7 aspecte care iti scad riscul de dementa, chiar daca acesta este mare

Demența este o tulburare de sănătate caracterizată prin deteriorarea progresivă a funcțiilor cognitive, precum gândirea, memoria, raționamentul, capacitatea de luare a deciziilor și abilitățile de comunicare, într-o măsură care interferează semnificativ cu viața de zi cu zi a unei persoane. Ce anume îți scade riscul de demență, chiar dacă acesta este mare?

Demența este cauzată de leziuni cerebrale sau de boli cerebrale și poate avea un impact semnificativ asupra comportamentului, personalității și capacității unei persoane de a se descurca independent. Dacă există un istoric familial de demență, riscul unei persoane de a dezvolta afecțiunea este crescut.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apare demența?

Demența poate avea mai multe cauze, printre care:

Boala Alzheimer

Aceasta este cea mai frecventă cauză a demenței. Boala Alzheimer provoacă acumularea plăcilor de beta-amiloid și a încolăcirilor de proteine tau în creier, afectând treptat funcția acestuia.

Demența vasculară

Boala apare atunci când fluxul de sânge către creier este afectat, ceea ce poate provoca leziuni cerebrale și deteriorarea funcției cognitive. Aceasta poate fi cauzată de accidente vasculare cerebrale repetate sau de alte probleme vasculare.

Demența cu corpi Lewy

Aceasta este caracterizată de acumularea anormală de corpi Lewy, care sunt depozite proteice, în creier. Persoanele cu această formă de demență pot prezenta simptome fluctuante, halucinații și tulburări ale mișcărilor similare cu cele din boala Parkinson.

Demența frontotemporală

Afecțiunea atacă în principal zonele creierului responsabile de comportament, limbaj și controlul mișcărilor voluntare. Aceasta poate duce la modificări de personalitate și comportament, precum și la dificultăți de vorbire.

Care sunt factorii de risc pentru demență?

Demența poate fi influențată de o serie de factori de risc care pot crește probabilitatea dezvoltării acestei afecțiuni. Este important de menționat că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează dezvoltarea demenței, dar pot crește susceptibilitatea unei persoane.

Vârsta înaintată

Un important factor de risc pentru demență este înaintarea în vârstă. Riscul de a dezvolta boala crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, e bine de înțeles că demența nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire.

Antecedente familiale

Există o componentă genetică în dezvoltarea demenței, deci dacă există membri ai familiei care au demență, riscul unei persoane poate fi crescut - dar acest lucru nu garantează dezvoltarea demenței.

Boala Alzheimer

Antecedentele familiale de boală Alzheimer cresc riscul de a dezvolta această formă specifică de demență.

Factori de stil de viață

Anumiți factori de stil de viață pot influența riscul de demență: fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația dezechilibrată, lipsa de activitate fizică, bolile cronice (diabetul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare pot crește riscul de demență).

Depresia și stresul cronic

Starea de sănătate mintală precară, inclusiv depresia și stresul cronic, pot contribui la dezvoltarea demenței.

Traumatismele cerebrale repetate

Experiența unor traumatisme cerebrale repetate, cum ar fi cele suferite în timpul sporturilor de contact sau al unor accidente, poate crește riscul de demență.

Excesul de greutate

Supragreutatea și obezitatea pot fi asociate cu un risc crescut de demență.

Lipsa de educație și stimulare cognitivă

Un nivel scăzut de educație și de stimulare cognitivă pe parcursul vieții poate crește, de asemenea, riscul de demență.

Ce simptome are o persoană cu demență?

Există o serie de simptome care pot indica demența:

Pierderea memoriei este unul dintre simptomele caracteristice ale demenței. Persoanele cu demență pot avea dificultăți în a-și aminti evenimente recente sau pot uita nume, date sau detalii personale.
Oamenii afectați de demență pot avea dificultăți cu gândirea logică și raționamentul abstract, pot avea probleme în luarea deciziilor și în rezolvarea problemelor.
De asemenea, apar tulburări de limbaj, cum ar fi dificultăți în exprimare, înțelegere sau recunoaștere a cuvintelor, precum și în a găsi cuvintele potrivite pentru a exprima idei sau sentimente.
Persoanele cu demență pot deveni dezorientate în privința timpului și a spațiului, pot să nu mai recunoască locuri familiare sau să nu mai știe în ce zi sau an se află. Acestea pot pierde abilitatea de a se orienta într-un mediu cunoscut și au dificultăți în a se întoarce acasă după ce au ieșit.
Pacienții cu demență pot avea dificultăți în planificarea și organizarea activităților zilnice, pot avea probleme cu igiena personală sau gestionarea medicamentelor pentru diverse boli și a finanțelor. Activitățile de zi cu zi, cum ar fi gătitul, îmbrăcatul sau igiena personală, pot deveni dificile pentru persoanele cu demență.
Demența poate duce la schimbări ale personalității și ale comportamentului. Persoanele afectate pot deveni mai agitate, anxioase, depresive sau pot avea tendința de a deveni suspicioase față de cei din jur.

Cu cât trăiești mai sănătos, cu atât îți scazi mai mult riscul de demență

Un studiu recent a arătat că, cu cât ai un stil de viață mai sănătos, cu atât ești mai puțin susceptibil să dezvolți demență, chiar dacă riscul tău este mare. O echipă de cercetare de la Universitatea Johns Hopkins din Maryland a folosit date colectate între anii 1987 și 2019 de la peste 11.000 de persoane din SUA, cu vârsta medie de 54 de ani la începutul studiului, care au fost urmărite timp de 26 de ani. 8823 dintre participanți erau în principal de origine europeană și 2738 erau în principal de origine africană.

Oamenii de știință au conceput un scor pentru fiecare participant pe baza a șapte factori legați de sănătate:

1. renunțarea la fumat
2. alimentația sănătoasă
3. greutatea corporală potrivită
4. mișcare efectuată regulat
5. valori normale ale glicemiei
6. valori normale ale colesterolului
7. valori normale ale tensiunii arteriale.

Echipa a combinat acești factori într-un singur scor pe o scară de 14 puncte, 0 fiind cel mai puțin sănătos și 14 cel mai sănătos. Și alte studii anterioare au arătat că îmbunătățirea sănătății în oricare dintre aceste șapte aspecte poate reduce probabilitatea de a dezvolta demență. În studiul de față, cercetătorii au vrut să vadă dacă acest lucru este adevărat și pentru oamenii cei mai expuși riscului de a dezvolta demență din cauza istoricului lor familial.

Savanții s-au folosit de studii de asociere la nivelul genomului pentru a evalua riscul genetic al fiecărei persoane pentru dezvoltarea demenței și apoi au utilizat informațiile pentru a împărți participanții în grupuri, în funcție de cât de mare era riscul lor. Cei din grupul cu cel mai mare risc au fost de 1,5 până la 2,7 ori mai susceptibili să dezvolte boala decât cei din grupul cu cel mai scăzut risc.

Se pare că persoanele de origine europeană din grupul cu cel mai mare risc genetic și-ar putea reduce probabilitatea de a dezvolta demență cu 8% pentru fiecare punct cu care și-au crescut scorul pentru stilul de viață sănătos pe scara de 14 puncte. Rezultate similare s-au observat și pentru persoanele de origine africană, dar din cauza dimensiunii mai mici a eșantionului, cercetătorii nu pot trage o concluzie fermă.

Sfaturi pentru a scădea riscul de a face demență

Menține creierul activ, stimulându-l printr-un proces continuu de învățare și dezvoltare intelectuală. Citește cărți, rezolvă puzzle-uri, joacă diverse jocuri care implică gândirea activă și strategică și ia parte la activități care te provocă intelectual.
Căută să ai un stil de viață sănătos. O alimentație echilibrată, bogată în antioxidanți, alături de exerciții fizice regulate și păstrarea unei greutăți corporale normale contribuie la scăderea riscului de demență. Peștele gras (hering, somon, ton, macrou, sardine) este bogat în acizi grași Omega 3, în special acid docosahexaenoic (DHA), esențial pentru sănătatea creierului și îmbunătățirea funcțiilor cognitive. Fructele de pădure (afine, căpșuni, zmeură) sunt bogate în antioxidanți care pot proteja creierul împotriva stresului oxidativ.
Legumele frunzoase cum ar fi spanacul, varza kale și broccoli, sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți care pot sprijini sănătatea creierului.
Mergi la controale la medicul de familie măcar o dată pe an, chiar dacaă nu te simți rău, iar dacă ești diagnosticat cu diabet, hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare, urmează recomandările medicului, deoarece aceste boli pot crește riscul de demență.
Socializează! Interacțiunile sociale regulate pot avea un impact pozitiv asupra sănătății cognitive, deci ține legătura cu persoanele dragi din viața ta (rude, prieteni) și caută să ai relații bune cu vecinii și cu alte persoane din comunitate. Și voluntariatul este o metodă bună de socializare și de a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin.
Renunță la fumat și limitează consumul de alcool. Fumatul și consumul excesiv de alcool pot crește nu doar riscul de demență, ci și de multe alte boli. Dacă ești fumător sau băutor înrăit, poate fi extrem de greu să te lași; dar dacă ai o motivație puternică să fii mai sănătos și să ajungi să ai o bătrânețe mai ușoară, în care să petreci timp de calitate cu nepoții sau cu alte persoane dragi, acest lucru te va ajuta. Bineînțeles, dacă simți că nu poți să te lași singur de aceste vicii, cere ajutorul apropiaților și al medicului de familie, care îți va face recomandările potrivite.
Protejează-ți capul. Pentru a reduce riscul de traumatisme cerebrale, poartă cască atunci când practici sporturi cu risc crescut de accidentări sau atunci când lucrezi în medii periculoase.
Combate stresul. Stresul cronic poate afecta sănătatea creierului, deci încearcă diverse tehnici de gestionare a acestuia: sport, yoga, drumeții la pădure, dans, întâlniri cu prietenii etc. Lipsa somnului adecvat poate afecta sănătatea creierului, deci ai grijă să dormi cât mai bine - renunță să bei cofeină și alcool seara și bea un ceai calmant de plante, în schimb (lavandă, mușețel, roiniță etc.).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Stanford Medicine - Dementia Causes
https://stanfordhealthcare.org/medical-conditions/brain-and-nerves/dementia/causes.html
Neurology - Genetic Risk, Midlife Life's Simple 7, and Incident Dementia in the Atherosclerosis Risk in Communities Study
https://n.neurology.org/content/99/2/e154
Studiul „Genetic Risk, Midlife Life's Simple 7, and Incident Dementia in the Atherosclerosis Risk in Communities Study”, apărut în Neurology, May 25, 2022, DOI: https://doi.org/10.1212/WNL.0000000000200520, autori: Adrienne Tin et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI