De ce nu exista (inca) vaccin impotriva hepatitei C?

Hepatita C este un tip de hepatită care nu poate fi prevenit prin vaccinare. Cu toate că împotriva hepatitei A și B există vaccin, hepatita C nu poate fi, din păcate, în prezent prevenită prin vaccinare, dar lumea științifică lucrează în continuare la dezvoltarea unui vaccin care să fie și eficient, și sigur pentru pacienți.

Potrivit unui studiu recent, având în vedere că există 58 de milioane de persoane infectate cu virusul hepatitei cronice C (VHC), hepatita C este una dintre principalele poveri asupra sănătății la nivel mondial, mai ales că este responsabilă și pentru alte boli cu un impact considerabil asupra sănătății, cum ar fi ciroza, carcinomul hepatocelular și transplantul de ficat. 

Potrivit ultimului raport epidemiologic anual al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), în 2020, mai spun autorii studiului, în statele membre ale Uniunii Europene au fost raportate 13.914 cazuri, ceea ce implică o rată de 3,9 cazuri la 100.000 de persoane. Doar 6% dintre cazuri au corespuns cu infecții acute cu VHC, de obicei asimptomatice sau cu simptome ușoare, inclusiv febră, oboseală, icter și niveluri ridicate de transaminaze. Aproximativ 35% au fost clasificate drept cazuri cronice severe, asociate în principal cu ciroză și hepatocarcinom.

Cu toate că pe piață nu există niciun vaccin împotriva hepatitei C la acest moment, există câteva variante de vaccin pentru imunizarea împotriva virusului C, care sunt însă încă în faza de testare. Eforturile oamenilor de știință de a dezvolta un vaccin pentru prevenirea hepatitei C durează de mai bine de 30 de ani, atunci când existența virusului a fost oficial recunoscută. De atunci, cercetătorii au dezvoltat și apoi au testat pe animale mai bine de 20 de variante de vaccin anti-hepatita C. Câteva dintre aceste vaccinuri au fost testate și pe oameni, în cadrul unor studii restrânse.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Vaccinuri experimentele pentru hepatita C

Există, la acest moment, mai multe studii care analizează vaccinuri experimentale. Pentru testarea eficacității acestui vaccin experimental împotriva hepatitei C se fac două tipuri de teste clinice:

Testarea terapeutică a vaccinului

Acest studiu este făcut pe un eșantion alcătuit din pacienți care sunt deja infectați cu virusul hepatitei C, și care au dezvoltat forma cronică a acestei afecțiuni hepatice. Scopul acestui tip de studiu este de a determina dacă un vaccin este sau nu sigur pentru pacienți, dar și dacă este eficient în estomparea acțiunii virusului hepatitei C. 

Testarea profilactică (preventivă) a vaccinului

Acest tip de testare se realizează pe un eșantion alcătuit din persoane care prezintă risc de infectare crescut. Scopul studiilor profilactice este acela de a descoperi dacă vaccinul este sigur pentru pacient, dar și dacă este eficient în prevenirea infectării cu virusul hepatic C.

Dacă la ambele tipuri de testări vaccinul experimental înregistrează rezultate bune, studii mai ample vor fi necesare pentru confirmarea eficacității acestuia.

De ce durează atât de mult să se producă un vaccin pentru hepatita C?

Dacă pentru hepatita A și hepatita B există vaccin de mulți ani deja, în cazul vaccinului împotriva hepatitei C lucrurile evoluează mai încet din mai multe cauze. În primul rând, virusul hepatitei C are o serie de caracteristici unice. Acesta apare în 6 forme genetice distincte (genotipuri), care la rândul lor au mai multe subtipuri - în jur de 50 au fost identificate deja. În funcție de zona geografică, predomină un anumit genotip, ceea ce înseamnă că un vaccin eficient la nivel global ar trebui să protejeze împotriva tuturor tipurilor și subtipurilor virusului hepatitei C.

Un alt motiv pentru care cercetările în acest domeniu se desfășoară destul de lent constă în faptul că foarte puține animale au de-a face cu infecția cu hepatita C, ceea ce înseamnă că testările pe animale nu sunt deloc o variantă de testare la îndemână. Virusul hepatitei C poate infecta cimpanzeii, iar infecția la aceste animale este similară cu cea care apare la oameni. Din motive care țin de etică și de costuri financiare ridicate, însă, cercetările medicale pe cimpanzei sunt limitate.

Nici chiar vaccinurile capabile să stimuleze răspunsul T cu o eficacitate mai largă împotriva diferitelor genotipuri de VHC nu au dat rezultate satisfăcătoare, spun autorii unei analize de dată recentă. La om, au fost testate două vaccinuri profilactice cu celule T. Primul a constat din proteina de bază HCV și adjuvantul ISCOMATRIX, în timp ce al doilea vaccin a eliberat gene care codifică NS3, NS4, NS5A și NS5B într-un vector adenoviral simian defect replicativ (CHAd3) și un vector MVA.

În primul caz, răspunsul celulelor T CD8+ a fost modest, atât de mult încât la un pacient nu s-a observat niciun răspuns apreciabil, în timp ce în al doilea caz, răspunsul celulelor T CD8+ a fost mai susținut; cu toate acestea, o parte neneglijabilă a subiecților cărora le-a fost administrat vaccinul (14/202) a dezvoltat o infecție cronică cu VHC, ceea ce sugerează că succesul unui viitor vaccin protector s-ar putea baza pe capacitatea acestuia de a angaja răspunsuri imune atât umorale, cât și celulare.

Există în prezent un vaccin pentru hepatita C aflat în testare?

Dezvoltarea unui vaccin împotriva hepatitei C este un domeniu activ de cercetare și câteva vaccinuri experimentale se află în studii clinice, cu unele progrese semnificative în ultimii ani.

Un vaccin dezvoltat la Universitatea din Alberta de echipa lui Michael Houghton (profesor câștigător al Premiului Nobel pentru Medicină pentru descoperirea virusului hepatic C), utilizează o abordare combinată pentru a stimula atât răspunsurile imune umorale (anticorpi neutralizanți), cât și răspunsurile imune celulare (celule T). Vaccinul este în fazele inițiale de testare clinică, iar dacă se dovedește sigur și eficient, ar putea fi disponibil pentru populațiile cu risc crescut în următorii câțiva ani. Acest vaccin include adjuvanți care amplifică răspunsurile imune, făcând virusul dificil de evitat prin mutații

Un alt proiect semnificativ este condus de Universitatea din Oxford, care lucrează la un model de infecție controlată pentru a accelera selecția vaccinurilor promițătoare. Datorită tratamentelor foarte eficiente disponibile pentru hepatita C, această abordare permite testarea vaccinurilor într-un mod mai rapid și sigur.

Vaccinurile sunt esențiale pentru a reduce ratele de infectare, în completarea tratamentelor antivirale. De exemplu, Organizația Mondială a Sănătății și-a propus eliminarea hepatitei C până în 2030, iar vaccinurile ar putea reduce costurile tratamentului și preveni milioane de noi infecții.

Cum se previne și cum se tratează în prezent infecția cu virusul hepatitic C?

În primul rând, evitarea expunerii la sânge infectat este cea mai importantă măsură de prevenire a infectării cu VHC. Respectarea protocoalelor stricte de igienă și sterilizare a instrumentarului din clinici medicale este crucial, la fel și screening-ul donatorilor de sânge și organe pentru infecția cu VHC. Obiecte precum lamele de ras, periuțele de dinți sau alte accesorii care pot intra în contact cu sânge ar trebui să fie utilizate individual, nu împărțite cu alte persoane. Deși riscul de transmitere sexuală este scăzut, utilizarea prezervativelor poate fi recomandată, mai ales pentru persoanele care au parteneri multipli. 

Pentru persoanele deja bolnave de hepatita C, există tratament cu medicamente antivirale cu acțiune directă, foarte eficient. Acestea sunt pilule orale care țintesc proteinele specifice necesare replicării virusului, cele mai utilizate combinații incluzând:

  • Sofosbuvir/velpatasvir, care tratează toate genotipurile virusului hepatitic C,
  • Glecaprevir/pibrentasvir, o altă opțiune pan-genotipică, administrată pe o durată mai scurtă, de obicei 8 săptămâni,
  • Sofosbuvir/ledipasvir, indicat în principal pentru genotipurile 1, 4, 5 și 6.

Aceste tratamente sunt bine tolerate de pacienți, cu efecte secundare minime, cum ar fi oboseala sau greața.

În cazul pacienților cu ciroză hepatică avansată, tratamentele trebuie să fie atent monitorizate și ajustate. Unele combinații de antivirale cu acțiune directă pot fi utilizate pentru o perioadă mai lungă (până la 24 de săptămâni) pentru a asigura eliminarea virusului, în special la pacienții cu ciroză severă sau cu insuficiență hepatică. Combinațiile de sofosbuvir/velpatasvir și glecaprevir/pibrentasvir sunt opțiuni populare, dar durata tratamentului va depinde de gradul de afectare a ficatului.

În timpul tratamentului cu antivirale cu acțiune directă, este necesar să se efectueze teste regulate pentru a evalua răspunsul la terapie, cum ar fi analiza viremiei (măsurarea cantității de virus în sânge). De obicei, medicii se așteaptă ca nivelul de virus să devină nedetectabil la 4-12 săptămâni de la tratament, ceea ce sugerează că tratamentul a fost eficient. În cazuri rare, pacienții pot să nu răspundă la tratamentele inițiale. În aceste situații, se pot utiliza combinații de medicamente antivirale alternative, inclusiv medicamente recum dasabuvir, ombitasvir sau paritaprevir.

Tratamentul hepatitei C cu medicamente antivirale cu acțiune directă reprezintă soluția eficientă și bine tolerată pentru majoritatea pacienților. Dacă ești diagnosticat cu hepatita C, discută cu medicul tău pentru a identifica cea mai bună opțiune de tratament pentru tine, având în vedere factorii precum stadiul bolii și posibilele comorbidități. Aceste tratamente au făcut ca hepatita C să fie în zilele noastre o boală tratabilă, cu perspective foarte bune de vindecare, chiar și descoperită în stadii mai avansate. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MDPI - Update on Hepatitis C Vaccine: Results and Challenges
https://www.mdpi.com/1999-4915/16/8/1337 
Studiul „Update on Hepatitis C Vaccine: Results and Challenges”, apărut în Viruses 2024, 16(8), 1337; https://doi.org/10.3390/v16081337, autori: Anna Rosa Garbuglia et al.
Nature - Testing a vaccine candidate against Hepatitis C virus designed by combinatorial optimization
https://www.nature.com/articles/s41598-023-48458-x
Studiul „Testing a vaccine candidate against Hepatitis C virus designed by combinatorial optimization”, apărut în Sci Rep 13, 21746 (2023). https://doi.org/10.1038/s41598-023-48458-x, autori: Malaina, I., Martinez, L., Salcines-Cuevas, D. et al. 


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0