Lupus la copii: cauze, simptome, diagnostic, tratament
Lupus la copii: cauze, simptome, diagnostic, tratament
Lupus la copii: cauze, simptome, diagnostic, tratament
Lupusul eritematos sistemic, care poate apărea și la adulți, și la copii, este o boală autoimună cronică, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al corpului atacă țesuturile sănătoase și organele. Acest lucru poate cauza inflamație și daune în orice parte a corpului, inclusiv articulații, piele, rinichi, inimă, plămâni, vase de sânge și creier.
Cauzele exacte ale lupusului nu sunt complet înțelese, dar oamenii de știință consideră că o combinație de factori genetici, de mediu și posibil hormonali joacă un rol. Deși lupusul poate apărea la orice vârstă și la ambele sexe, este mai frecvent la femei, și deși este mai rar, poate afecta și copiii. Lupusul la copii tinde să se manifeste mai agresiv decât în cazul adulților.
Cauze lupus la copii
Deși cauza exactă a lupusului rămâne necunoscută, cercetările sugerează că o combinație de factori genetici, de mediu și hormonali contribuie la dezvoltarea bolii. Este important de reținut că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu înseamnă că un copil va dezvolta lupus. De asemenea, mulți copii care dezvoltă lupus nu pot fi identificați ca având factori de risc specifici. Statisticile arată că lupusul apare cam la unul din 100.000 de copii. 12 ani este vârsta în jurul căreia tinde să apară boala la copii.
Factori genetici
Anumite gene pot face unele persoane mai susceptibile la dezvoltarea lupusului. Copiii cu membri ai familiei care au lupus sau alte boli autoimune au un risc mai mare de a dezvolta boala. Lupusul este mai frecvent și adesea mai sever la anumite grupuri etnice, cum ar fi afro-americanii, hispanicii, asiaticii și nativii americani, sugerând o componentă genetică legată de etnie.
Factori de mediu
Lumina soarelui poate declanșa sau agrava simptomele lupusului, deoarece poate afecta celulele pielii într-un mod care declanșează răspunsul autoimun. Anumite infecții virale și bacteriene au fost asociate cu declanșarea lupusului sau agravarea simptomelor acestuia. De exemplu, se crede că virusul Epstein-Barr (care cauzează mononucleoza) poate juca un rol în dezvoltarea lupusului la unii indivizi. Atât stresul fizic cât și cel emoțional au fost menționați ca potențiali declanșatori pentru lupus, deși mecanismele exacte nu sunt complet înțelese. Expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi cele găsite în unele medicamente, poate crește riscul de a dezvolta lupus.
Factori hormonali
Lupusul este mult mai frecvent la femei decât la bărbați, ceea ce sugerează că hormonii sexuali, în special estrogenul, pot juca un rol în dezvoltarea și progresia bolii. Debutul lupusului la copii se poate întâmpla la orice vârstă, dar este mai comun după pubertate, ceea ce indică din nou un posibil rol al hormonilor.
Alți factori de tisc
Deși lupusul poate afecta persoanele de orice vârstă, majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la persoane între 15 și 44 de ani, incluzând adolescenții. Femeile sunt mult mai predispuse la lupus decât bărbații, iar acest lucru este valabil și pentru copii, fetele fiind mai predispuse.
Simptome lupus la copii
Simptomele lupusului la copii pot varia semnificativ de la un caz la altul, reflectând natura sistemică și imprevizibilă a bolii, care poate afecta aproape orice parte a corpului. În general, simptomele pot fi ușoare sau severe și pot apărea în episoade active numite pusee, alternând cu perioade de remisiune.
Simptome generale
Una dintre cele mai comune plângeri este oboseala, care poate fi debilitantă și afectează calitatea vieții. Febra ușoară fără o altă cauză evidentă poate fi unul dintre primele semne ale lupusului. Copiii cu lupus pot experimenta, de asemenea, pierdere în greutate neintenționată.
Simptome la nivelul pielii
O erupție caracteristică în lupus este erupția malară sau erupția sub formă de fluture, care apare pe pomeți și peste puntea nasului. Alte erupții pot apărea pe corp, inclusiv zonele expuse la soare. Copiii cu lupus pot dezvolta leziuni care apar sau se înrăutățesc odată cu expunerea la soare (fotosensibilitate). În plus, pot apărea leziuni nedureroase în gură sau nas.
Simptome musculoscheletale
Inflamația articulațiilor poate provoca durere și umflare, fără a provoca degradarea articulațiilor, spre deosebire de alte condiții reumatice. Articulațiile pot fi rigide, în special dimineața.
Simptome neuropsihice
Durerile de cap, inclusiv migrene, pot fi mai frecvente la copiii cu lupus. Mai pot apărea dificultăți de concentrare sau memorie, anxietate, depresie sau iritabilitate.
Alte simptome
Afectarea rinichilor este una dintre cele mai serioase complicații ale lupusului și poate varia în gravitate. Pleurezia (inflamația învelișului plămânilor) și pericardita (inflamația învelișului inimii) pot cauza durere în piept și dificultăți de respirație. Scăderea numărului de celule roșii din sânge (anemie), celule albe din sânge și/sau plachete poate fi de asemenea un simptom în lupus la copii. Ganglionii limfatici umflați pot indica o activitate crescută a sistemului imunitar.
Diagnostic lupus la copii
Diagnosticarea lupusului la copii este un proces complex, deoarece simptomele pot fi nespecifice și se pot suprapune cu multe alte boli, inclusiv alte boli autoimune. Nu există un singur test care să poată confirma lupusul, astfel încât medicii folosesc o combinație de teste de laborator, examene clinice și criterii diagnostice pentru a stabili un diagnostic.
Istoric medical și examen fizic
Medicul va colecta informații despre simptome, istoricul medical al familiei (în special dacă există cazuri de lupus sau alte boli autoimune) și orice factori care par să agraveze simptomele. Se va efectua un examen fizic amănunțit pentru a verifica semnele vizibile ale bolii, cum ar fi erupțiile cutanate, umflarea articulațiilor și orice alte anormalități.
Teste de laborator
Majoritatea persoanelor cu lupus au un nivel ridicat de anticorpi antinucleari (ANA). Un test ANA pozitiv singur nu confirmă lupusul, deoarece poate fi așa și în alte boli autoimune sau chiar la persoane sănătoase. Alți anticorpi, cum ar fi anti-dsADN, anti-Sm, anti-RNP, pot fi testați pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului de lupus. Nivelurile scăzute ale complementului (o parte a sistemului imunitar) pot indica activitatea lupusului. Analizele de sânge verifică și prezența anemiei, a numărului scăzut de leucocite sau a plachetelor. Testele de urină pot fi folosite pentru a detecta o funcție anormală a rinichilor, care poate indica nefrita lupică, o complicație comună a lupusului.
Imagistică și alte teste
Ecografiile sau RMN-ul pot fi utilizate pentru a verifica inflamația în articulații sau alte organe sau radiografiile toracice pentru a identifica inflamația plămânilor sau a inimii. În cazuri selecte, cum ar fi atunci când se suspectează nefrită lupică, o biopsie renală poate fi efectuată pentru a evalua gradul de afectare a rinichilor.
Pentru diagnosticarea lupusului, medicii se referă adesea la criteriile stabilite de organizațiile reumatologice, cum ar fi Colegiul American de Reumatologie sau Liga Europeană împotriva Reumatismului (EULAR). Aceste criterii includ o listă de simptome clinice și teste de laborator; diagnosticul de lupus este luat în considerare atunci când pacientul îndeplinește un anumit număr din aceste criterii.
Lupus la copii: tratament
Tratamentul lupusului la copii este personalizat pentru a aborda simptomele specifice ale fiecărui pacient și severitatea bolii. Obiectivul principal este de a reduce inflamația, a controla sistemul imunitar hiperactiv, a preveni puseele, a trata simptomele și a minimiza efectele secundare ale tratamentului. Iată principalele strategii de tratament utilizate în managementul lupusului la copii:
Medicamente
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) precum ibuprofenul sau naproxenul sunt folosite pentru a reduce durerea și inflamația articulațiilor și mușchilor. Este important să se monitorizeze efectele secundare, cum ar fi iritația stomacală. Medicamente precum prednisonul pot controla inflamația severă rapid, dar au efecte secundare pe termen lung, cum ar fi creșterea susceptibilității la infecții, creșterea în greutate și osteoporoza, motiv pentru care sunt utilizate cu precauție.
Antimalaricele sunt bine tolerate și cu un profil de siguranță bun, fiind preferate pentru tratamentul lupusului la copii. Hidroxiclorochina este adesea prescrisă pentru tratamentul lupusului. Poate ajuta la controlul puseelor de lupus și este relativ sigură pentru utilizare pe termen lung, deși necesită monitorizare regulată a sănătății ochilor.
Medicamente precum azatioprina, micofenolat mofetil și ciclofosfamida pot fi utilizate pentru a suprima sistemul imunitar în cazurile severe sau când alte tratamente nu sunt eficace. Acestea pot crește riscul de infecții, însă, și necesită monitorizare atentă. Belimumab este un anticorp monoclonal aprobat ca tratament în lupus la copii. Acesta funcționează prin inhibarea unei proteine care joacă un rol cheie în stimularea sistemului imunitar.
Modificări ale stilului de viață
- Evitarea expunerii prelungite la soare și utilizarea cremelor cu factor de protecție solară mare (30 și 50) pot ajuta la prevenirea puseelor declanșate de lumina UV.
- O alimentație echilibrată și exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.
- Menținerea unui echilibru între activitate și odihnă poate ajuta la gestionarea oboselii asociate cu lupusul.
- Vizitele regulate la medic sunt esențiale pentru monitorizarea efectelor secundare ale medicamentelor și a progresiei bolii.
Gestionarea complicațiilor
Complicațiile lupusului, cum ar fi problemele renale (nefrita lupică) sau problemele cardiovasculare, pot necesita tratamente specifice, incluzând medicamente suplimentare sau alte intervenții.
Tratamentul lupusului la copii necesită o abordare multidisciplinară și poate implica o echipă de specialiști, inclusiv reumatologi, nefrologi, dermatologi și cardiologi, pentru a aborda diferitele aspecte ale bolii. Adesea, strategiile de tratament trebuie ajustate pe parcurs, în funcție de răspunsul la tratament și de schimbările în simptome. Sprijinul psihologic și emoțional este, de asemenea, esențial pentru a ajuta copiii și familiile lor să gestioneze impactul bolii asupra vieții de zi cu zi.
Care este prognosticul unui copil cu lupus?
Prognosticul unui copil cu lupus eritematos sistemic poate varia considerabil în funcție de mai mulți factori, inclusiv de severitatea bolii, de răspunsul la tratament și de gestionarea corespunzătoare a simptomelor. Deși lupusul poate fi o afecțiune dificilă și uneori imprevizibilă, și, în ciuda unei îmbunătățiri considerabile a prognosticului pe termen lung, mortalitatea rămâne semnificativă, mulți copii răspund bine la tratament și pot duce o viață relativ normală. Potrivit unor cercetări recente, în ultimii ani s-au făcut multe progrese în înțelegerea patogenezei bolii și au fost introduse noi tratamente sigure, tolerabile și eficiente, care pot îmbunătăți gestionarea bolii lupus la copii.
Se poate preveni lupusul la copii?
Fiind o boală autoimună complexă, fără o cauză pe deplin înțeleasă, lupusul nu poate fi prevenit în mod specific la copii. O alimentație sănătoasă, bogată în fructe, legume, nuci și proteine slabe, poate ajuta la menținerea unui sistem imunitar sănătos și la promovarea bunăstării generale. Exercițiile fizice regulate pot contribui , de asemenea, la menținerea sănătății generale și la reducerea riscului de boli cronice, inclusiv afecțiuni autoimune. Pentru copiii cu un istoric familial de lupus sau alte afecțiuni autoimune, consultațiile medicale regulate pot ajuta la monitorizarea sănătății și la identificarea precoce a oricăror simptome îngrijorătoare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Systemic Lupus Erythematosus (SLE) in Children
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14796-systemic-lupus-erythematosus-sle-in-children
NCBI - Clinical Determinants of Childhood Onset Systemic Lupus Erythematosus among Early and Peri-Adolescent Age Groups
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9776488/
Studiul „Clinical Determinants of Childhood Onset Systemic Lupus Erythematosus among Early and Peri-Adolescent Age Groups”, apărut în Children (Basel). 2022 Dec; 9(12): 1865. Published online 2022 Nov 30. doi: 10.3390/children9121865, autori: Meghan Corrigan Nelson et al.
MDPI - Lupus Nephritis in Children: Novel Perspectives
https://www.mdpi.com/1648-9144/59/10/1841
Studiul „Lupus Nephritis in Children: Novel Perspectives”, apărut în Medicina 2023, 59(10), 1841; https://doi.org/10.3390/medicina59101841, autori: Marco Pennesi și Simone Benvenuto
Te-ar mai putea interesa și...
