De ce nu luăm mereu cea mai bună decizie? [studiu]

Atunci când trebuie să ia o decizie, oamenii știu de cele mai multe ori care alegere le oferă cele mai mari șanse de succes, și totuși o ignoră, alegând altă opțiune, arată un nou studiu. De ce se întâmplă acest lucru?

Oamenii pot lua decizii bazându-se pe intuiție (așa-numitul „gut feeling”), pe un obicei sau pe ceea ce știu că a funcționat pentru ei ultima dată, mai degrabă decât pe ceea ce au învățat că funcționează cel mai des, spun oamenii de știință implicați în acest studiu¹.
Rezultatele contravin credinței că oamenii fac alegerea mai puțin potrivită pentru că pur și simplu nu știu mai bine. În studiul de față, afirmă cerectătorii, oamenii știau ce a funcționat cel mai des, dar pur și simplu nu au folosit acele cunoștințe.

Cum pot rezultatele studiului să funcționeze în viața reală? De exemplu, știi că o anumită stradă este cea mai rapidă rută de acasă la locul de muncă. Dar ieri a avut loc un eveniment care urma să încetinească traficul pe strada respectivă, așa că te-ai dus la serviciu pe altă rută și ai ajuns cu câteva minute mai repede decât în mod normal. Astăzi, când pleci spre muncă, mergi din nou pe strada obișnuită sau mergi pe cea nouă, pentru că ai ajuns mai repede ieri? Rezultatele acestui studiu sugerează că de multe ori vom alege ruta nouă, care a funcționat ieri, și vom ignora dovezile că de fapt ruta veche era cea mai rapidă în condiții de trafic normale.

Participanții au urmat planul care le-a oferit cele mai mari șanse de succes

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În cadrul studiului, participanții au jucat un simplu joc pe calculator în care observarea și exploatarea tiparelor ar fi putut să le aducă mai mulți bani. Cercetătorii au urmărit mișcările mouse-ului pentru a detecta ce tipare au ales să urmeze participanții.

De exemplu, participanții la studiu ar fi putut alege unul dintre cele două simboluri din jumătatea superioară a ecranului - unul din stânga sus și unul din dreapta sus. Ei ar fi mutat apoi cursorul în jumătatea de jos a ecranului și un simbol le-ar fi apărut în partea dreaptă jos sau stânga jos. Apoi ar face click pe acesta pentru a vedea răsplata.

Persoanele implicate au repetat acest joc de zeci de ori. Cercetătorii au putut stabili astfel dacă participanții au învățat tiparul dintre ce au ales în partea de sus și ceea ce au primit în partea de jos (de exemplu, alegerea simbolului din stânga sus, de obicei, a dus la simbolul din dreapta jos, cel cu cea mai mare recompensă), urmărind mișcările mouse-ului lor. S-a constatat că aproape toată lumea - 56 dintre cei 57 de participanți - a învățat modelul. 

Dar cercetătorii au proiectat o parte a studiului astfel încât tiparul care a dus de obicei la cea mai mare recompensă să nu funcționeze între 10 și 40% din timp; deci, întrebarea a fost: după ce una dintre încercările în care tiparul care a dus de obicei la cea mai mare recompensă nu a funcționat, ce ar face participanții? Ar urma în continuare acel tipar sau ar alege altceva?

Rezultatele au arătat că participanții au urmat planul care le-a oferit cele mai mari șanse de succes - adică respectarea tiparului care a funcționat de cel puțin 6 din 10 ori - doar aproximativ 20% din timp.

În alte părți ale studiului, tiparul care a produs cea mai mare recompensă a funcționat întotdeauna la fel. Aici, unde modelul a fost consecvent, participanții l-au urmat de două ori mai des decât în celelalte cazuri: aproximativ 40% la sută din timp.

De ce oamenii nu urmează cea mai bună strategie mai des? Deși răspunsul la această întrebare depășește scopul acestui studiu, cercetătorii sugerează că probabil necesită multă energie mentală și planificare pentru a lua întotdeauna decizii bazate pe cunoștințele despre mediul încojurător. Și recompensele adoptării celei mai bune strategii nu sunt întotdeauna evidente - mai ales dacă respectarea acestei strategii îți crește succesul doar cu un procent mic.

Poate fi greu să judeci dacă ai luat o decizie bună sau rea, bazându-te doar pe rezultat, consideră oamenii de știință. Putem lua o decizie bună și să avem, pur și simplu, ghinion de un rezultat care nu ne mulțumește. Sau putem lua o decizie proastă și să avem noroc de un rezultat bun. În aceste situații, este mai ușor să nu avem o disciplină, ci să alegem varianta care ne-a obținut cele mai recente recompense.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical Xpress -People may know the best decision - and not make it: study
https://medicalxpress.com/news/2020-04-people-decisionand.html
1. Studiul „Mouse tracking reveals structure knowledge in the absence of model-based choice”, apărut în Nature Communications, 2020; 11 (1) DOI: 10.1038/s41467-020-15696-w, autori: Arkady Konovalov, Ian Krajbich.

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0