Ce este un cavernom, de ce apare si cum se trateaza?
Ce este un cavernom, de ce apare si cum se trateaza?
Ce este un cavernom, de ce apare si cum se trateaza?
Cavernomul, cunoscut și sub denumirea de malformație cavernosă sau cavernom cerebral, este o afecțiune vasculară rară care implică formarea unor vase de sânge anormale în creier sau măduva spinării. Aceste vase anormale sunt compuse din vase de sânge mici, dilatate și fragile care pot stoca sânge. Cauza exactă a cavernomului nu este întotdeauna clară, dar se crede că afecțiunea apare de obicei în urma unor anomalii congenitale ale dezvoltării sistemului vascular.
Un cavernom este format din vase de sânge anormale și poate fi găsit în creier și/sau măduva spinării și arată ca o zmeură. Cavernoamele sunt cunoscute și sub denumirea de angiom cavernos, hemangiom cavernos sau malformație cavernosă cerebrală. Ca dimensiuni, un cavernom poate avea de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Un cavernom se poate mări, dar nu este o formațiune canceroasă și nu se răspândește în alte părți ale corpului. Așadar, un cavernom nu este nici tumoare, nici compresie, ci o malformație a vaselor de sânge.
Din ce cauze apare un cavernom?
Persoanele care dezvoltă cavernoame prezintă de obicei aceste anomalii vasculare de la naștere, dar afecțiunea poate să nu se manifeste clinic decât mai târziu în viață. Unele dintre cauzele sau factorii de risc care pot contribui la dezvoltarea sau apariția cavernomului pot include:
Predispoziție genetică
Cavernomul poate fi asociat cu o predispoziție genetică, ceea ce înseamnă că poate fi ereditar în unele cazuri. Există anumite mutații genetice care cresc riscul apariției acestor malformații vasculare.
Traumatism cranian
Un traumatism cranian sau o leziune a creierului poate declanșa simptomele cavernomului sau poate contribui la dezvoltarea acestuia.
Creșterea presiunii intracraniene
Anumite afecțiuni sau factori care cresc presiunea intracraniană, cum ar fi hipertensiunea arterială, pot crește riscul de apariție a cavernomului sau pot agrava simptomele.
Expunerea la radiații
Există unele dovezi că expunerea la radiații, în special la doze mari, poate crește riscul dezvoltării cavernomului.
Simptome cavernom
Cavernomul cerebral poate să nu dea simptome la unele persoane și să fie descoperit în mod accidental în timpul examinărilor medicale sau de imagistică medicală efectuate din alte motive. Cu toate acestea, când cavernomul provoacă simptome, acestea pot varia în funcție de locația și dimensiunea malformației în creier sau măduva spinării. Iată câteva dintre simptomele posibile ale unui cavernom cerebral:
Cefalee
Cefaleea poate fi un simptom comun, dar nespecific, care poate apărea în cazul cavernomului cerebral. Durerea poate fi de intensitate variabilă și poate fi asociată cu alte simptome.
Convulsii
Cavernomul cerebral poate declanșa convulsii sau crize epileptice. Aceste convulsii variază în gravitate de la episoade ușoare până la convulsii severe.
Deficit neurologic
Simptomele neurologice pot apărea în funcție de locația cavernomului. Acestea pot include slăbiciune musculară, tulburări de vedere, dificultăți de coordonare, dificultăți în vorbire sau alte deficite funcționale în funcție de zona afectată.
Hemoragie cerebrală
Cavernomul poate provoca hemoragie, ceea ce duce la simptome severe precum pierderea conștienței, paralizia, dificultăți de vorbire și dureri de cap intense.
Tulburări cognitive și de comportament
În cazurile severe sau în cazul cavernomelor situate în zone critice ale creierului, pot apărea tulburări cognitive, precum dificultăți de concentrare, memorie sau schimbări de personalitate.
Este important să menționăm că simptomele pot fi variabile și pot să apară și să dispară în funcție de starea cavernomului și de orice complicații asociate, cum ar fi hemoragia. Dacă suspectezi că ai simptome care ar putea fi legate de un cavernom cerebral, este esențial să cauți imediat ajutor medical.
Diagnostic cavernom
Diagnosticul unui cavernom cerebral implică de obicei o combinație de metode de evaluare clinică și imagistică. Medicul va începe cu o discuție detaliată cu pacientul pentru a colecta informații despre simptome, istoric medical și orice factori de risc. Un examen clinic va fi efectuat pentru a evalua funcția neurologică a pacientului și pentru a identifica semne sau simptome sugestive ale unui cavernom.
Rezonanța magnetică (RMN) este cea mai comună metodă de imagistică medicală utilizată pentru a detecta și evalua cavernomele. RMN-ul furnizează imagini detaliate ale creierului sau măduvei spinării și permite medicului să observe dimensiunea, locația și caracteristicile malformației. CT-ul poate fi folosit ca metodă suplimentară pentru a evalua cavernomul, dar RMN-ul oferă imagini mai detaliate și este mai sensibil în detectarea acestor malformații.
Uneori, se poate efectua o angiografie cerebrală pentru a evalua mai detaliat vasele de sânge asociate cu cavernomul. Această procedură implică injectarea unui agent de contrast în vasele de sânge pentru a le vizualiza mai bine pe radiografii.
După ce diagnosticul de cavernom cerebral este stabilit, medicul va discuta cu pacientul despre opțiunile de tratament și gestionare, care pot varia în funcție de dimensiunea, locația și simptomele malformației. Uneori, cavernomul poate fi monitorizat de-a lungul timpului fără necesitatea tratamentului imediat, mai ales dacă nu provoacă simptome sau dacă simptomele sunt ușoare. În alte cazuri, pot fi recomandate tratamente precum intervenția chirurgicală, radioterapia sau alte opțiuni, în funcție de necesități individuale.
Tratament cavernom
Așa cum spuneam, tratamentul unui cavernom cerebral depinde în mare măsură de caracteristicile specifice ale malformației, cum ar fi locația, dimensiunea și simptomele asociate, precum și de starea generală a pacientului. În general, există mai multe opțiuni de tratament pentru cavernomele cerebrale, iar decizia privind care metodă să fie aleasă este luată în urma unei evaluări complete a cazului de către o echipă de medici specializați în neurologie și neurochirurgie.
Observație și monitorizare
În cazurile în care cavernomul este asimptomatic sau simptomele sunt ușoare și pacientul este într-o stare bună de sănătate, medicul poate recomanda observația și monitorizarea regulată a malformației prin intermediul rezonanței magnetice (RMN) sau al tomografiei computerizate (CT). Acesta poate fi o abordare potrivită atunci când riscul de complicații este scăzut.
Intervenție chirurgicală
Pentru cavernomele care provoacă simptome severe, sângerări repetate sau alte complicații, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. Un studiu recent precizează că, atunci când este posibil, rezecția totală chirurgicală este tratamentul de elecție pentru cavernoamele gigant - acestea, însă, apar rar. Scopul operației este îndepărtarea malformației din creier, dar procedura poate fi dificilă și poate implica riscuri, mai ales când cavernomul se află într-o zonă a creierului cu funcții vitale.
Radioterapie
Radioterapia poate fi o alternativă la intervenția chirurgicală pentru cavernomele situate în zone inaccesibile sau în cazurile în care intervenția chirurgicală prezintă riscuri semnificative. Radioterapia poate viza malformația și poate reduce dimensiunea cavernomului sau poate opri creșterea acestuia.
Embolizarea
Această procedură implică introducerea unor substanțe sau agenți embolizanți în vasele de sânge care alimentează cavernomul. Scopul este de a opri fluxul de sânge către malformație și de a reduce riscul de sângerare sau simptome.
La ce complicații poate duce un cavernom?
Cavernomul cerebral poate cauza o serie de complicații și probleme de sănătate, în funcție de localizarea, dimensiunea și evoluția malformației, precum și de prezența sau absența simptomelor.
Una dintre cele mai grave complicații ale cavernomului este hemoragia cerebrală sau sângerarea în interiorul sau în jurul malformației. Hemoragiile pot provoca simptome severe și pun viața în pericol. Cavernomul poate declanșa convulsii sau crize epileptice, care pot varia în intensitate și frecvență, afectând semnificativ calitatea vieții pacientului.
Cavernomul poate exercita presiune asupra țesutului cerebral sau poate afecta direct funcția creierului, ceea ce duce la simptome neurologice, cum ar fi slăbiciunea musculară, dificultăți de coordonare, tulburări de vedere sau dificultăți de vorbire. Cavernomul situat în anumite zone ale creierului poate afecta funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, concentrarea și gândirea.
Care este prognosticul pacientului cu cavernom?
Cavernomele asimptomatice sau care provoacă doar simptome ușoare au, în general, un prognostic mai favorabil. În multe cazuri, aceste malformații pot fi monitorizate în mod regulat și pot să nu necesite tratament activ.
Cavernomele care au provocat sângerări repetate sau care determină simptome severe, cum ar fi convulsii frecvente sau deficit neurologic semnificativ, pot avea un prognostic mai rezervat. Riscul de sângerare recurentă poate crește complexitatea tratamentului și poate afecta prognosticul.
Localizarea cavernomului în creier poate avea un impact semnificativ asupra prognosticului. Cavernomele situate în zone critice ale creierului, care controlează funcții vitale, au un prognostic mai rezervat. Pentru pacienții care necesită tratament activ, cum ar fi intervenția chirurgicală sau radioterapia, prognosticul depinde de succesul tratamentului și de recuperarea postoperatorie.
Prezența altor afecțiuni medicale sau factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială sau tulburările de coagulare a sângelui, tind să afecteze prognosticul și gestionarea cavernomului.
Se poate preveni cavernomul?
Cavernomul cerebral este, în majoritatea cazurilor, o afecțiune congenitală, ceea ce înseamnă că este prezent la naștere. Din acest motiv, prevenirea sa în sensul clasic al termenului (evitarea apariției afecțiunii) nu este posibilă. Aceasta este o malformație vasculară care se dezvoltă în timpul dezvoltării embrionare a creierului și, de obicei, nu este cauzată de factori de mediu sau de comportamente personale.
Cu toate acestea, există circumstanțe rare în care cavernoamele pot fi cauzate de expunerea la radiații mari la nivelul capului, precum tratamentele cu radiații folosite în trecut pentru alte afecțiuni. În astfel de cazuri, reducerea expunerii la radiații este o formă de prevenire a cavernomului, dar aceste situații sunt excepționale.
În general, accentul este pus mai mult pe diagnosticul precoce și gestionarea adecvată a cavernomului atunci când este identificat. Este important ca persoanele cu antecedente familiale de cavernom cerebral sau cu o predispoziție genetică cunoscută să fie conștiente de această afecțiune și să discute cu medicii lor despre monitorizarea regulată și evaluarea medicală corespunzătoare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Cavernoma
https://www.nhs.uk/conditions/cavernoma/
NCBI - Cavernous Venous Malformation
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526009/
Science Direct - Case series of giant Cavernomas: Clinical presentation and management recommendations
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2214751922000627
Studiul „Case series of giant Cavernomas: Clinical presentation and management recommendations”, apărut în Interdisciplinary Neurosurgery, Volume 29, September 2022, 101548, https://doi.org/10.1016/j.inat.2022.101548, autori: Christian J. Sandoval Ramírez et al.
Te-ar mai putea interesa și...
