Tensiunea arteriala normala ar putea masca hipertensiunea

În general, se crede că anxietatea în cabinetul medicului conduce la creșterea tensiunii arteriale a pacienților. Dar, la unele persoane, se întâmplă exact contrariul: tensiunea arterială este normală în timpul consultației, dar crescută în restul zilei. Să vedem ce înseamnă tensiunea arterială normală, de ce este importantă pentru sănătate și ce efecte negative poate avea hipertensiunea netratată.

Acest fenomen în care tensiunea arterială în cabinet este normală, dar în rest nu, poartă denumirea de „hipertensiune mascată”. Cea mai bună modalitate de a o detecta este ca persoana să poarte un dispozitiv de monitorizare timp de 24 de ore, susțin cercetătorii. Într-un studiu recent, aproape 900 de persoane sănătoase, de vârstă mijlocie, au făcut exact acest lucru. Rezultatul: aproape 16% dintre persoanele cu tensiunea arterială așa-zis normală în spital au descoperit contrariul după monitorizare.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

De ce e important ca tensiunea arterială să fie normală?

„În cazul persoanelor active care nu se tratează pentru hipertensiune (tensiune arterială crescută), informațiile au arătat că tensiunea arterială monitorizată ambulatoriu este de obicei mai crescută decât tensiunea arterială măsurată în spital”, a spus liderul echipei de cercetare, Joseph Schwartz, profesor de psihiatrie și sociologie la Universitatea Stony Brook, New York. „Este esențial să aflăm ce trebuie să facem pentru ca tensiunea arterială măsurată ambulatoriu să scadă”, a mai declarat acesta.

Tensiunea arterială crescută conduce la accidente vasculare cerebrale, insuficiență cardiacă, pierderea vederii și insuficiență renală. „Mii de persoane mor în fiecare an din cauza hipertensiunii”, a avertizat Schwartz. Tensiunea arterială ambulatorie se măsoară în timp ce te plimbi și îți desfășori activitățile normale. Este posibil ca rezultatele să fie un indicator mai bun privind riscurile pentru sănătate decât tensiunea arterială măsurată în spital. Diferența între măsurători apare în general la persoanele tinere, slabe. Studiile au arătat că diferența se reduce semnificativ după vârsta de 60 de ani sau pe măsură ce persoanele supraponderale devin obeze.

Tensiunea arterială măsurată 24 de ore, metodă utilă pentru anumite persoane

Medicii spun că, deși ar putea fi benefic, nu este posibil să se monitorizeze tensiunea arterială a tuturor timp de 24 de ore. Dar dacă ai colesterolul mărit, ești supraponderal sau ai antecedente familiale de hipertensiune, ai putea beneficia de pe urma acestui tip de monitorizare dacă tensiunea ta arterială este normală în cabinetul medical.

Aceste constatări demontează ideea larg răspândită potrivit căreia tensiunea arterială măsurată ambulatoriu este, în general, mai scăzută decât tensiunea arterială măsurată în spital. Parțial, acest mit a fost legat de ceea ce este cunoscut ca stresul indus de cabinetul medical (sindromul halatului alb sau hipertensiunea de halat alb). Cu alte cuvinte, este vorba despre anxietatea unor pacienți provocată de prezența în cabinetul medical, care conduce la creșterea temporară semnificativă a tensiunii arteriale.

Pentru acest studiu, oamenii de știință au analizat trei măsurători ale tensiunii arteriale luate în timpul a trei consultații dintr-un total de nouă. Participanților la studiu le-a fost monitorizată ambulatoriu tensiunea arterială o singură dată pe parcursul a 24 de ore, cu măsurători din jumătate în jumătate de oră. Pe parcursul monitorizării, pacienții au purtat o manșetă pe braț atașată la un dispozitiv care le-a înregistrat tensiunea arterială.

Toți participanții erau angajați și nu luau medicamente pentru tensiunea arterială. Vârsta medie a fost de 45 de ani, iar în jur de 80% erau caucazieni. Au fost excluse persoanele pensionate, în vârstă, pentru că acestea erau mai predispuse la tensiune arterială ridicată, după cum au ținut să precizeze autorii studiului.

Tensiunea arterială este alcătuită din două componente. Primul, numit presiune sistolică, măsoară presiunea exercitată asupra pereților arteriali atunci când inima se contractă. Al doilea, presiunea diastolică, măsoară presiunea exercitată asupra pereților arteriali între două contracții ale inimii. Tensiunea arterială se exprimă în milimetri pe mercur (mm Hg).

Valorile tensionale pot diferi acasă și la cabinetul medicului

Potrivit American Heart Association (Asociației Americane a Inimii), tensiunea arterială normală ar trebui să fie sub 120/80 mm Hg. Per total, studiul a arătat că puțin sub 16% dintre participanții cu măsurători normale în spital sufereau de hipertensiune conform tensiunii arteriale medii măsurată ambulatoriu.

În medie, studiul a arătat că presiunea sistolică măsurată ambulatoriu a fost cu 7 mm Hg mai mare decât tensiunea arterială sistolică măsurată în spital. Presiunea diastolică a fost cu 2 mm Hg mai mare pe parcursul monitorizării de 24 de ore decât cea măsurată în spital. La mai mult de o treime dintre participanți, presiunea sistolică măsurată pe parcursul monitorizării de o zi a fost cu 10 mm Hg mai mare decât cea măsurată în spital. Aproximativ unul din 10 participanți au înregistrat o creștere similară și în ceea ce privește tensiunea arterială diastolică.

Tensiunea arterială crescută poate fi controlată cu ajutorul medicamentelor, al unui regim alimentar sănătos și al sportului, spun oamenii de știință. Cu toate acestea, persoanele cu hipertensiune nu știu de cele mai multe ori că suferă de această afecțiune, pentru că de obicei, se simt bine. Autorii studiului îndeamnă oamenii să își monitorizeze tensiunea arterială pentru a preveni atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.

Tensiunea arterială normală: ce înseamnă?

Tensiunea arterială sistolică (valoarea mai mare) este considerată normală atunci când este sub 120 mmHg. Tensiunea arterială diastolică (valoarea mai mică) este considerată normală atunci când este sub 80 mmHg.

Clasificarea tensiunii arteriale conform Societății Europene de Hipertensiune și Societății Europene de Cardiologie (ESH/ESC):

Normală: Sistolică < 120 mmHg și Diastolică < 80 mmHg
Normală crescută: Sistolică între 120-129 mmHg și Diastolică < 80 mmHg
Hipertensiune de gradul 1: Sistolică între 130-139 mmHg sau Diastolică între 80-89 mmHg
Hipertensiune de gradul 2: Sistolică ≥ 140 mmHg sau Diastolică ≥ 90 mmHg
Hipertensiune sistolică izolată: Sistolică ≥ 140 mmHg și Diastolică < 90 mmHg

Tensiunea arterială poate crește în mod natural odată cu înaintarea în vârstă. Bărbații pot avea tendința de a avea tensiune arterială mai mare decât femeile înainte de vârsta menopauzei, dar acest lucru tinde să se egalizeze după menopauză. Anumite afecțiuni precum diabetul zaharat, bolile renale sau tulburările tiroidiene pot afecta tensiunea arterială. De asemenea, riscul de hipertensiune arterială poate fi influențat de istoricul familial și de predispoziția genetică. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos ajută la menținerea unei tensiuni arteriale normale și la prevenirea complicațiilor asociate cu tensiunea arterială ridicată.

Hipertensiunea arterială netratată face victime

Hipertensiunea arterială netratată poate duce la numeroase complicații și probleme de sănătate grave, deoarece tensiunea arterială crescută constant exercită presiune suplimentară asupra vaselor de sânge și a organelor importante din organism. Printre complicațiile hipertensiunii netratate se numără:

Boli cardiovasculare

Hipertensiunea arterială poate crește riscul de formare a plăcilor de aterom în artere (boală numită ateroscleroză), care pot bloca fluxul sangvin către inimă și pot provoca atacuri de cord. Tensiunea arterială ridicată poate suprasolicita inima ducând la insuficiență cardiacă, o afecțiune în care inima nu pompează eficient sângele în corp. Hipertensiunea arterială este un factor major de risc pentru accidentul vascular cerebral, deoarece poate duce la deteriorarea vaselor de sânge în creier și la formarea cheagurilor de sânge.

Afecțiuni renale

Hipertensiunea arterială netratată poate afecta rinichii, determinând deteriorarea treptată a funcției lor și, în cele din urmă, insuficiență renală cronică. Tensiunea arterială foarte mare poate duce la apariția proteinuriei, o condiție în care proteinele sunt prezente în urină, indicând leziuni renale. Dacă rinichii sunt expuși la tensiune arterială ridicată pe o perioadă lungă de timp, acest lucru duce la deteriorarea treptată a funcției lor și la dezvoltarea insuficienței renale cronice. Insuficiența renală cronică este o afecțiune progresivă și ireversibilă în care rinichii nu mai pot filtra eficient sângele și elimina deșeurile din organism.

Probleme oculare

Presiunea arterială ridicată poate determina deteriorarea vaselor de sânge din retină - retinopatie hipertensivă. Acest lucru poate duce la o varietate de modificări oculare, inclusiv îngroșarea și îngustarea vaselor de sânge, sângerările în retină și apariția exsudatelor în retină. În formele severe, retinopatia hipertensivă poate duce la pierderea vederii.

Hipertensiunea arterială poate cauza acumularea de lichide în maculă, partea centrală a retinei responsabilă pentru vederea centrală clară. Această afecțiune, numită edem macular, poate afecta vederea centrală și poate provoca vedere încețoșată sau distorsionată.

Unele studii sugerează că hipertensiunea arterială poate fi asociată cu un risc crescut de dezvoltare a glaucomului, o afecțiune care afectează nervul optic și poate duce la pierderea vederii periferice și chiar la orbire în cazuri severe.

Alte complicații

Hipertensiunea poate contribui la îngustarea arterelor din membrele inferioare, determinând dificultăți în circulația sângelui și apariția durerii la mers (claudicație). O tensiune arterială prea mare poate masca alte afecțiuni medicale sau poate face ca acestea să devină mai severe, deoarece le poate ascunde simptomele.

Pentru a preveni sau a scădea riscul de complicații asociate cu hipertensiunea arterială, este important ca persoanele diagnosticate să respecte indicațiile medicului în ceea ce privește stilul de viață adecvat și tratamentul medicamentos.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Masked Hypertension
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/masked-hypertension
American Heart Association - Health Threats from High Blood Pressure
https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/health-threats-from-high-blood-pressure

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...