Arterita Takayasu: cauze, simptome, tratament
Arterita Takayasu: cauze, simptome, tratament
Arterita Takayasu: cauze, simptome, tratament
Arterita Takayasu este o boală inflamatorie sistemică, caracterizată prin afectarea arterelor mari și mijlocii și a ramurilor acestora. Află din acest articol din ce cauze apare, ce simptome provoacă boala și ce opțiuni de tratament există.
Arterita Takayasu este o formă rară de vasculită, care afectează arterele mari, în special artera aortă și ramurile sale principale. Această afecțiune este denumită uneori boala Takayasu. Arterita Takayasu este caracterizată de inflamația peretelui arterelor, care poate duce la îngustarea sau blocarea fluxului de sânge către organele și țesuturile corporale. Pe măsură ce arterele devin mai înguste sau complet blocate, pot apărea complicații grave, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, insuficiență cardiacă sau leziuni permanente ale organelor.
Din ce cauze apare arterita Takayasu și care sunt factorii de risc?
Etiologia arteritei Takayasu este în mare parte necunoscută. Deși cauza exactă a bolii nu este pe deplin înțeleasă, se crede că este o boală autoimună, în care sistemul imunitar al organismului atacă și distruge țesuturile sănătoase ale arterelor. Anumiți factori pot fi implicați în declanșarea sau predispoziția către această reacție autoimună.
Statisticile arată că boala afectează cam 3 persoane la un milion, majoritatea femei, și că apare mai ales în a doua și a treia decadă de viață (deci la 20 și ceva, 30 și ceva de ani). Studii recente efectuate în Japonia și Coreea au identificat modele diferite de implicare arterială la femei și bărbați; s-a descoperit, astfel, că femeile au o implicare mai frecventă a aortei toracice și a ramurilor acesteia, în timp ce bărbații au avut un risc mai mare de implicare a aortei abdominale.
Factori genetici
Arterita Takayasu poate avea o componentă genetică, deci unii oameni au o predispoziție crescută pentru a dezvolta boala dacă există un istoric familial de afecțiuni autoimune sau vasculită.
Infecții virale sau bacteriene
Unele infecții virale sau bacteriene, cum ar fi hepatita B, pot fi asociate cu declanșarea sau exacerbarea arteritei Takayasu. Se crede că aceste infecții pot declanșa o reacție autoimună în cazul unor persoane predispuse.
Factori imunologici
Anumite modificări în sistemul imunitar al organismului pot juca un rol în dezvoltarea acestui tip de vasculită. De exemplu, dezechilibrele în producția de citokine (proteine implicate în reglarea răspunsului imun) ar putea contribui la inflamația arterială.
Factori de mediu
Anumite expuneri la substanțe chimice sau toxine din mediu ar putea fi implicate în dezvoltarea arteritei Takayasu, deși acest aspect nu este complet înțeles.
Factori hormonali
Existența unor diferențe de sex semnificative în prevalența arteritei Takayasu sugerează că hormonii pot juca un rol în dezvoltarea bolii. Boala este mai frecventă la femei decât la bărbați, în special la femeile tinere, ceea ce sugerează o legătură posibilă cu schimbările hormonale și este mai des întâlnită în Asia.
Simptome arterita Takayasu
Simptomele pot varia în funcție de arterele afectate și de gradul de îngustare sau blocare a fluxului sangvin. Simptomele pot fi absente sau minime în stadiile incipiente ale bolii și pot deveni mai evidente pe măsură ce boala progresează, astfel încât diagnosticul întârziat este ceva destul de frecvent.
Hipertensiune arterială: Arterele îngustate sau blocate pot duce la creșterea presiunii arteriale, ceea ce provoacă hipertensiune arterială. Uneori, hipertensiunea arterială este descoperită în mod accidental în timpul unui examen medical de rutină.
Puls redus sau lipsă de puls în membrele superioare: Îngustarea arterelor care alimentează membrele superioare poate duce la reducerea sau absența pulsului în aceste zone.
Durere toracică: Îngustarea arterelor coronariene poate provoca durere în piept sau disconfort precordial, asemănător cu simptomele anginei pectorale.
Amețeli sau pierderea cunoștinței: Îngustarea arterelor care alimentează creierul poate provoca amețeli sau, în cazuri severe, pierderea cunoștinței.
Oboseală excesivă: Datorită scăderii fluxului sangvin către organele și țesuturile corporale, pacienții cu această vasculită se confruntă cu oboseală cronică sau lipsă de energie.
Dureri musculare sau articulare: Pot apărea dureri musculare sau articulare, deoarece arterele care alimentează mușchii și articulațiile sunt afectate de inflamație sau îngustare.
Simptome neurologice: În cazuri severe, apar și simptome neurologice, cum ar fi tulburări de vedere, slăbiciune sau amorțeală în membrele superioare sau inferioare ori dificultăți de vorbire.
Simptome generale: Acestea pot include febră, pierdere în greutate neintenționată sau stare generală de rău.
Diagnostic arterita Takayasu
O anamneză completă și un examen fizic reprezintă o necesitate în diagnosticul arteritei Takayasu, spun oamenii de știință. Imagistica este vitală, iar angiografia cu tomografie computerizată a devenit recent standardul pentru stadializarea inițială a distribuției bolii în arterita Takayasu. Acest standard se bazează pe Clasificarea Conferinței Internaționale de la Tokyo din 1994 a arteritei Takayasu.
Astfel, pentru diagnostic, medicul va face un istoric medical detaliat al pacientului și va efectua un examen fizic complet. Este important să discuți cu medicul tău despre orice simptome pe care le-ai experimentat și despre orice factori de risc sau condiții medicale preexistente.
Deoarece hipertensiunea arterială este un simptom comun al arteritei Takayasu, măsurarea regulată a tensiunii arteriale poate fi utilă în stabilirea diagnosticului și monitorizarea evoluției bolii. Medicul poate verifica prezența sau absența pulsului în diferitele artere ale corpului, în special în membrele superioare și inferioare.
Analizele de sânge pot fi utile pentru a evalua inflamația și pentru a exclude alte condiții care pot avea simptome similare. De exemplu, nivelurile crescute de proteină C reactivă (PCR) și viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) pot indica prezența inflamației.
În ce privește imagistica medicală, se va recomanda angiografia cu tomografie computerizată, deoarece aceasta poate oferi imagini detaliate ale arterelor și poate ajuta la identificarea îngustărilor, a blocărilor sau a altor anomalii ale vaselor de sânge. Ecografia Doppler poate fi utilizată pentru a evalua fluxul sangvin în artere și pentru a identifica eventualele îngustări sau blocări ale vaselor de sânge.
Tratament arterita Takayasu
Tratamentul inițial pentru această formă de vasculită este reprezentat de corticosteroizi. Terapia chirurgicală a fost în general rezervată manifestărilor simptomatice ale bolii ocluzive arteriale refractare la corticosteroizi și/sau la terapia imunosupresoare, dar revascularizarea chirurgicală evoluează rapid în prezent spre a deveni o alegere de tratament primară, spun cercetătorii, în timp ce reconstrucția arterială este cealaltă opțiune chirurgicală la pacienții cu arterită Takayasu. Terapia chirurgicală este de obicei bine tolerată având în vedere că majoritatea pacienților cu arterită Takayasu sunt oameni tineri și foarte tineri, așa cum am discutat.
Corticosteroizi
Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, sunt adesea prescriși pentru a reduce inflamația arterială și pentru a controla simptomele. În general, se administrează în doze mari la începutul tratamentului, urmând apoi o reducere graduală a dozei în funcție de răspunsul pacientului.
Imunosupresoare
Anumite medicamente imunosupresoare, cum ar fi azatioprina, metotrexatul sau micofenolatul de mofetil, pot fi utilizate în combinație cu corticosteroizii pentru a controla inflamația arterială și pentru a reduce necesitatea dozelor mari de corticosteroizi.
Terapie biologică
Terapiile biologice, cum ar fi tocilizumabul sau infliximabul, care vizează anumite proteine implicate în procesul inflamator, pot fi utilizate în cazurile de arterită Takayasu rezistente la tratamentul cu corticosteroizi sau imunosupresoare.
Medicamente antihipertensive
Pentru controlul tensiunii arteriale ridicate, pot fi prescrise medicamente antihipertensive, cum ar fi blocantele de canale de calciu sau inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA).
Intervenție chirugicală
În cazurile severe sau în cazul complicațiilor, cum ar fi stenoza arterială severă sau formarea de anevrisme, pot fi necesare intervenții chirurgicale pentru a restabili fluxul de sânge și pentru a preveni complicațiile. O analiză recentă subliniază că intervențiile ar trebui în mod ideal să fie efectuate în perioadele de remisie a bolii, deoarece rata complicațiilor și mortalitatea este mai mare atunci când boala este activă.
La majoritatea pacienților se observă îmbunătățiri drastice ale simptomelor după intervenția chirurgicală, fie că este vorba despre scăderea sau chiar vindecarea hipertensiunii arteriale după reconstrucția renovasculară ori rezolvarea ischemiei membrelor superioare după bypassul extremității superioare, de exemplu.
Complicații arterita Takayasu
Arterita Takayasu poate provoca o serie de complicații grave și potențial amenințătoare pentru viață, în special în cazurile netratate sau necorespunzător gestionate. Inflamația și leziunile arteriale pot duce la îngustarea sau la blocarea completă a arterelor, ceea ce poate limita fluxul de sânge către organe și țesuturi. În unele cazuri, inflamația severă a peretelui arterial poate duce la slăbirea și dilatarea secțiunilor arteriale, formând anevrisme. Anevrismele pot fi predispuse la ruptură, provocând sângerări interne severe și potențial letale.
Inflamația arterelor coronariene poate duce la afectarea fluxului de sânge către inimă, ceea ce poate provoca insuficiență cardiacă sau alte probleme cardiace. În cazul în care arterele care alimentează creierul sunt afectate, poate apărea un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic sau accident vascular cerebral hemoragic. Îngustarea sau blocarea arterelor renale poate duce la scăderea fluxului de sânge către rinichi și la apariția insuficienței renale. Pot apărea și afecțiuni neurologice, cum ar fi tulburări de vedere, dureri de cap severe, slăbiciune sau amorțeală în membrele superioare sau inferioare și dificultăți de vorbire, din cauza afectării arterelor care alimentează creierul.
Care este prognosticul pacientului cu arterită Takayasu?
Potrivit analizei mai multor studii, rata de supraviețuire la 5 ani variază de la 67 la 100%. Factorii de prognostic slab care afectează supraviețuirea sunt evoluția progresivă a bolii, afectarea aortei toracice și retinopatia.
Cum se poate preveni arterita Takayasu?
Din moment ce cauza exactă a arteritei Takayasu nu este pe deplin înțeleasă și boala este considerată a fi de natură autoimună, prevenirea completă poate fi dificilă. Este important să efectuezi controale medicale regulate, mai ales dacă ai un istoric familial de arterită Takayasu sau alte afecțiuni autoimune. Medicul te poate monitoriza pentru eventuale semne sau simptome ale bolii și poate interveni precoce în cazul în care este necesar.
Unele infecții virale sau bacteriene au fost asociate cu declanșarea sau exacerbarea arteritei Takayasu. În măsura în care este posibil, evită expunerea la persoane infectate și menține igiena personală adecvată pentru a preveni infecțiile.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Takayasu Arteritis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459127/
American College of Rheumatology - Takayasu’s Arteritis
https://rheumatology.org/patients/takayasus-arteritis
Frontiers - Advances in Takayasu arteritis: An Asia Pacific perspective
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmed.2022.952972/full
Studiul „Advances in Takayasu arteritis: An Asia Pacific perspective”, apărut în Front. Med., 15 August 2022, Sec. Rheumatology, Volume 9 - 2022 | https://doi.org/10.3389/fmed.2022.952972, autori: Debashish Danda†, Prathyusha Manikuppam†, Xinping Tian, Masayoshi Harigai
Te-ar mai putea interesa și...
