Cancerele sferei ORL: simptome și tratament

Cancerele ORL sau cancerele de cap şi gât cum mai sunt cunoscute în literatură medicală, reprezintă un grup de afecţiuni oncologice care au drept punct de plecare structuri anatomice componente ale regiunii gatului şi ale viscerocraniului.

În principal sunt 5 mari entităţi neoplazice ale acestei sfere şi anume: cancerul laringian şi hipofaringian, cancerul cavităţii nazale şi a sinusurilor paranazale, cancerul nazofaringian, cancerul cavităţii bucale şi al orofaringelui precum şi cancerul glandelor salivare.

Incidență și cauze

Cu toate că incidenţa acestor cancere este mai mică în comparaţie cu alte cancere (de exemplu în Statele Unite reprezintă aproximativ 3 % din totalul cancerelor cu o incidenţa estimată de peste 60000 cazuri noi în 2015),această entitate reprezintă o importantă problema de sănătate publică.La nivel mondial este cel de-al 7-lea cancer că şi incidenţa cu un număr aproximativ de 600000 cazuri noi şi al 8-lea în privinţa mortalităţii..Acest tip de cancer apare în special la bărbaţii de 50-60 ani cu toate că în ultimii ani se remarcă o creştere a incidenţei acestei boli la pacienţii tineri.Cu cât este depistat mai precoce cu atât şansă de vindecare este mai mare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sunt mai mulţi factori incriminaţi în apariţia acestor boli iar dintre aceştia, fumatul este, de departe, cel mai important. Mai mult de 85% din cancerele zonei ORL sunt legate de consumul de tutun iar cu cât timpul de expunere la fumul de ţigară este mai mare cu atât prognosticul acestei boli este mai prost. Ca şi în cazul cancerelor pulmonare şi fumatul pasiv este la fel de dăunător ca şi cel activ, mărind suplimentar riscul de cancer ORL. Foştii fumători ajung la riscul corespunzător populaţiei nefumatoare la aproximativ 20 ani de la sistarea fumatului.

Consumul excesiv de alcool şi mai ales de alcool concentrat creşte riscul apariţiei cancerelor de cavitate bucală,faringe,laringe şi esofag. Cum de foarte multe ori ambele vicii merg în tandem,riscul creşte proporţional.

Alţi factori de risc demonstrati sunt unele infecţii virale. Dintre acestea, infecţia cu virusul papiloma este cel mai des incriminată că factor de risc pentru anumite tipuri de cancere ale sferei ORL. Aceste cancere sunt frecvent agresive şi nu de putine ori pot induce apariţia unui al doilea cancer în zona de cap şi gât dupa eradicarea unui cancer localizat in aceasta zona. De asemenea, virusul Epstein Barr care determina mononucleoza infecţioasă este implicat, se pare şi în aparitia cancerului nazofaringian.

O igienă orală şi dentară deficitară, un status nutritional sărac în vitamine mai ales în ceea ce priveşte vitamina A sau vitaminele din grupul B precum şi un sistem imunitar ineficient cresc riscul de cancer al capului şi gâtului.

Simptome și diagnostic

În foarte multe cazuri pacienţii sunt multă vreme asimptomatici. În anumite situaţii există o inflamaţie sau edem care nu se remite,o leziune eritematoasă sau albicioasă la nivelul gurii, disfonie, obstrucţie nazală persistenta, sângerare nazală, parestezii la nivelul unei părţi laterale a capului şi gâtului, durere sau dificultăţi de masticaţie, dureri la nivelul urechii sau mandibulei, mişcări anormale ale dinţilor în absenţa unei parodontopatii,etc

Diagnosticul de boală se pune întotdeauna prin biopsia formaţiunii tumorale evidenţiate. Peste 90% din cancerele sferei ORL sunt carcinoame scuamoase, restul fiind aproape exclusiv adenocarcinoame.

Scenariu tipic pentru subiectul cu un carcinom scuamos ORL este bărbat cu vârstă peste 45-50 ani,fumător şi consumator cronic de alcool.

Odată diagnosticat cancerul ORL trebuie stadializat pe criterii clinice dar şi imagistice (CT,RMN,PETCT).

Tratamentul cancerelor ORL

Decizia terapeutică se ia de către o echipa multidisciplinară care în afară oncologului medical,al radioterapeutului şi respectiv chirurgului ORL,include,în funcţie de localizarea bolii, chirurg plastician sau bucomaxilofacial,audiolog sau fizioterapeut.

Multe dintre cancerele sferei cap-gât pot fi curabile cu condiţia depistării precoce. Cu toate că obiectivul principal este îndepărtarea focarului tumoral acest lucru nu se poate realiza oricum. Se are în vedere, pe cât posibil, prezervarea funcţiei organului afectat sau a structurilor anatomice de vecinătate. Decizia de tratament va ţine cont întotdeauna de impactul fiecărei proceduri asupra calităţii vieţii bolnavului.Cum unele dintre tratamente pot fi mutilante se va ţine cont de urmările tratamentului interesând în mod special cum se simte, arată, vorbeşte pacientul,dacă are dificultăţi de alimentaţie sau respiraţie. Alegerea tratamentului depinde de mai mulţi factori printre care tipul tumorii, stadiul, posibilele efecte secundare ale acestuia dar şi de tarele organice ale pacientului precum şi de preferinţele acestuia.

Intervenţia chirurgicală rămâne un element de baza terapeutic în această localizare şi poate fi de mai multe tipuri. De la excizia care apelează la tehnologia laser cum se întâmplă în tumori superficiale în special cu localizare laringiană sau ablaţia prin radiofrecvenţă, la excizia largă însoţită sau nu de disecţia ganglionilor regionali şi până la intervenţia reconstructivă pentru intervenţii masive, delabrante când se pune problema recuperării funcţiei organului operat. În general,în funcţie de localizare,stadiu şi de tipul de cancer este nevoie de mai multe intervenţii. Nu de puţine ori rămân dificultăţi de masticaţie sau deglutitie motiv pentru care se recurge la gastrostoma de alimentaţie. Dificultăţile respiratorii pot fi ameliorate prin traheostoma de protecţie.Problemele fonatorii sunt ameliorate prin folosirea de aparate fonatorii.

Radioterapia este o procedura terapeutică esenţială în această localizare a bolii oncologice.Se poate efectua,în funcţie de situaţie,postoperator,preoperator sau în schimbul intervenţiei chirurgicale. Procedurile standard folosesc radiaţii X şi includ iradierea externă,cu forma actual perfecţionată de tip IMRT(intensity modulate radiotherapy) precum şi brachiterapia care reprezintă o formă de iradiere internă care apelează la implanturi temporare sau permanente. O procedura modernă de radioterapie care nu a intrat încă în standardele terapeutice,dar care se foloseşte deja în centre oncologice de referinţă,este terapia cu protoni. Avantajul aceastei proceduri este toxicitatea redusă asupra ţesuturilor normale fiind de preferat atunci când se pune problema protecţiei unor structuri cum ar fi creierul sau nervul optic care pot fi afectate de exemplu în cazul unui cancer de nazofaringe.

Chimioterapia este o opţiune clasică de tratament şi se foloseşte în scop neoadjuvant, adică atunci când scopul principal este reducerea dimensiunii tumorii, când se preconizează o intervenţie chirurgicală sau radioterapie cu viza curativă. Se poate folosi concomitent cu radioterapia, în locul operaţiei sau postoperator, în scop adjuvant.Într-o boală avansată sau recidivata reprezintă principala modalitate de tratament.

Terapia ţintă este un tratament care are drept target gene,proteine sau celule din vecinătatea celulelor tumorale care contribuie la proliferarea cancerului.În cancerele sferei ORL pentru că este exprimată o proteină numită EGFR (epidermal growth factor receptor), terapia care blochează EGFR poate stopa sau încetini ritmul de progresie al mai multor tumori din această sfera. Tratamentul omologat actual împotriva genei K-RAS reprezintă de asemenea o opţiune de tratament la pacienţii cu cancere ORL în stadiu metastatic.

În privinţa imunoterapiei, o direcţie de înalt interes se adresează moleculelor care blochează o proteină numită PD1(PD=programmed death).PD1 se află pe suprafaţă limfocitelor T, elemente vitale în apărarea organismului. Deoarece PD1 împiedică acţiunea limfocitelor T, blocarea acesteia reprezintă o cale extrem de importantă terapeutic, pentru moment însă doar în cadrul studiilor clinice.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Rată de vindecare în cancerele incipiente este mare(mai ales în cancerele laringiene şi ale cavităţii bucale). Din păcate mai mult de jumătate dintre pacienţi se prezintă într-un stadiu avansat. În acest stadiu,în ciuda noilor opţiuni terapeutice supravieţuirea încă rămâne modestă. Un alt element important, la pacienţii consideraţi vindecaţi,este riscul apariţiei unui al doilea cancer în zona ORL. De asemenea,posibilele probleme digestive sau respiratorii sau de fizionomie,secundare procedurilor terapeutice chirurgicale sau radioterapeutice, sechele pe termen lung, fac din această localizare a bolii oncologice o situaţie mai aparte care necesită un efort susţinut, de echipa, care trebuie să acopere toate problemele ridicate de diagnostic, tratament, impact psihologic, inserţie socială.,etc.

 

Sursă foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0