Cele mai frecvente simptome de anemie si cum se pune diagnosticul

Oricine poate să sufere de anemie. Această boală înseamnă că ai un număr mai mic decât cel considerat normal de globule roșii sangvine, numite și eritrocite. Valorile normale ale eritrocitelor variază, așa că medicul îți poate recomandă teste de sânge pentru a vedea unde te încadrezi. Iată care sunt acele simptome de anemie care să te trimită la medic și ce se poate face mai departe pentru a te trata.

Indiferent de cauza care se află la baza anemiei, foarte puțin oxigen este disponibil pentru celulele corpului, iar acest lucru produce o stare de slăbiciune, amețeală și dificultăți în respirație. Din fericire, anemia se poate trata odată ce cauza care a declanșat-o a fost identificată. O lipsă de oxigen severă sau pe termen lung poate afecta creierul, inima și alte organe.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cauzele anemiilor

Există numeroase cauze pentru apariția diverselor tipuri de anemie, iar acestea pot varia în funcție de tipul specific al anemiei. 

Anemia feriprivă

  • Deficiența de fier în alimentație sau absorbția inadecvată a fierului din alimente
  • Sângerare cronică, cum ar fi sângerările menstruale abundente sau sângerarea gastrointestinală
  • Creșterea necesarului de fier în timpul sarcinii sau alăptării

Anemia megaloblastică

  • Deficiențe de vitamina B12 sau acid folic în alimentație
  • Malabsorbția vitaminei B12 sau acidului folic în intestinul subțire
  • Anemia pernicioasă, o boală autoimună în care corpul nu poate absorbi vitamina B12

Anemia hemolitică

  • Afecțiuni autoimune, în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele roșii din sânge
  • Infecții, cum ar fi malaria, care pot distruge celulele roșii din sânge
  • Tulburări genetice, cum ar fi talasemia sau anemia falciformă, care duc la o producție sau o supraviețuire scăzută a celulelor roșii din sânge

Anemia aplastică

  • Daune la nivelul măduvei osoase, care interfererează cu producția normală a celulelor roșii din sânge
  • Infecții virale, cum ar fi hepatita sau HIV, care pot suprima producția de celule sanguine
  • Expunerea la substanțe toxice, cum ar fi chimicalele sau medicamentele, care pot afecta măduva osoasă

Semne și simptome de anemie

Există câteva simptome comune, întâlnite în majoritatea tipurilor de anemie: astenie, piele palidă, scăderea rezistenței la efort, dureri de cap, stări de amețeală, mâini și picioare reci, dificultăți de concentrare, irascibilitate, insomnie. Lipsa oxigenului este principala problemă. Simptomele anemiei pot varia de la simptome ușoare (minimale), până la simptome severe, care ți-ar putea pune viața în pericol. 

Dacă ești anemic, s-ar putea să observi că îți este dificil să efectuezi activitățile normale, de zi cu zi. Odată cu hipoxia (scăderea cantității de oxigen în țesuturi), inima trebuie să funcționeze la o capacitate mai mare, pentru a susține funcțiile corpului.
Anemia poate afecta multe sisteme din corp și produce o gamă variată de semne și simptome care îți afectează starea de sănătate, cum ar fi:

  • amețeala,
  • slăbiciunea,
  • paloarea,
  • durerile de cap
  • mâinile și picioare reci,
  • amorțeala și furnicăturile,
  • o temperatură scăzută a corpului.

Alte simptome ale anemiei pot fi:

  • oboseala,
  • o energie redusă,
  • slăbiciune,
  • dificultăți în respirație,
  • vertij,
  • palpitații (când simți că inima îți bate prea repede sau bate neregulat),
  • faptul că arăți palid.

Simptomele anemiei severe pot include:

  • durere în piept, angină sau atac de cord,
  • amețeală,
  • leșin,
  • ritm cardiac rapid.

Unele dintre semnele care ar putea indica o anemie pot fi:

  • modificarea culorii scaunului: pacientul poate avea scaun negru, cu aspect de smoală, urât mirositor, sau de culoare maronie; dacă anemia este cauzată de pierderea de sânge prin tractul gastrointestinal, sângele este vizibil în scaunul pacientului;
  • ritm cardiac rapid;
  • tensiune arterială scăzută;
  • respirație rapidă;
  • piele rece sau palidă;
  • piele gălbuie (numită și icter), dacă anemia este cauzată de o slabă funcționare a globulelor roșii sangvine;
  • murmur cardiac;
  • mărirea splinei, apărută pe fondul anumitor cauze ale anemiei.

Diagnosticul anemiilor

Dacă observi simptome de anemie, mergi la medicul de familie. Efectuarea unei banale hemoleucograme este de ajuns pentru diagnosticarea unei anemii. Hemograma completă este o investigație primară obligatorie. O astfel de analiză se face în câteva minute în laboratoarele moderne, dotate cu aparatură performantă.

Ce arată hemograma?

Hemograma îi oferă medicului amănunte despre:

  • Numărul hematiilor (globulelor roșii) - în anemie, acesta poate fi scăzut, normal sau crescut, în funcție de anumiți factori.
  • Hematocritul - în anemii este scăzut.
  • Hemoglobina - în anemii este scăzută.
  • Volumul eritrocitar mediu (VEM) - este scăzut în anemiile feriprive și în talasemii, normal în anemiile posthemoragice, crescut în anemia pernicioasă.
  • Hemoglobina eritrocitară medie (HEM) - este scăzută în anemiile feriprive și talasemii, normală în anemiile posthemoragice recente, crescută în anemia pernicioasă.
  • Concentrația hemoglobinei eritrocitare medii (CHEM) - este mai scăzută în anemiile feriprive și este normală în restul anemiilor.

Există și alți parametri din hemogramă care sunt utili în depistarea cauzei anemiei și care ajută medicul să pună diagnosticul corect, precum:

  • numărul de trombocite;
  • volumul trombocitar mediu;
  • trombocitocritul;
  • numărul de leucocite;
  • formulă leucocitară.

Când se pune diagnosticul de anemie?

În esență, diagnosticul de anemie se pune la valori ale eritrocitelor sub 4,2 milioane/mm3 la bărbați și 3,7 milioane/mm3 la femei și valori ale hemoglobinei sub 13 g/100 ml la bărbați și 11 g/100 ml la femei.

Pentru a confirma diagnosticul stabilit după examenul clinic și după analizele primare, pacientul poate să aibă nevoie de investigații suplimentare, care sunt recomandate de medic. Aceste investigații suplimentare pot fi:

  • dozarea sideremiei (determinarea cantității de fier din sânge);
  • capacitatea totală de legare a fierului (CTLF);
  • feritina;
  • haptoglobina;
  • transferina;
  • bilirubina;
  • lactat dehidrogenaza (LDH) ;
  • testul Coombs;
  • electroforeza de hemoglobină etc.

În unele cazuri, medicul poate recurge și la puncția medulară, pentru a putea examina măduva osoasă a pacientului dacă suspectează o boală gravă a măduvei osoase.

Cum se tratează anemiile?

Tratamentul anemiilor poate varia în funcție de tipul specific al anemiei și de cauza subiacentă.

Anemie feriprivă

  • Suplimente de fier: administrarea orală de tablete sau lichide care conțin fier pentru a compensa deficiența de fier în organism.
  • Alimentație echilibrată: consumul de alimente bogate în fier, cum ar fi carne roșie slabă, legume cu frunze verzi, fasole, linte și alimente îmbogățite cu fier.

Anemie megaloblastică

  • Suplimente de vitamina B12 și acid folic: administrarea orală sau prin injecție a acestor vitamine pentru a corecta deficiențele.
  • Alimentație echilibrată: consumul de alimente bogate în vitamina B12 și acid folic, cum ar fi carne, ouă, produse lactate și legume cu frunze verzi.

Anemie hemolitică

  • Tratamentul cauzei subiacente: în cazul în care anemia hemolitică este cauzată de o afecțiune autoimună, infecții sau medicamente, tratamentul vizează tratarea sau controlarea cauzei principale.
  • Transfuzii de sânge: în cazurile severe sau de urgență, se pot administra transfuzii de sânge pentru a crește nivelul de hemoglobină.

Anemie aplastică

  • Transfuzii de sânge: transfuzii regulate de sânge pentru a compensa celulele roșii deficitare.
  • Transplant de măduvă osoasă: în cazurile grave, poate fi necesar un transplant de măduvă osoasă pentru a înlocui măduva osoasă defectă sau distrusă.

Cum poți preveni anemiile?

Consumă o varietate de alimente bogate în fier, cum ar fi carne slabă, ouă, legume cu frunze verzi, nuci, semințe și leguminoase. Asigură-te că meniul tău conține surse suficiente de vitamina B12 și acid folic, cum ar fi carne, ouă, produse lactate și legume cu frunze verzi. Include, de asemenea, în alimentația de zi cu zi alimente bogate în vitamina C, cum ar fi citricele, căpșunile, kiwi-ul sau ardeiul  gras, deoarece vitamina C ajută la absorbția mai eficientă a fierului. Indicat este să consumi alimente bogate în vitamina C în același timp cu alimentele bogate în fier pentru a spori absorbția acestuia.

Dacă ai un deficit nutrițional sau o dietă restrictivă, respectă indicațiile medicului legate de administrarea unor suplimente de fier, vitamina B12 sau acid folic.

Dacă ai menstruații abundente, discută cu medicul despre opțiunile de control al sângerării sau despre suplimentele de fier recomandate în această perioadă.

Evită consumul excesiv de cafea și ceai negru sau verde, deoarece acestea pot interfera cu absorbția fierului. Mai bine este să bei o cană de cafea sau de ceai negru ori verde la distanță de mese (de exemplu, cu 20-30 de minute înainte de a lua micul dejun). Evită, de asemenea, fumatul și redu consumul de alcool, deoarece acestea pot afecta absorbția nutrienților și sănătatea sângelui în general.

Nu mai puțin important, menține o greutate corporală sănătoasă și practică exerciții fizice regulate pentru a-ți păstra sistemul circulator și nivelul de hemoglobină în parametri normali. Odată cu înaintarea în vârstă, menținerea unei greutăți normale poate fi o provocare, însă nu este imposibil de realizat. Dacă observi că ai adunat câteva kilograme în plus, uită-te cu atenție la ce și cât mănânci de-a lungul zilei și recompune-ți mesele în așa fel încât să ai în meniu mai multe legume și fructe proaspete, alături de cantități moderate de pâine integrală, carne slabă și lactate și să ai mai puține spre deloc zahăr și grăsimi provenite din prăjeli, mezeluri, brânze topite, chipsuri, margarine, produse de patiserie etc.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - What Is Anemia?
https://www.nhlbi.nih.gov/health/anemia
American Society of Hematology - Anemia
https://www.hematology.org/education/patients/anemia


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0