Cancerul renal: simptome și terapii
1. Factori de risc cancer renal
2. Forme cancer renal
3. Simptome cancer renal
a. Sânge în urină (hematurie)
b. Durerea în flanc
c. Un nodul în partea inferioară a spatelui
d. Alte simptome: pierdere în greutate, oboseală și febră
4. Cum se diagnostichează cancerul renal
5. Tratamentul în cancerul renal
a. Nefrectomia parțială
b. Nefrectomia radicală
c. Terapiile țintite
d. Terapia neoadjuvantă
e. Terapia Target
f. Inhibitorii de angiogeneză
g. Anticorpii monoclonali
h. Imunoterapia
i. Radioterapia
j. Chimioterapia
Cu toate că reprezintă aproximativ doar 3% din totalul cancerelor la adulți, cancerul renal este o boală din ce în ce mai des întâlnită în serviciile de urologie şi oncologie. Intervalul de vârstă frecvent afectat este 50-70 ani cu un raport de aproximativ 2/1 - bărbaţi/femei. În plus, acest tip de cancer se întâlneşte și la copii, chiar începând cu vârsta de 6 luni.
Rata de supravieţuire în cazul cancerului renal, la nivel global, este estimată la peste 70%. Mai mult de jumătate dintre pacienţi sunt diagnosticaţi cu o boală localizată. În acest caz, rata de supravieţuire este peste 90%. Dacă boala este local avansată, cu extensie în grăsimea perirenală, organele din vecinătate sau ganglionii limfatici regionali, rata de supravieţuire este uşor peste 60%. În cazul bolii metastatice supravieţuirea este în jur de 10 %.
1. Factori de risc cancer renal
Cancerul renal începe de obicei în mucoasa unor tuburi minuscule din interiorul rinichiului, carcinomul renal cu celule clare fiind cel mai frecvent tip. Factorii de risc includ fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială și antecedentele familiale ale bolii.
Boala renală cronică crește, de asemenea, riscul de îmbolnăvire, deoarece cele două afecțiuni au căi care se suprapun, dar necesită strategii de gestionare diferite.
Bărbații au o probabilitate de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta cancer renal decât femeile, iar vârsta medie la momentul diagnosticării este de aproximativ 64 de ani. Cu toate acestea, acesta poate apărea la orice vârstă. Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la anumite substanțe chimice, pot juca un rol, dar genetica este din ce în ce mai recunoscută, unele sindroame moștenite crescând susceptibilitatea.
De altfel, o serie de factori ambientali, hormonali, celulari şi genetici au fost incriminaţi ca factori de risc în apariţia cancerului renal.
Dintre aceştia fumatul dublează riscul de a dezvolta un cancer renal şi se presupune că este răspunzător pentru peste 30 % din cancerele renale la bărbaţi şi peste 25% la femei. Obezitatea se asociază cu un risc mai mare de a dezvolta un cancer renal şi mai ales un cancer cu celule clare, în special la femei. Abuzul de analgezice, în special cele care conţin fenacetină, creşte riscul de cancer renal tranziţional. Dintre factorii ambientali şi ocupaţionali expunerea la diverşi solvenţi industriali cum ar fi tricloretilenă sau la metale gen cadmiu sau asbest, măreşte riscul pentru această neoplazie. În plus, dializaţii cronici sunt predispuşi pentru dezvoltarea unei boli polichistice renale care are potenţial de transformare malignă.
Nu în ultimul rând istoricul familial de cancer. Cei care au o rudă de gradul întâi diagnosticată cu cancer renal, prezintă un risc crescut de a dezvoltă boala. Cu toate că există familii cu mai mulţi membrii afectaţi, cancerul renal ereditar este rar, reprezentând aproximativ 5% din totalul cancerelor renale. Acestea sunt legate de mutaţiile câtorva gene asociate fiecare unui tip specific de cancer renal. Dintre sindroamele genetice cel mai cunoscut este sindromul Von Hippel Lindau(VHL). În cadrul acestui sindrom, pacienţii prezintă o predispoziţie specială de a dezvolta tumori în diverse organe cum ar fi: rinichi, creier, pancreas, suprarenale, globul ocular sau epididim.
2. Forme cancer renal
Cancerul renal este reprezentat de carcinomul cu celule clare (75%), restul fiind reprezentat de carcinoamele papilare (15%), cromofobe (5%) şi oncocitoame (5%). Aceste cancere sunt profund diferite atât histologic, cât şi din punctul de vedere al evoluţiei clinice şi pot avea drept cauză anomalii genetice diferite.
3. Simptome cancer renal
Simptomele cancerului renal pot fi subtile sau pot imita alte afecțiuni comune, ceea ce face dificilă diagnosticarea precoce. Adesea numită „boală silențioasă”, mulți oameni nu prezintă simptome până când cancerul nu a crescut sau s-a răspândit. Când apar simptome, acestea variază în funcție de dimensiunea tumorii, locație și dacă a metastazat în alte părți ale corpului.
a. Sânge în urină (hematurie)
Unul dintre cele mai notabile semne este sângele în urină, cunoscut sub numele de hematurie. Aceasta poate fi vizibilă, urina devenind roz, roșie sau detectabilă doar prin teste de laborator. Hematuria apare în aproximativ 40-50% dintre cazuri și nu trebuie niciodată ignorată, deoarece ar putea indica cancer renal sau alte probleme urinare.
b. Durerea în flanc
Durerea în flanc, o durere surdă sau un disconfort ascuțit pe o parte a spatelui inferior sau a abdomenului, este un alt simptom comun, care afectează aproximativ 40% dintre pacienți. Această durere rezultă din presiunea tumorii asupra țesuturilor înconjurătoare sau blocarea fluxului de urină.
c. Un nodul în partea inferioară a spatelui
O masă abdominală palpabilă sau un nodul în lateral sau în partea inferioară a spatelui este mai puțin frecventă, dar semnificativă. „Triada” clasică de simptome - hematurie, durere în flanc și o masă abdominală - apare în mai puțin de 10% din cazurile nou diagnosticate, așa că nu este de încredere să te bazezi doar pe acest aspect.
d. Alte simptome: pierdere în greutate, oboseală și febră
Alte simptome generale includ pierderea inexplicabilă în greutate, oboseala persistentă și pierderea poftei de mâncare, care pot proveni din răspunsul organismului la cancer sau din anemie cauzată de hemoragii interne. Anemia, care afectează până la 30% dintre pacienți, duce la oboseală și dificultăți de respirație din cauza numărului scăzut de globule roșii.
Sunt posibile și febra fără infecție, transpirațiile nocturne și hipertensiunea arterială, deoarece tumora poate elibera substanțe care afectează funcțiile organismului. În stadiile avansate, simptomele pot include dureri osoase cauzate de metastaze, tuse sau dificultăți de respirație dacă se răspândește la plămâni sau probleme neurologice dacă ajunge la creier. Rareori, cancerul de rinichi se prezintă cu semne neobișnuite, cum ar fi tusea persistentă la unii pacienți, așa cum se menționează în studiile de prevalență globală.
Este important de reținut că aceste simptome nu sunt specifice cancerului de rinichi; ele ar putea semnala afecțiuni benigne, cum ar fi pietrele la rinichi sau infecțiile. Totuși, dacă acestea persistă, mai ales în combinație, consultarea unui medic este esențială.
4. Cum se diagnostichează cancerul renal
Investigaţiile imagistice precum urografie, computer tomograf, rezonanţă magnetică nucleară sau PET-CT sugerează diagnosticul care este confirmat prin biopsia renală sau direct intraoperator.
Examinările imagistice permit încadrarea bolii într-un anume stadiu de evoluţie în funcţie de criteriile standard TNM (unde T înseamnă tumoră, N adenopatii locoregionale iar M metastaze). Stadiile iniţiale (I şi II) sunt departajate de dimensiunea formaţiunii tumorale în timp ce în stadiul local avansat (III) boala a diseminat în ganglionii limfatici regionali sau a depăşit conturul rinichiului cu infiltrarea ţesutului perinefretic sau a venelor mari renale. Stadiul IV este stadiul metastatic în care tumora se extinde către glanda suprarenală sau depăşeşte o porţiune fibroasă perirenală numită fascia lui Gerota, sau se extinde către diverse alte părţi ale corpului.
Factorii de prognostic cei mai importanţi în cancerul renal sunt: tipul tumoral, gradul de diferenţiere, statusul de performanţă sau prezenţa simptomatologiei (febră, transpiraţii sau alte simptome).
5. Tratamentul în cancerul renal
Tratamentul cancerului renal este complex şi depinde de o serie de factori printre care tipul tumorii, stadiul bolii, afecţiunile asociate, statusul de performanţă, efectele secundare ale eventualelor tratamente şi nu în ultimul rând de preferinţele pacientului.
Pentru cancerul renal localizat, chirurgia rămâne piatra de temelie.
a. Nefrectomia parțială
Nefrectomia parțială, care îndepărtează doar tumora, păstrând în același timp funcția renală, este preferată pentru tumorile mai mici, pentru a reduce riscul de boală renală cronică.
b. Nefrectomia radicală
Nefrectomia radicală, care îndepărtează întregul rinichi, este utilizată pentru tumorile mai mari sau situate central. Supravegherea activă - monitorizarea fără tratament imediat - este o opțiune pentru tumorile mici, cu creștere lentă, la pacienții mai în vârstă sau fragili. Tehnicile de ablație tumorală, cum ar fi radiofrecvența sau crioablația, utilizează căldura sau frigul pentru a distruge celulele canceroase prin proceduri minim invazive.
c. Terapiile țintite
Pentru cancerul renal avansat sau metastatic, terapiile sistemice au înregistrat progrese mari. Terapiile țintite blochează molecule specifice implicate în creșterea cancerului.
Inhibitorii tirozin kinazei (TKI), cum ar fi sunitinib, au fost medicamente de bază, dar combinațiile mai noi sunt mai eficiente.
Peisajul tratamentului pune acum accentul pe regimurile bazate pe imunoterapie, care valorifică sistemul imunitar pentru a ataca celulele canceroase. De exemplu, combinația de nivolumab (un anticorp anti-PD-1) și ipilimumab (anti-CTLA-4) a îmbunătățit supraviețuirea generală la aproximativ 53 de luni în studiile clinice.
Tratamentele de primă linie implică adesea inhibitori ai punctelor de control imun (ICI) asociați cu inhibitori ai inhibitorilor de tirozin kinază (TKI). Pembrolizumab plus lenvatinib se clasează pe un loc fruntaș în ceea ce privește ratele de răspuns complet, cu o probabilitate de 94% de beneficiu maxim în meta-analizele de rețea.
d. Terapia neoadjuvantă
Terapia neoadjuvantă - administrată înainte de intervenția chirurgicală - este explorată pentru cazurile avansate local pentru a reduce tumorile și a îmbunătăți rezultatele chirurgicale. Studiile clinice în curs de desfășurare evaluează imunoterapia și agenții țintiți în acest context. Pentru boala recurentă, strategiile de gestionare cuprinzătoare, inclusiv intervențiile chirurgicale repetate sau terapiile sistemice, au condus la supraviețuirea pe termen lung la unii pacienți.
Terapia celulară, cum ar fi celulele CAR-T, evoluează ca o intervenție promițătoare, bazându-se pe decenii de progres de la terapiile cu citokine la imunoterapiile moderne.
e. Terapia Target
Una dintre cele mai fascinante descoperiri ale ultimilor ani este introducerea unor molecule care interferează cu creşterea celulelor tumorale la nivel molecular, previn replicarea celulelor sau pot întrerupe alimentarea cu sânge a tumorii. La ora actuală, la nivel mondial, noi asemenea terapii sunt subiectul trialurilor clinice.
f. Inhibitorii de angiogeneză
Pentru ca tumorile să crească şi să metastazeze au nevoie de aport corespunzător de sânge. Acest lucru este posibil datorită capacităţii acestora de a forma vase de sânge, proces numit angiogeneză. Tumora produce în exces factori de creştere care stimulează dezvoltarea unor noi vase de sânge care asigură suport nutrițional şi oxigen. Dintre aceşti factori de creştere cei mai cunoscuţi sunt - factorul de creştere vascular endotelial-VEGF şi PDGF (factorul de creştere derivat din trombocite). Aceşti factori de creştere activează anumite tirozin-kinaze, proteine componente ale celulelor tumorale implicate în mai multe funcţii celulare dar şi în dezvoltarea de noi vase de sânge. Acestea permit celulelor să crească şi să metastazeze la distanţă.
De mai bine de 10 ani în Statele Unite şi de aproximativ 6 ani şi în România standardul terapeutic în cancerul renal metastatic este un inhibitor de tirozin-kinaza numit sunitinib. Între timp o avalanşă de molecule au fost aprobate şi utilizate în diverse linii terapeutice în cancerul renal metastatic (carcinomnul cu celule clare). Între acestea pot fi amintite sorafenib, cu un mecanism de acţiune asemănător sunitinib, temsirolimus sau everolimus care inhibă o kinază specifică (mTOR), pazopanib sau axitinib.
g. Anticorpii monoclonali
Principalul anticorp monoclonal în uz în cancerul renal metastatic se leagă de o proteină numită factor de creştere vascular-endotelial(VEGF). Pe această cale scade aportul de sânge către tumoră influenţând consecutiv creşterea tumorală şi metastazarea.
h. Imunoterapia
Ideea de a stimula sistemul imunitar în cancerul renal a derivat din observaţiile mai vechi potrivit cărora cancerul renal este puternic imunogenic. Imunogenicitatea s-a bazat pe cazurile de regresie spontană tumorală întâlnite în cancerul renal metastatic şi a sugerat că sistemul imunitar poate juca un rol deosebit de important în controlul şi potenţialul tratament al acestei afecţiuni.
În acest moment noutatea imunoterapiei în cancerul renal constă într-o clasă de molecule a căror ţintă este tandemul PD1-PDL1 (Programmed Death-Programmed Death Ligand) proteine situate pe suprafaţa limfocitelor T dar şi pe a celulelor tumorale. Indicaţia actuală este în linia a 2-a după eşecul terapiilor cu anticorpi monoclonali sau inhibitorii de tirozin-kinază.
i. Radioterapia
Rolul radioterapiei este limitat în cancerul renal. Se recurge în general la radioterapie în condiţiile metastazelor osoase sau cerebrale în vederea tratamentului paleativ. Iradierea renală se foloseşte foarte rar datorită toxicitătii renale importante. În general iradierea este externă. Radioterapia internă (brahiterapia) sau radiochirurgia stereotactică care constă în iradierea unei zone renale bine delimitate fără afectarea ţesuturilor de vecinătate se efectuează în centre de înaltă performanţă.
j. Chimioterapia
În cancerul renal cu celule clare rolul chimioterapiei este limitat datorită rezistenţei terapeutice pentru acest tip de cancer. În schimb în tumorile uroteliale local avansate sau metastatice, chimioterapia reprezintă o opţiune terapeutică standard.
Terapia cancerului renal şi în special a cancerului cu celule clare, a evoluat fantastic în ultimii ani modificând semnificativ prognosticul bolii metastatice. Dacă în urmă cu câţiva ani supravieţuirea unui cancer renal metastatic era redusă datorită resurselor terapeutice limitate, la ora actuală, prin prisma opţiunilor terapeutice din ce în ce mai diversificate întâlnim supravieţuiri din ce în ce mai mari. Nu mai este o surpriză să întâlnim pacienţi care continuă un tratament eficient deja de 3-4 sau mai mulţi ani.
Rămâne un deziderat însă determinarea unor biomarkeri care să identifice profilul optim de pacient precum şi tratamentul optim în funcţie de criterii moleculare şi clinice deopotrivă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Epidemiology of Renal Cell Carcinoma”, World J Oncol. 2020 May 14, autori: Sandeep Anand Padala, Adam Barsouk, Krishna Chaitanya Thandra, Kalyan Saginala, Azeem Mohammed, Anusha Vakiti, Prashanth Rawla, Alexander Barsouk
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7239575/
Studiul „Kidney Cancer and Chronic Kidney Disease: Too Close for Comfort”, Biomedicines. 2021 Nov 24. autori: Pedro Caetano Pinto, Cindy Rönnau, Martin Burchardt, Ingmar Wolff
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8699019/
Studiul „Prevalence and risk factors of persistent cough in patients diagnosed with renal cell carcinoma: a systematic review and meta-analysis”, BMJ Open. 2025 Mar 6; autori: Wendy Smith, Joseph Santiapillai et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11887278/
JAMA Network - What Is Renal Cell Carcinoma?
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2829540
Studiul „Advances in the management of renal cell carcinoma”, CMAJ. 2024 Feb 26; autori: Luisa M Cardenas, Samantha Sigurdson, Christopher JD Wallis, Aly-Khan Lalani, Anand Swaminath
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10896601/
National Cancer Institute - Renal Cell Cancer Treatment
https://www.cancer.gov/types/kidney/hp/kidney-treatment-pdq
Te-ar mai putea interesa și...
