Care este legătura dintre bunătate și o viață fericită? [studiu]

Știm cu toții că bunătatea față de cei din jur este una dintre condițiile esențiale pentru a trăi o viață corectă și armonioasă. Bunătatea este o virtute importantă în întreținerea legăturilor cu persoanele din jurul nostru și reprezintă temelia pe baza căreia se construiesc relații de încredere și sustenabile într-o societate cooperantă și funcțională. 

DOC EXPERT INSIGHTS

Cu toate acestea, un fapt mai puțin cunoscut, și adesea subapreciat, este că bunătatea față de cei din jur lucrează și în folosul nostru, făcându-ne mai sănătoși și mai fericiți. Din acest motiv, este important să înțelegi cum te poate ajuta pe tine să devii o persoană mai bună și cum îți poți construi o viață în armonie în jurul acestei calități fundamentale. 

Bunătatea studiată științific

Un studiu1 recent publicat în jurnalul American Psychological Association analizează caracteristicile și impactul actelor de bunătate, pe parcursul mai multor decenii, pentru a oferi răspunsuri în acest sens. 

În cadrul acestui studiu, oamenii de știință au analizat 126 de articole de cercetare axate asupra comportamentului a aproximativ 200.000 de participanți din întreaga lume. Studiile au fost selectate în baza mai multor criterii specifice, cum ar fi ca populația studiată să cuprindă numai adulți, iar datele statistice să fie cât mai precise. Anumite articole au redat cercetări experimentale, unde acțiunile de bunătate au fost întreprinse cu scopul de a le fi studiate efectele, în timp ce altele au evaluat comportamentul oamenilor în raport cu nivelul acestora de fericire și satisfacție personală. În schimb, toate studiile au măsurat starea de bine a subiecților în funcție de parametri diverși, inclusiv în raport cu sănătatea fizică și mentală a indivizilor. 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Așa cum era de așteptat, subiecții cu un obicei bine format de a face bine au manifestat un nivel mai crescut de fericire și satisfacție personală. Autorul studiului de față, Bryant Hui, sugerează că, deși legătura dintre bunăstarea fizică, psihică și emoțională a subiecților cu frecvența acțiunilor benefice nu a fost extrem bine conturată în urma analizei, s-au putut trage anumite concluzii grăitoare în acest sens, iar, în ansamblu, rezultatele sunt încurajatoare. 

Așadar, deși conexiunea între comportamentul prosocial, adică faptele bune și de ajutor pentru cei buni, și bunăstarea individului nu este perfect relevantă, având în vedere faptul că mulți oameni acționează frecvent în mod prosocial, acest efect modest ar putea avea un impact semnificativ la nivel social. 

Un impact relativ mic, rezultat în urma meta-analizei efecutate în cadrul studiului, ca sumă a tuturor experiențelor subiecților, ar putea, în schimb, ascunde anumite tipare de comportament mult mai relevante. Prin urmare, echipa de cercetători a luat în considerare o altă fațetă a problemei: în ce situații ar putea actele de bunătate să impacteze în mod direct bunăstarea individului. 

Un aspect remarcat de aceștia este că, atunci când persoanele care practică acte de bunătate în mod frecvent, dar neintenționat, cum ar fi consolarea unui prieten aflat în necaz, acestea tind să devină mai fericite și mulțumite față de persoanele care acționează în mod intenționat în acte de caritate, cum ar fi cei care practică frecvent voluntariat sau donează pentru diverse cauze umanitare. 

Este posibil, așadar, ca ajutorul informal și neintenționat să împlinească anumite nevoi psihologice bazale de autonomie și intimitate în relațiile cu cei apropiați, ceea ce ar putea rezulta într-un sentiment general de fericire și mulțumire. 

Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că persoanele care practică bunătatea de obicei au tendința să fie mai fericite din punct de vedere eudaimonic, adică simt că au un scop în viață și că existența noastră umană are un înțeles, și mai puțin din punct de vedere hedonic, un sentiment derivat din confort și plăcere. 

Această observație nu pare departe de adevăr: a face acte de bunătate presupune un nivel de efort, care, pentru persoanele hedonice, reprezintă îndepărtarea senzației de confort. Cu toate acestea, efortul contribuie la clădirea încrederii și stimei de sine, ceea ce oferă și un sentiment de împlinire și de utilitate. 

A fi bun și a face fapte bune vine cu o stare de fericire eudaimonică atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Potrivit lui Hui, acest lucru se întâmplă pentru că, în mai multe culturi, de la femei se așteaptă la un nivel de bunătate și toleranță mai crescut față de bărbați. Prin urmare, atunci când bărbații manifestă fericire eudaimonică, sentimentul de împlinire este la fel de crescut. 

Și subiecții mai tineri au resimțit un nivel de împlinire mai crescut în urma faptelor bune informale și neplanificate, iar oamenii de știință sunt de părere că acest fenomen se datorează faptului că acest segment de participanți trec, grație vârstei, prin procese de dezvoltare specifice. 

Astfel, adulții tineri se află într-o etapă a vieții în care încearcă să își descopere și înțeleagă identitatea, iar identificarea unui scop și înțeles al vieții se află în centrul căutării lor. 

Alte beneficii aduse de un comportament de bunătate

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele cu o stimă de sine mai crescută obișnuiesc să factă diverse acte de bunătate, în mod frecvent. De asemenea, acestea manifestă un nivel mai redus de depresie și anxietate, precum și o condiție fizică mai bună. 

Echipa de cercetători nu a descoperit cum poate avea practicarea bunătății asemenea efecte pe grupuri de subiecți diferite, dar, în teorie, a fi mai bun ne face să ne simțim mai bine pentru că ne confirmă propria competență, calitatea abilităților noastre, ne distrage atenția de la factorii stresori și ne recompensează cu o stare de bucurie imediată, dar durabilă. În plus, ne ajută să fim mai conectați unii cu ceilalți.  

Toate acestea ar putea să contribuie semnificativ la starea de bine a individului, prin reducerea nivelului de stres, îmbunătățirea dispoziției și oferirea unui sentiment de apartenență la comunitatea din care acesta face parte. 

Prin înțelegerea legăturii dintre bunătate și stare de bine, fericire și satisfacție personală, cercetătorii consideră că se pot concepe studii mai precise pentru a analiza, în mod specific, fiecare factor relevant, și pentru a încuraja astfel populația să îndeplinească acte de bunătate mai frecvent și în mod neplanificat.


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1.    Studiul Rewards of kindness? A meta-analysis of the link between prosociality and well-being., publicat în American Psychological Association, în 2020, autori: Bryant Hui et al.
Link: https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fbul0000298 

Greater Good Magazine - How Kindness Fits Into a Happy Life
https://greatergood.berkeley.edu/article/item/how_kindness_fits_into_a_happy_life 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0