Simțul umorului, important pentru o bună sănătate mentală

Umorul este observat în toate culturile și la toate vârstele, însă abia în ultimele decenii psihologia experimentală l-a etichetat drept un comportament uman esențial, fundamental pentru o sănătate mentală cât mai bună.

Din punct de vedere istoric, primii psihologi au încadrat negativ umorul, sugerând că acesta are legătură cu vulgaritatea sau un mecanism de apărare pentru a ascunde adevăratele sentimente. Se considera că umorul putea fi folosit pentru a-i înjosi sau disprețui pe alții sau pentru crește propria valoare. Ca atare, a fost tratat ca un comportament nedorit, de evitat și nici studii nu s-au realizat pe această temă.

Ulterior, cercetările despre umor au început să apară, această trăsătură ajungând să fie privită ca un punct forte al unei persoane. Psihologia pozitivă, un domeniu care examinează ceea ce fac oamenii bine, notează că umorul¹ poate fi folosit pentru a-i face pe ceilalți să se simtă bine, pentru a spori senzația de apropiere dintre oameni și pentru a ajuta la reducerea stresului.

Umorul îmbunătățește starea de spirit

Alături de recunoștință, speranță și spiritualitate, simțul umorului aparține setului de puncte forte care ne ajută să stabilim conexiuni cu lumea și să oferim sens vieții. Aprecierea și practicarea umorului se corelează și cu alte puncte forte, cum ar fi înțelepciunea și curiozitatea de a învăța, iar activitățile amuzante au ca rezultat îmbunătățirea stării de spirit și a optimismului.

Înțelegerea și crearea umorului necesită o succesiune de operații mentale. Psihologia cognitivă vorbește despre umorul în trei etape; adică, pentru a înțelege o glumă, trebuie să îți poți reprezenta mental configurația glumei, să detectezi o incongruență în multiplele sale interpretări și să rezolvi incongruența prin inhibarea interpretărilor literale, neamuzante și prin aprecierea semnificației amuzante.

Cunoașterea de care dispune fiecare dintre noi este organizată în structuri de memorie mentală numite scheme. Când vedem sau ne gândim la ceva, se activează schema relevantă, deci corpul nostru de cunoștințe pe această temă anume vine imediat în minte.

De exemplu, atunci când vedem vaci într-un desen animat, ne activăm în minte schema bovină. Dar când observăm că vacile sunt în mașini, iar oamenii pasc pe pășune, există acum două reprezentări mentale în mintea noastră conștientă: ceea ce a reprezentat mental schema noastră preexistentă despre vaci și ceea ce am observat în desenele animate (etapa 2). Prin inhibarea reprezentării lumii reale (etapa a 3-a), ni se pare amuzantă ideea de vaci care șofează și de oameni care pasc. 

De ce nu putem accepta unele glume?

Când glumele perpetuează un stereotip pe care îl considerăm jignitor (cum ar fi glumele etnice, rasiste sau sexiste), la nivel mental putem refuza să inhibăm reprezentarea ofensatoare. Acest model de incongruență poate explica de ce adulții mai în vârstă nu râd la glume la fel de des precum adulții mai tineri. 

Datorită diferitelor schimbări legate de procesul de îmbătrânire, este posibil și ca adulții mai în vârstă să nu aibă resursele cognitive necesare pentru a crea reprezentări multiple sau pentru a detecta incongruența. Obținerea glumei se bazează pe capacitatea memoriei de lucru și funcțiile de control. Când adulții în vârstă reușesc în eforturile lor, aceștia arată de obicei o apreciere mai mare față de glumă decât adulții mai tineri și raportează o satisfacție mai mare în viață decât cei care nu văd umorul.

Pot exista și alte aspecte ale umorului, când adulții mai în vârstă dețin avantajul. Înțelepciunea este o formă de raționament care crește odată cu vârsta și cu experiențele diverse de viață și este corelată cu bunăstarea subiectivă. Umorul fin este legat de înțelepciune, ceea ce înseamnă că un om înțelept știe când să folosească umorul și știe și când să râdă de sine.

În plus, intuiția este o formă de luare a deciziilor care se poate dezvolta odată cu acumularea de experiență, iar experiența vine pe măsură ce oamenii trec prin tot felul de situații pe măsură ce înaintează în vârstă. La fel ca umorul, intuiția se bucură de o oarecare renaștere în cercetarea psihologică acum, când a fost reformulată drept o formă majoră de raționament. Intuiția ajută umorul la formarea schemelor și la rezolvarea incongruenței, iar umorul este perceput și apreciat mai mult prin primele impresii rapide decât prin analiza logică.

A avea umor ajută la concentrarea pe aspectele pozitive ale vieții

Un studiu a constatat că persoanele care folosesc umorul în moduri pozitive au și perspective pozitive asupra trecutului, iar cei care folosesc umorul împotriva lor au perspective negative asupra trecutului. Acest tip de studiu contribuie la înțelegerea modului în care gândim și interpretăm interacțiunile sociale. O astfel de cercetare sugerează, de asemenea, că încercările de a folosi umorul într-un mod pozitiv pot îmbunătăți tonul emoțional al detaliilor din gândurile noastre și, prin urmare, stările noastre. Psihologii clinicieni folosesc umorul ca tratament pentru a spori bunăstarea subiectivă a pacienților, de exemplu.

Studierea umorului le permite oamenilor de știință să investigheze procesele teoretice implicate în memorie, raționament, perspectivă temporală, înțelepciune, intuiție și bunăstare subiectivă. De exemplu, un alt studiu la care au participat adulți tineri a constat că aceia care apreciau mult umorul și îl căutau și la cei din jur tindeau să se concentreze asupra aspectelor pozitive ale vieții prezente, precum și asupra evenimentelor pozitive din trecutul și viitorul lor. 

Deși este foarte probabil ca oamenii să nu fie de acord mereu asupra a ceea ce este amuzant și a ceea ce nu este, există mai mult consens decât oricând în rândul psihologilor că umorul este relevant pentru știința comportamentului și că a avea umor și a căuta latura amuzantă a vieții ajută la a avea o sănătate mentală mai bună.

De ce avem nevoie de umor?

Se spune că râsul este cel mai bun medicament și acest lucru nu e departe de adevăr. Dovezile științifice arată că râsul consolidează sistemul imunitar, îmbunătățește starea de spirit, diminuează durerea și protejează de efectele dăunătoare ale stresului. Abilitatea de a râde frecvent și cu ușurință este o resursă extraordinară pentru depășirea problemelor, îmbunătățirea relațiilor cu cei din jur și sprijinirea sănătății fizice și emoționale. În plus, râsul arde calorii. Nu este un înlocuitor pentru mersul la sală, dar un studiu a constatat că o persoană care râde 10-15 minute pe zi poate arde aproximativ 40 de calorii.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Taylor & Francis Online - Strengths of character, orientations to happiness, and life satisfaction
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/17439760701228938
1. Studiul „Strengths of character, orientations to happiness, and life satisfaction”, apărut în The Journal of Positive Psychology (2007) https://doi.org/10.1080/17439760701228938, autori: Christopher Peterson et al.
De Gruyter - Humor as a response to incongruities within or between schemata
https://www.degruyter.com/document/doi/10.1515/humr.1990.3.1.53/html
HelpGuide - Laughter is the Best Medicine 
https://www.helpguide.org/articles/mental-health/laughter-is-the-best-medicine.htm


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0