11 curiozitati despre vise
Se considera ca petrecem aproximativ o treime din viață dormind și ca o parte a activitatii cerebrale din timpul somnului, visăm. Visele au preocupat permanent oamenii in general, dar si lumea stiintifica intrucat, fiind fiinte rationale, cautam permanet explicatii logice in perceptia lucrurilor care ni se intampla. De multe ori oamenii au cautat eposibile semnificatii pentru ca s-au visat dezbracati in locuri publice, urmariti, agresati fizic sau amenintati ori s-au confruntat cu monstri sau animale agresive. Desi conventional, recunoastem cu totii ca tot ceea ce se intampla in vis nu trebuie sa aiba o logica, explicatie sau ca ar reprezenta vreo premonitie, ci sunt rezultatul unor sinapse intamplatoare ce se petrec in urma activitatii creierului, nu putem sa ne abtinem sa nu ne lasam impresionati de vise cu impact emotional mai puternic.
Din punct de vedere al activitatii cerebrale, somnul are loc în mai multe cicluri, asa cum au fost identificate prin intermediul studiilor. Fiecare ciclu complet de somn durează aproximativ 90 până la 110 minute. Majoritatea viselor se întâmplă în timpul unei faze cunoscute sub numele de somn cu mișcarea rapidă a ochilor (REM). Prima perioadă de somn REM are loc de obicei la aproximativ 70 până la 90 de minute după ce adormim.
Întrucat principalul rol al somnului il reprezinta regenerarea organsimului, in prima faza creierul se asigura ca isi gestioneaza cel mai bine resursele imobilizand sistemul motor. De aceea, in această fază, este eliberat un aminoacid care are ca efect imobilizarea corpului, acest lucru avand si un rol protector: daca nu te poti misca sau deplasa cat timp nu esti constient, nici nu iti poti face rau sau accidenta. Nu numai la om, ci si la alte organisme si mamifere, aminoacidul cunoscut sub numele de glicină este eliberat din trunchiul cerebral la nivelul neuronilor motori, responsabili de conducerea impulsurilor spre exterior din creier sau măduva spinării. Eliberarea de glicină face ca organismul să devină semi-paralizat, permitand doar miscari limitate- cum ar fi scarpinatul, miscarea membrelor amortite, intoarcerea de pe o parte pe alta etc.
Primele cicluri de somn în fiecare noapte conțin perioade relativ scurte de REM și perioade lungi de somn profund. Pe măsură ce noaptea progresează, perioadele de somn REM cresc în lungime, în timp ce somnul profund scade.
Psihiatrii, imagistii si cercetătorii au diferite teorii despre relația dintre vis și somnul REM. O serie de studii care se bazeaza pe tehnologiile exploratorii de tipul rezonantei magnetice a sugerat că fenomenul de visare are loc atât în timpul ciclului de somn REM, cât și în timpul somnului non-REM (NREM), dar că procese fiziologice diferite stau la baza generarii visării în fiecare etapă.
Visele care apar în aceste perioade pot diferi semnificativ atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea și, probabil, pot rezulta din procese diferite.
Imaginile si vizualizarile par să fie mai frecvente după trezirea din somn REM, în comparație cu somnul NREM. Oamenii au raportat imagini după 83% din trezirile REM, în comparație cu doar 34% după stadiul 2 de somn.
Un studiu a sugerat că hormonul cortizol - responsabil de stres- joacă un rol important în controlul sistemelor de memorie în timpul somnului. Au fost observate niveluri ridicate de cortizol noaptea târziu și în timpul somnului REM. Ca o paranteza, atunci cand medicii masoara nivelurile de stres prin monitorizarea hormonului cortizol, acest lucru nu se face doar dimineata, ci este necesara colectarea urinei pe parcursul a 24 de ore, amestecarea si extragerea unei cantitati tocmai pentru ca acest hormon cunoste fluctuatii importante pe parcursul intregii zile si a noptii.
De altfel, cortizolul afectează interacțiunea dintre hipocampus și neocortex. Această interacțiune pare să aibă un impact asupra unui anumit tip de consolidare a memoriei, ce ar putea afecta si conținutul si calitatea viselor.
În somnul NREM, interacțiunea dintre neocortex și hipocampus nu este perturbată și apar amintiri episodice tipice.
Cu toate acestea, în somnul REM, conținutul viselor reflectă doar activarea neocorticală. Visele sunt mai probabil să fie fragmentate și lipsite de logica.
Iată 11 lucruri pe care ar trebui să le știi despre vise!
1. Toată lumea visează
Cu toate ca unii oamnei nu isi amintesc poate deloc, despre continutul viselor din nopatea precedenta, toata lumea viseaza. Acest lucru se intampla intrucat sistemul nervos este activ toată noaptea, cu activitate cerebrală deosebit de intensă la nivelul creierului anterior și al creierului mediu în timpul somnului cu mișcarea rapidă a ochilor (eng.rapid eye movement =REM), care este momentul în care visăm.
Adulții și bebelușii deopotrivă visează aproximativ două ore pe noapte, chiar dacă nu își amintesc asta când se trezesc. Un alt lucru interesant este ca de fapt nu visam un singur lucru, ci se petrec mai multe vise în fiecare noapte, fiecare durând, de regulă, între 5 și 20 de minute.
Pe parcursul unei vieți obișnuite, oamenii petrec în medie șase ani visând.
2. Poți uita majoritatea viselor
Pentru ca de regula sunt fragmente de intamplari sau imagini care nu au logica, le uitam pentru ca sistemul cerebral nu le considera informatiile demne de a fi restocate intr-o alta ordine decat cea deja existenta. Cercetataorii estimeaza chiar ca acestea ni se sterg din minte cand ne trezim in 95% din cazuri. Conform unei teorii despre motivul pentru care visele sunt atât de greu de reținut, schimbările din creier care apar în timpul somnului nu sprijină procesarea și stocarea informațiilor necesare pentru ca formarea memoriei să aibă loc.
Mai mult, visele se petrec intr-o perioada in care zonele responsabile de momorizarea datelor sunt ipartial nactivate. Oamenii de știință care au studiat si scanat creierului persoanelor adormite au demonstrat că lobii frontali, adică zona care joacă un rol cheie în formarea memoriei, sunt inactivi în timpul somnului REM, stadiul în care apare visul.
Un studiu1 din 2016 a constatat că uitarea viselor poate fi cauzată și modificărilor nivelurilor anumitor neurotransmițători, în special acetilcolină și norepinefrină, în timpul somnului REM.
Un alt studiu2 a găsit o legătură între amintirea viselor și densitatea materiei cerebrale a cortexului prefrontal medial (MPFC). Participanții cu densitate mai mare a materiei albe și-au reamintit mai mult visele.
3. Poți visa alb-negru
În timp ce majoritatea oamenilor raportează că visează în culori, aproximativ 12% dintre oameni susțin că visează doar în alb și negru.
În studiile în care visătorii au fost treziți și li s-a cerut să aleagă culori dintr-o diagramă care se potrivesc cu cele din visele lor, culorile pastelate sunt cele mai frecvent alese.
Persoanele care au sub 25 de ani raportează rareori că visează în alb și negru. Oamenii de peste 55 de ani, totuși, raportează vise alb-negru în aproximativ 25% din timp. Cercetătorii cred că această diferență este rezultatul expunerii din copilărie la televiziunea alb-negru. Această idee este susținută de un studiu3 mai vechi, care a constatat că oamenii din anii 1940 au raportat rareori că visează în culori.
4. Bărbații și femeile visează diferit
Cercetătorii au descoperit unele diferențe între bărbați și femei când vine vorba de conținutul viselor lor. În mai multe studii4, bărbații au raportat că visează arme mult mai des decât femeile, în timp ce femeile visau îmbrăcăminte mai des decât bărbații.
Un alt studiu5 a arătat că visele bărbaților tind să aibă conținut mai agresiv și activitate fizică, în timp ce visele femeilor conțin mai multă respingere și excludere, precum și mai multe conversații decât activitatea fizică.
Femeile tind să aibă vise puțin mai lungi, care prezintă mai multe personaje. Când vine vorba de personajele care apar de obicei în vise, bărbații visează alți bărbați de două ori mai des decât femei, în timp ce femeile tind să viseze atât femei, cât și bărbați în mod egal.
5. Animalele probabil că visează
Mulți cred că atunci când un câine care dă din coadă în timp ce doarme, visează. Cercetătorii cred că este probabil ca majoritatea animalelor, inclusiv mamiferele, păsările, reptilele și peștii, să treacă prin stadiile de somn, inclusiv REM și non-REM, ceea ce înseamnă că într-adevăr visează.
Totuși, animalele ar putea să nu experimenteze visele în același mod ca oamenii. Animalele s-ar putea să nu se trezească, să nu-și amintească imagini și să le atribuie vreo poveste.
6. Îți poți controla visele
Un vis lucid este unul în care ești conștient că visezi chiar dacă încă adormi. Se crede că visul lucid este o stare combinată atât a conștiinței, cât și a somnului REM, în timpul căreia deseori poți controla conținutul visului.
Cercetătorii spun că oamenii pot folosi diverse tehnici pentru a învăța cum să viseze lucid, inclusiv „inducerea mnemonică a viselor lucide” (MILD) care implică trezirea după cinci ore și repetarea unei fraze precum „ Îmi voi aminti visul meu” și „visele lucide inițiate prin simțuri” (SSILD), adică concentrarea asupra stimulilor (imagini, sunete, senzații) din mediul tău de somn, respectiv.
Un alt secret ar fi sa notezi visele intr-un jurnal imediat dupa trezire.
Aproximativ jumătate din oameni își amintesc că au avut cel puțin un vis lucid, iar unele persoane pot să aibă vise lucide destul de des.
7. Visele negative sunt mai frecvente
Pe o perioadă de peste 40 de ani, cercetătorul dr. Calvin S. Hall a strâns peste 50.000 de relatări de vis de la studenți. Aceste rapoarte6, puse la dispoziția publicului în anii 1990, au arătat că mai multe emoții sunt trăite în timpul viselor.
Există mai mulți factori care pot influența conținutul emoțional al viselor, inclusiv anxietatea, stresul și anumite medicamente. Un studiu7 a constatat că stimulii externi, inclusiv mirosurile, pot juca un rol în visele pozitive și negative.
Cea mai frecventă emoție trăită în vise este anxietatea, iar emoțiile negative, în general, sunt mult mai frecvente decât cele pozitive. Visele recurente sunt în principal despre:
- confruntări cu animale sau monștri
- ca esti agresat fizic
- ca esti dezbracat in locuri publice
- senzatia de cădere
- ca esti urmarit, senzatie resimtita ca o amenintare
8. Oamenii orbi pot visa în imagini
Într-un studiu8 asupra oamenilor care au fost orbi de la naștere, cercetătorii au descoperit că încă par să experimenteze imagini în visele lor și că au avut, de asemenea, mișcări ale ochilor corelate cu reamintirea vizuală a viselor.
Deși mișcările lor oculare au fost mai puține în timpul REM decât participanții văzători la studiu, participanții nevăzători au raportat aceleași senzații de vis, inclusiv conținut vizual.
9. Ești paralizat în timp ce visezi
Asa cum am explicat, datorita secretiei unor aminoacizi si comenzilor generate de sistemul nervos central, predominanta sistemului parasimpatic, somnul REM se caracterizează prin imobilizarea mușchilor voluntari. Fenomenul este cunoscut sub numele de REM -atonia. Practic, pentru că neuronii motori nu sunt stimulați, corpul tău nu se mișcă, chiar daca in visul tau esti amenintat si simti nevoia sa fugi sau sa te feresti. Posibil ca exact starea de atonie sa iti creeze acest scenariu al visului, faptul ca nu te poti misca creand o stare de anxietate pentru ca de fapt nu te poti apara in fata unui eventual pericol. Constientizarea acestui fenomen genereaza o situatie si mai ciudata, fara o semnificatie fiziopatologica neaparat. În unele cazuri, această paralizie se poate transfera chiar și în starea de veghe timp de până la 10 minute, un sindrom cunoscut sub numele de paralizie în somn.
Deși experiența poate fi înspăimântătoare, experții susțin că este normală și ar trebui să dureze doar câteva minute până când revine controlul muscular normal.
10. Unele vise sunt universale
În timp ce visele sunt adesea puternic influențate de experiențele noastre personale, cercetătorii au descoperit că anumite teme legate de vis sunt foarte comune în diferite culturi.
De exemplu, oameni din întreaga lume visează frecvent să fie urmăriți, atacați sau în cădere. Alte experiențe comune legate de vis includ senzația de înghețare și incapacitatea de a se mișca, întârzierea, zburatul și a fi gol în public.
11. Cu cât ești mai stresat, cu atât visele tale pot fi mai neplăcute
Un vis poate fi influențat de ceea ce ne gândim înainte de a merge la culcare sau de anumite experiențe din ziua respectivă. Visele pot scoate, de asemenea, la lumină ceea ce eviți să gândești sau ce anxietăți ai.
Potrivit cercetărilor, 65% din elementele din vise sunt asociate cu experiențele tale în timp ce ești treaz.
Dacă ești stresat din cauza situatiei finaciare, si continutul viselor tale pot avea legatura cu cheltuieli, castiguri, pierderi de bani. Stresul legat de serviciu implica vise cu scenarii care au loc la birou ori in care sunt implicati colegii. . Dacă tocmai ai ieșit la o întâlnire, visul tău ar putea fi plin de romantism sau, pe de altă parte, daca ai pierdut o persoana draga, sa o reintalnesti in vis, resimtind si sentimnete contradictorii legate de realismul acestei posibile intaniri sau fiind vise incarcate de emotii.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1.Studiul Why we forget our dreams: Acetylcholine and norepinephrine in wakefulness and REM sleep, publicat în Behav Brain Sci. 2016;39:e202. doi:10.1017/S0140525X15001739, autori: Becchetti A, Amadeo A.
2.Studiul Dream recall frequency is associated with medial prefrontal cortex white-matter density, publicat în Front Psychol. 2018;9:1856. doi:10.3389/fpsyg.2018.01856, autori: Vallat R, Eichenlaub J-B, Nicolas A, Ruby P.
3.Studiul Do people still report dreaming in black and white? An attempt to replicate a questionnaire from 1942, publicat în Percept Mot Skills. 2003;96(1):25-29. doi:10.2466/pms.2003.96.1.25, autori: Schwitzgebel E.
4. Studiul Gender differences in dream content: Are they related to personality?, publicat în International Journal of Dream Research. 2013;6(2):104-109. autori: Mathes J, Schredl M.
5.Studiul Similarities and differences in dream content at the cross-cultural, gender, and individual levels, publicat în Consciousness and Cognition. 2008;17(4):1257-1265. doi:10.1016/j.concog.2008.08.005, autori: William Domhoff G, Schneider A.
6.Studiul The dreams of college men and women in 1950 and 1980: A comparison of dream contents and sex differences, publicat în Sleep. 1982;5(2):188-194. doi:10.1093/sleep/5.2.188 autori: Hall CS, Domhoff GW, Blick KA, Weesner KE.
7.Studiul Information processing during sleep: The effect of olfactory stimuli on dream content and dream emotions, publicat în Journal of Sleep Research. 2009;18(3):285-290. doi:10.1111/j.1365-2869.2009.00737.x, autori: Schredl M, Atanasova D, Hörmann K, Maurer JT, Hummel T, Stuck BA.
8.Studiul Rapid Eye Movements (Rems) and visual dream recall in both congenitally blind and sighted subjects, publicat în Martins Costa MFP, ed. Third International Conference on Applications of Optics and Photonics. SPIE; 2017:158. doi:10.1117/12.2276048, autori: Bértolo H, Barrio A, Antona B, Mestre T.
Healthline: „45 Mind-Boggling Facts About Dreams”, https://www.healthline.com/health/facts-about-dreams
Healthline: „Different Types of Dreams and What They May Mean About You”, https://www.healthline.com/health/types-of-dreams#night-terrors
Verywell Mind: „Interesting Facts About Dreams”, https://www.verywellmind.com/facts-about-dreams-2795938
Te-ar mai putea interesa și...
