Cele mai frecvente doua tipuri de vasculita

Vasculita reprezintă o inflamație a pereților vaselor de sânge, indiferent că vorbim de artere, vene sau capilare. Există mai multe tipuri de vasculită, dar se pare că două forme sunt mai des întâlnite: arterita cu celule gigante este cea mai comună vasculită la adulți și vârstnici, iar vasculita IgA (Purpura Henoch-Schonlein) este cea mai frecventă vasculită la copii.

Există mai multe tipuri de vasculită, iar clasificarea se face în general în funcție de dimensiunea vaselor de sânge afectate și de cauza inflamației. Inflamația poate duce la schimbări în structura pereților vaselor de sânge, ceea ce, mai departe, conduce la îngustarea, îngroșarea, slăbirea sau chiar obstrucționarea acestora. În acest articol, discutăm despre cele mai frecvente tipuri de vasculită la adulți, vârstnici și copii.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Arterita cu celule gigante, cea mai comună vasculită la adulți și vârstnici

Aceasta este o formă de vasculită care afectează arterele mari ale capului, în special artera temporală. Arterita cu celule gigante sau arterita temporală este mai frecventă la adulții mai în vârstă, în special la persoanele cu vârste de peste 50 de ani, declanșându-se mai ales în jurul vârstei de 70 de ani. Cercetări recente arată că incidența este de 20 de persoane la 100.000. Boala neceseită un tratament cât mai rapid.

Cauze

Cauza exactă a arteritei cu celule gigante nu este complet înțeleasă, dar se crede că implică un răspuns imun anormal al organismului - celulele sistemului imunitar atacă, în mod eronat, peretele arterelor, provocând inflamație și leziuni. Factorii genetici și de mediu pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea acestei afecțiuni. Există o anumită predispoziție genetică în ceea ce privește arterita temporală: persoanele cu membri ai familiei care au avut această afecțiune pot avea un risc mai mare de a dezvolta și ele boala.

Arterita cu celule gigante apare cel mai adesea la adulții cu vârsta de peste 50 de ani și afectează mai des femeile decât bărbații. Persoanele de origine europeană, în special cele de origine scandinavă, au un risc mai mare de a dezvolta arterită cu celule gigante. Unii cercetători au propus teoria că infecțiile pot juca un rol în declanșarea reacției imune care stă la baza arteritei cu celule gigante, dar acest aspect rămâne deocamdată în cercetare.

Simptome

Arterita temporală poate provoca o varietate de simptome, iar acestea pot diferi de la o persoană la alta.

Unul dintre simptomele caracteristice este durerea la nivelul tâmplelor sau al zonei temporale, care poate fi exacerbată la atingere. Această durere poate radia către gât, maxilar sau partea superioară a capului.
Zona afectată poate prezenta umflături și sensibilitate. Pielea de deasupra arterei temporale poate deveni caldă și roșie.
Durerea în zona temporală poate face ca mestecatul să devină dificil și neplăcut. Uneori, pacienții pot simți o senzație de rigiditate în maxilar. Unii pacienți pot simți durere în gât sau disconfort la nivelul limbii, în special în timpul mesei.
Arterita cu celule gigante poate afecta arterele care alimentează ochiul, ducând la complicații oculare. Simptomele pot include vedere încețoșată, pierderea temporară a vederii, dublarea vederii sau chiar pierderea definitivă a vederii.
Persoanele cu acest tip de vasculită pot experimenta oboseală excesivă și febră.
Un alt simptom posibil este pierderea în greutate involuntară.

Diagnostic

Pentru a diagnostica acest tip de vasculită, medicul va cere detalii despre simptome și va evalua zona temporală. Testele de sânge pot ajuta la evaluarea nivelului de inflamație din organism; se pot măsura markeri inflamatori, cum ar fi proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor, care sunt adesea crescute în arterita temporală.

Biopsia arterei temporale este un pas important în diagnosticul arteritei cu celule gigante. O mică bucată de țesut este prelevată din artera temporală și examinată sub microscop pentru a detecta semnele inflamației caracteristice. Este important ca biopsia să fie efectuată cât mai curând posibil, deoarece inflamația poate fi discontinuă și poate să nu fie prezentă în întreaga arteră temporală. Imagistica medicală, cum ar fi ecografia Doppler sau angiografia cu rezonanță magnetică, poate fi utilizată pentru a evalua structurile arteriale și pentru a evidenția eventualele modificări, cum ar fi îngroșarea peretelui arterelor.

Diagnosticul arteritei cu celule gigante este uneori un proces complex și poate implica colaborarea între medici specialiști, cum ar fi reumatologii, oftalmologii și chirurgii vasculari. Tratamentul trebuie inițiat cât mai curând posibil pentru a preveni complicațiile, în special cele legate de pierderea vederii.

Tratament

Tratamentul acestei forme de vasculită implică administrarea de medicamente pentru a controla inflamația și pentru a preveni complicațiile asociate cu această afecțiune. Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, sunt utilizati pentru a suprima sistemul imunitar și a reduce inflamația. Doza inițială poate fi relativ mare pentru a controla inflamația, iar apoi doza este redusă treptat pe măsură ce simptomele se calmează. Administrarea de suplimente de calciu și vitamina D poate fi recomandată pentru a minimiza riscul de pierdere a densității osoase, care poate fi asociată cu utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor.

În anumite situații, medicii pot prescrie medicamente imunosupresoare, cum ar fi metotrexatul, azatioprina sau tocilizumabul, pentru a ajuta la menținerea remisiunii și pentru a reduce doza de corticosteroizi. Este important să se efectueze evaluări oftalmologice regulate pentru a detecta eventualele modificări ale vederii și pentru a interveni precoce în cazul unor complicații oftalmologice. Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o alimentație hrănitoare și exerciții fizice regulate, poate contribui la gestionarea bolii și la menținerea bunăstării generale.

Prognostic

Prognosticul pentru pacienții cu arterită cu celule gigante depinde de mai mulți factori, inclusiv de diagnosticul și gestionarea promptă a bolii. Tratamentul prompt și adecvat cu corticosteroizi este esențial pentru controlul inflamației și prevenirea complicațiilor, iar un răspuns rapid la tratament poate îmbunătăți prognosticul. Riscul de pierdere a vederii este una dintre complicațiile serioase ale arteritei cu celule gigante.

Pacienții cu simptome oculare, cum ar fi amauroza sau diplopie, au un risc crescut și necesită tratament de urgență. Arterita temporală poate afecta vasele de sânge mari, inclusiv artera aortă, ceea ce, de asemenea, face ca prognosticul să fie mai rezervat. Este important să subliniem că arterita cu celule gigante necesită supraveghere medicală continuă, iar tratamentul trebuie adaptat individual în funcție de evoluția pacientului.

Vasculita IgA (Purpura Henoch-Schonlein), este cea mai frecventă vasculită la copii

Vasculita IgA, cunoscută și sub denumirea de purpura Henoch-Schonlein, este o formă de vasculită care afectează vasele de sânge și care este caracterizată de inflamație și depunerea de imunoglobulina A în pereții vasculari.

Cauze

Purpura Henoch-Schonlein este adesea asociată cu o infecție respiratorie anterioară, cum ar fi o răceală sau o infecție a tractului respirator superior. Această asociere sugerează că sistemul imunitar reacționează la infecție, provocând inflamația vasculară. Se crede că vasculita IgA este o reacție imună anormală la infecție, în care imunoglobulina A este produsă excesiv și se depune în vasele de sânge.

Deși o pot face și adulții, boala este mai frecventă la copii, în special la cei cu vârste între 2 și 11 ani. Se presupune că acest lucru poate fi legat de faptul că sistemul imunitar al copiilor este în curs de dezvoltare și poate reacționa diferit față de anumiți stimuli. Există unele dovezi că există și o predispoziție genetică în dezvoltarea acestui tip de vasculită. În cazuri rare, administrarea anumitor medicamente, cum ar fi amoxicilina și azitromicina, a fost asociată cu apariția vasculitei IgA.

Simptome

Simptomele bolii pot varia în funcție de gravitatea afecțiunii și de organele afectate, acestea incluzând:

Leziuni cutanate (purpura): Purpura, acele pete mici de sânge apărute sub piele, pe picioare sau pe fese, dar și în alte zone, reprezintă un simptom caracteristic al acestei forme de vasculită.
Durere articulară: Mulți pacienți experimentează dureri articulare, de la ușoare la severe, în special la nivelul genunchilor și gleznelor.
Durere abdominală: Durerea abdominală poate fi asociată cu afectarea intestinului subțire și poate varia de la o senzație de disconfort la durere intensă.
Simptome gastrointestinale: În afară de durerea abdominală, pot apărea și alte simptome gastrointestinale, cum ar fi greața, vărsăturile și sângerările gastrointestinale.
Afectare renală: Purpura Henoch-Schonlein poate afecta rinichii, ducând la proteinurie (prezența de proteine în urină), hematurie (prezența de sânge în urină) sau chiar insuficiență renală.
Febra: O febră ușoară sau moderată poate să apară în cazul vasculitei IgA.
Durere la mers: Unele persoane pot simți durere la mers sau mișcare, în special în cazul leziunilor articulare.

Diagnostic

Medicul va discuta cu pacientul despre istoricul medical și simptomele prezente și va face o examinare clinică pentru a observa leziunile cutanate caracteristice (purpura), precum și alte semne, cum ar fi durerea articulară și durerea abdominală. Analizele de sânge pot include măsurarea nivelului de imunoglobulina A (IgA), markeri inflamatori (cum ar fi proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor), precum și evaluarea funcției renale și a altor parametri relevanți. Testele de urină pot fi efectuate pentru a verifica prezența proteinelor și sângelui în urină, ceea ce poate indica afectarea renală asociată cu purpura Henoch-Schonlein.

Tratament

Tratamentul vasculitei IgA (Purpura Henoch-Schönlein sau HSP) la copii poate implica gestionarea simptomelor specifice și monitorizarea îndeaproape a evoluției bolii. În majoritatea cazurilor, boala se vindecă de la sine, însă în cazurile mai severe sau în prezența unor complicații, tratamentul sub supraveghere medicală este esențial.

Durerea și inflamația pot fi gestionate cu ajutorul medicamentelor antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul. Pentru durere mai severă sau simptome care nu răspund la AINS, medicul poate prescrie corticosteroizi, cum ar fi prednisonul. Se mai recomandă repaus și evitarea activităților care pot crește riscul de leziuni sau agravare a simptomelor. Copilul va fi monitorizat atent pentru a observa evoluția simptomelor și pentru a depista orice semn de afectare a organelor, în special renală. Pentru a detecta eventuale complicații oculare, copilul poate fi evaluat de un oftalmolog.

Prognostic

Prognosticul pentru copiii cu această formă de vasculită IgA este, în general, favorabil, majoritatea recuperându-se complet. Unii copii pot dezvolta, însă, afectare renală, iar dacă aceasta apare, prognosticul poate depinde de severitatea și gestionarea acestei complicații. Majoritatea cazurilor de afectare renală sunt tranzitorii și se rezolvă, dar un mic procent de copii pot avea nevoie de monitorizare pe termen lung. În cazuri rare, pot apărea complicații oculare, cum ar fi retinopatia sau inflamația oculară. Aceste complicații necesită evaluare și tratament corespunzător.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cedars Sinai - Henoch-Schönlein Purpura (HSP) in Children
https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions---pediatrics/h/henoch-schonlein-purpura-hsp.html
Nature - Giant cell arteritis: reviewing the advancing diagnostics and management
https://www.nature.com/articles/s41433-023-02433-y
Studiul „Giant cell arteritis: reviewing the advancing diagnostics and management”, apărut în Eye 37, 2365–2373 (2023). https://doi.org/10.1038/s41433-023-02433-y, autori: Bilton, E.J., Mollan, S.P.
Nature - Global epidemiology of vasculitis
https://www.nature.com/articles/s41584-021-00718-8
Studiul „Global epidemiology of vasculitis”, apărut în Nat Rev Rheumatol 18, 22–34 (2022). https://doi.org/10.1038/s41584-021-00718-8, autori: Watts, R.A., Hatemi, G., Burns, J.C. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...