sigure pentru că sunt naturale”. Însă oamenii de știință susțin că utilizarea zilnică pe termen lung poate provoca tulburări electrolitice, crampe severe și - în cazuri rare - colon cathartic (pierderea motilității colonului).

Ghidurile recomandă în mod explicit laxativele stimulante doar pe termen scurt sau ca terapie de „salvare” (de exemplu, după trei zile fără scaun).  Terapia farmacologică de primă linie este un agent osmotic (polietilen glicol sau lactuloză). Rezervați stimulanții pentru simptome ocazionale de apariție bruscă. 

i. Consumi fibre în exces

Un sfat comun pe internet este „consumați pur și simplu mai multe fibre”. Mulți își dublează sau triplează aportul peste noapte. De ce este dăunător?

Creșterea rapidă a fibrelor - în special a celor insolubile - provoacă balonare, distensie și, paradoxal, constipație mai gravă dacă aportul de lichide este inadecvat. În cazul disfuncției planșeului pelvin sau al constipației cu tranzit lent, agenții care formează volum pot agrava simptomele.

Ce-ar trebuie să faceți?  Creșteți treptat fibrele (adăugați 5 g în fiecare săptămână) până la o țintă de 20-30 g/zi, de preferință fibre solubile (psyllium, ovăz, fructe). Beți încă 500-1000 ml de apă zilnic atunci când creșteți aportul de fibre.
 

j. Constinui să fii sedentar(ă)

Mulți cred că constipația este pur alimentară și ignoră mișcarea. Oamenii de știință spun că lipsa mișcării este un factor de risc independent pentru constipație. Exercițiile fizice regulate, moderate până la viguroase, îmbunătățesc motilitatea intestinală, cresc frecvența intestinală și îmbunătățesc calitatea vieții. 

Abordare corectă - Țintește să faci 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână (mers rapid, ciclism, înot). Chiar și mersul zilnic ușor ajută.

k. Amâni nevoia de a defeca

Programele încărcate îi determină pe oameni să amâne nevoia de a defeca. Însă ignorarea reflexului gastrocolic desensibilizează rectul, reduce senzația și contribuie la scaune mai tari și evacuare incompletă în timp. 

Abordare corectă - Răspunde prompt la nevoia de defecare. Stabilește o rutină regulată la toaletă (de exemplu, la 15 minute după micul dejun) și adoptă o postură ghemuită.

l. Efort excesiv sau poziție incorectă la toaletă

Forțarea cronică crește presiunea intraabdominală și este o cauză majoră a hemoroizilor, fisurilor anale, coborârii planșeului pelvin și chiar a sincopei.  De aceea, când aveți scaun, nu forțați niciodată mai mult de 5 minute. Folosiți o poziționare corectă (genunchii mai sus decât șoldurile) și relaxați planșeul pelvin. Dacă forțarea este frecventă, solicitați terapie de biofeedback.

m. Utilizarea de rutină sau frecventă a clismelor și supozitoarelor

Unii oameni folosesc clisme rapide sau supozitoare cu glicerină de mai multe ori pe săptămână. De ce este problematic acest lucru? Pentru că utilizarea repetată irită mucoasa rectală, poate provoca schimbări de electroliți și maschează necesitatea unei terapii orale adecvate. Ghidurile nu le recomandă ca terapie de întreținere.  Prin urmare, rezervați clismele/supozitoarele doar pentru impactarea acută sau pregătirea pre-procedură.

n. Aștepți să ai scaun în fiecare zi

Convingerea culturală conform căreia „oamenii sănătoși merg în fiecare zi” provoacă anxietate inutilă și utilizare excesivă a laxativelor. Trei scaune pe săptămână până la trei pe zi sunt normale dacă scaunul este moale și tranzitul este ușor, susțin specialiștii. Concentrarea doar pe frecvență ratează tabloul clinic complet.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Hopkinsmedicine - Constipation
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/constipation
MSD Manual - Constipation
https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gastrointestinal-disorders/constipation
American Gastroenterological Association-American College of Gastroenterology Clinical Practice Guideline: Pharmacological Management of Chronic Idiopathic Constipation
https://journals.lww.com/ajg/fulltext/2023/06000/american_gastroenterological_association_american.13.aspx
World Gastroenterology Organisation Global Guidelines - A Global Cascade Approach to Diagnosis and Management of Chronic Constipation
https://www.worldgastroenterology.org/UserFiles/file/guidelines/constipation-english-2025.pdf
Studiul „Review article: do stimulant laxatives damage the gut? A critical analysis of current knowledge”, Therap Adv Gastroenterol. 2024 Jun 16, autori: Peter Whorwell, Robert Lange, Carmelo Scarpignato
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11181897/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0