Durere lombară cauzată de organele interne
Durere lombară cauzată de organele interne
Durere lombară cauzată de organele interne
Rezumat: Durerea lombară este frecventă și, de cele mai multe ori, pornește din mușchi, articulații, discuri sau nervi. Totuși, uneori, dureri lombare pot fi semnalul unei probleme la rinichi, pancreas, intestin, organe pelvine, prostată sau vase mari de sânge.
Diferența se observă prin simptome asociate: febră, greață, urină modificată, durere abdominală, sângerări, amețeală sau scădere inexplicabilă în greutate.
Acest articol arată cum să distingi o durere de spate obișnuită de una care ar putea fi cauzată de probleme cu organele interne. De asemenea, explică când este bine să faci exerciții pentru durerea de spate și când este necesar să mergi la medic.
1. Ce este o durere lombară?
2. Cauzele obișnuite ale durerilor lombare
3. Cum îți dai seama că durerea poate veni de la organele interne?
4. Ce organe interne pot provoca dureri lombare?
a. Rinichii și căile urinare
b. Pancreasul
c. Aorta abdominală
d. Intestinul și colonul
e. Organele ginecologice: uter, ovare, trompe
f. Prostata
g. Vezica biliară și ficatul
h. Apendicele și alte cauze abdominale acute
5. Ce să faci și ce nu dacă ai dureri de spate lombare?
6. Concluzie
1. Ce este o durere lombară?
Durerea lombară este durerea simțită în partea de jos a spatelui, între ultimele coaste și zona feselor. Poate fi ușoară, moderată sau severă, constantă sau apărută în episoade. Uneori rămâne locală, alteori coboară spre șold, fesă, coapsă sau picior.
În cele mai multe cazuri, o durere lombară este legată de structurile spatelui: mușchi, ligamente, articulații, discuri intervertebrale sau nervi.
Aceste dureri de spate apar frecvent după efort, stat mult pe scaun, ridicarea greșită a unei greutăți sau mișcări bruște.
O durere lombară poate fi acută, când durează câteva zile sau săptămâni, subacută, când persistă mai multe săptămâni, sau cronică, atunci când continuă peste trei luni. Durata nu spune singură cauza, dar ajută medicul să aleagă investigațiile potrivite.
Durerile lombare pot fi clasificate în mai multe tipuri, în funcție de durată, cauză și modul în care se manifestă.
- După durată, durerea lombară poate fi acută, subacută sau cronică. Durerea acută durează de obicei până la 4-6 săptămâni și apare frecvent după efort, ridicarea unei greutăți sau o mișcare greșită. Durerea subacută persistă între 6 și 12 săptămâni. Durerea cronică durează peste 12 săptămâni și poate reveni în episoade.
- După cauză, există durere lombară mecanică, inflamatorie, neurologică sau provocată de organe interne. Cea mecanică este cea mai frecventă și implică mușchii, ligamentele, articulațiile sau discurile. Cea inflamatorie poate apărea în boli reumatologice. Cea neurologică apare când un nerv este iritat sau comprimat, cum se întâmplă în sciatică.
- După localizare și răspândire, durerea poate fi locală, când rămâne în zona lombară, sau iradiată, când coboară spre fesă, șold sau picior.
- După severitate, durerile lombare pot fi ușoare, moderate sau intense. O durere lombară bruscă, severă, însoțită de febră, amorțeală, slăbiciune sau probleme urinare necesită consult medical rapid.
Rata prevalenței după vârstă a scăzut, numărul de bolnavi a crescut
Un studiu apărut în 2025 a analizat povara globală a durerii lombare între 1990 și 2021, folosind date din Global Burden of Disease Study 2021.
Cercetătorii au studiat cât de des apare durerea lombară. Ei au analizat anii de viață cu dizabilități, diferențele între bărbați și femei, vârste, factorii de risc, inegalitățile dintre țări și tendințele viitoare.
Rezultatele arată o situație ciudată. Rata durerii lombare a scăzut cu 11,06% față de 1990, dar numărul total de persoane afectate a crescut. În 1990 erau aproximativ 386,7 milioane de persoane, iar în 2021 au ajuns la 628,8 milioane.
Similar, rata standardizată a DALYs a scăzut cu 11,22%, dar numărul total de DALYs a crescut de la 43,4 milioane la 70,2 milioane.
Povara durerii lombare nu este distribuită egal. În 2021, cele mai mari rate de prevalență au fost raportate în Europa Centrală, Australasia, Europa de Est, America de Nord cu venituri mari și Asia-Pacific cu venituri mari.
Cele mai mici rate au fost în Asia de Est, America Latină andină și Asia de Sud-Est. La nivel de țară, Ungaria și Cehia au avut cele mai mari valori, iar Maldive, Myanmar și Thailanda printre cele mai mici.
România este menționată printre țările cu o povară mai mare decât cea estimată pe baza nivelului socio-demografic.
Analiza pe subgrupuri arată că femeile au o prevalență și un număr de cazuri mai mari decât bărbații. Prevalența crește odată cu vârsta și atinge un vârf la grupa 80-84 de ani, în timp ce numărul absolut de cazuri este maxim la grupa 50-54 de ani.
Cei mai importanți factori de risc analizați au fost fumatul, indicele de masă corporală ridicat și factorii ergonomici ocupaționali, aceștia din urmă fiind considerați principalul contributor global în 2021.
Creșterea populației și îmbătrânirea populației explică o mare parte din creșterea poverii absolute.
Autorii estimează că ratele standardizate ar putea continua să scadă, dar numărul total de cazuri va rămâne ridicat, iar la femei prevalența ar putea crește în următorii 15 ani.
Concluzia studiului este că sunt necesare strategii preventive țintite, mai ales pentru ergonomia la locul de muncă, îmbătrânirea populației, femei și reducerea inegalităților de sănătate.
2. Cauzele obișnuite ale durerilor lombare
Cele mai frecvente dureri lombare sunt nespecifice. Asta înseamnă că nu există o singură leziune evidentă, ci o combinație de suprasolicitare, tensiune musculară, postură, sedentarism, stres, somn slab sau lipsă de mișcare.
O cauză comună este întinderea musculară. Apare după ridicarea unei greutăți, efort fizic neobișnuit sau o mișcare de rotație. Durerea se agravează la aplecare, ridicare sau stat prelungit în aceeași poziție și se ameliorează treptat prin mișcare ușoară.
Altă cauză este iritarea unei rădăcini nervoase, cum se întâmplă în sciatică. În acest caz, durerea lombară poate coborî pe picior și poate fi însoțită de furnicături, amorțeală sau slăbiciune musculară.
Artroza, modificările discurilor și îngustarea canalului spinal pot contribui la dureri de spate, mai ales la persoane de vârstă mijlocie sau înaintată. Totuși, modificările observate la imagistică nu explică întotdeauna intensitatea durerii.
Pentru o durere lombară mecanică, mișcarea controlată este importantă. Exerciții pentru durerile de spate lombare, mersul pe jos și întărirea treptată a musculaturii pot ajuta, dar numai după ce au fost excluse semnele de alarmă.
3. Cum îți dai seama că durerea poate veni de la organele interne?
Durerea provocată de organele interne poate fi simțită în spate printr-un mecanism numit durere reflectată.
Organul afectat trimite semnale dureroase către aceleași zone nervoase care primesc informații din piele, mușchi sau coloană. Creierul poate interpreta durerea ca venind din zona lombară.
Un indiciu important este faptul că durerea nu se schimbă mult cu postura. Dacă te doare la fel când stai întins, mergi, te apleci sau te rotești, cauza poate să nu fie doar musculară.
Alt semn este asocierea cu simptome generale. Febra, frisoanele, greața, vărsăturile, durerea abdominală, urinarea dureroasă, sângele în urină, balonarea severă, sângerările vaginale neobișnuite sau amețeala trebuie luate în serios.
O durere lombară care apare brusc, este foarte intensă sau se simte ca o durere profundă, diferită de durerile tale obișnuite de spate, necesită evaluare medicală rapidă.
Acest lucru este valabil mai ales dacă ai peste 50 de ani, boli cardiovasculare, cancer cunoscut sau infecții recente.
4. Ce organe interne pot provoca dureri lombare?
a. Rinichii și căile urinare
Rinichii sunt situați în partea posterioară a abdomenului, sub coaste, de o parte și de alta a coloanei. De aceea, problemele renale pot fi confundate ușor cu dureri lombare provocate de alte cauze.
Pietrele la rinichi pot provoca durere intensă în spate, lateral sau abdomen. Durerea poate veni în valuri și poate coborî spre zona inghinală. Pot apărea greață, vărsături, sânge în urină, usturime la urinare sau nevoia frecventă de a urina.
Infecția renală poate da durere lombară sau durere de flanc, dar de obicei apare împreună cu febră, frisoane, stare generală proastă, greață și simptome urinare.
Aceasta nu se tratează prin exerciții pentru durerile de spate lombare, ci prin consult medical și tratament adecvat.
b. Pancreasul
Pancreasul este un organ aflat în partea superioară a abdomenului, în spatele stomacului. Inflamația pancreasului, numită pancreatită, poate da durere abdominală puternică, uneori cu iradiere spre spate.
Durerea asociată pancreasului este adesea profundă, greu de localizat și poate fi însoțită de greață, vărsături, febră sau sensibilitate abdominală.
Poate apărea după mese bogate în grăsimi sau în contextul consumului de alcool, dar cauzele sunt variate.
Dacă ai dureri în spate și dureri mari în stomac, vărsături frecvente sau te simți rău, nu este bine să faci doar exerciții pentru durerea de spate.
c. Aorta abdominală
Aorta este vasul principal care transportă sângele din inimă către corp. În abdomen, peretele aortei se poate dilata, formând un anevrism. Uneori nu dă simptome, dar când apar, pot include durere profundă în abdomen, spate sau lateral.
Un anevrism de aortă abdominală devine o urgență dacă simți o durere bruscă și severă. Aceasta trebuie să fie diferită de durerile pe care le-ai avut înainte. Dacă ai și amețeli, leșini, transpirații reci sau o senzație de puls în abdomen, mergi imediat la medic.
Nu se fac întinderi, masaj sau exerciții. Se cere ajutor medical de urgență.
d. Intestinul și colonul
Unele probleme digestive pot produce dureri de spate prin durere reflectată sau prin inflamație în abdomen și pelvis. Constipația severă, balonarea intensă, bolile inflamatorii intestinale sau infecțiile pot fi asociate cu disconfort lombar.
De obicei, durerea lombară digestivă nu vine singură. Poate apărea cu crampe abdominale, modificări ale tranzitului, diaree persistentă, sânge în scaun, febră, pierdere în greutate sau lipsa poftei de mâncare.
Dacă ai dureri lombare și simptome digestive persistente, este util să notezi ce mănânci, cum arată scaunele, cât durează durerea și ce o agravează. Aceste detalii ajută medicul să diferențieze durerile de spate mecanice de cele provenite din abdomen.
e. Organele ginecologice: uter, ovare, trompe
La femei, o durere lombară poate fi legată de menstruație, ovulație, endometrioză, chisturi ovariene, boală inflamatorie pelvină sau sarcină. Uneori, durerea se simte în abdomenul inferior și în spate în același timp.
Endometrioza poate provoca dureri pelvine cronice, crampe menstruale intense, durere la contact sexual, tulburări digestive și dureri lombare. Durerea poate fi ciclică, adică se agravează înainte sau în timpul menstruației.
Semnele care cer consult medical rapid sunt durerea pelvină bruscă, febra, secrețiile vaginale neobișnuite, sângerările abundente, amețeala sau suspiciunea de sarcină.
f. Prostata
La bărbați, prostata și structurile din pelvis pot contribui la dureri lombare, mai ales când există durere pelvină cronică, prostatită sau probleme urinare. Durerea poate fi simțită în pelvis, perineu, zona lombară joasă sau organele genitale.
Simptomele asociate pot include urinare frecventă, usturime, jet urinar slab, durere la ejaculare sau disconfort persistent în zona pelvină. Dacă apare febră cu durere pelvină și simptome urinare, este nevoie de consult rapid.
g. Vezica biliară și ficatul
Problemele vezicii biliare dau de obicei durere în partea dreaptă sus a abdomenului, dar uneori durerea poate iradia spre spate sau umărul drept. Apare mai frecvent după mese grase și poate fi însoțită de greață sau vărsături.
Ficatul în sine nu provoacă frecvent durere lombară directă, dar afecțiunile hepatobiliare pot da disconfort abdominal și durere reflectată. Icterul, urina închisă la culoare, scaunele decolorate sau febra sunt semne care trebuie evaluate medical.
h. Apendicele și alte cauze abdominale acute
Apendicita provoacă în mod clasic durere abdominală, dar poziția apendicelui poate face ca durerea să fie simțită și spre spate sau flanc. Pot apărea greață, febră, lipsa poftei de mâncare și durere care se accentuează.
Durerea abdominală acută care se combină cu durere lombară nu trebuie ignorată. Dacă abdomenul este rigid, dureros la atingere sau durerea se agravează rapid, este nevoie de evaluare medicală.
5. Ce să faci și ce nu dacă ai dureri de spate lombare?
Primul pas este să observi contextul. Întreabă-te dacă durerea a apărut după efort, stat prelungit pe scaun, ridicat greutăți sau o mișcare bruscă. Dacă da, iar durerea se schimbă cu postura, poate fi o durere lombară mecanică.
Al doilea pas este să cauți semne de alarmă.
Du-te la medic dacă ai febră, frisoane, dureri mari în burtă, sânge în urină sau în scaun, vărsături care nu se opresc, pierdere în greutate, slăbiciune la picioare, amorțeală în zona intimă sau dacă nu poți controla urina sau scaunul.
Dacă nu există semne de alarmă, rămâi activ în limitele toleranței. Repausul total la pat, mai ales prelungit, poate întârzia recuperarea. Mersul ușor, mobilizarea blândă și pauzele dese de la stat pe scaun pot fi de ajutor.
Exercițiile pentru durerile de spate lombare pot include mișcări blânde de mobilitate, activarea abdomenului, întărirea fesierilor și exerciții de stabilizare. Ele trebuie începute progresiv, fără durere intensă și, ideal, cu îndrumarea unui kinetoterapeut.
Nu lua antibiotice, antiinflamatoare puternice sau alte medicamente fără sfat medical, mai ales dacă ai boli renale, hepatice, gastrice sau iei anticoagulante. O durere lombară poate avea cauze diferite, iar tratamentul greșit poate întârzia diagnosticul.
Dacă durerile lombare persistă peste câteva săptămâni, reapar des sau îți limitează activitățile zilnice, programează un consult.
Medicul îți poate recomanda analize de urină, teste de sânge, ecografie, radiografie, RMN sau consult de specialitate, în funcție de simptome.
Tratamentul pentru durere lombară provocată de organele interne depinde de cauza exactă, nu doar de locul durerii. De aceea, primul pas este consultul medical, mai ales dacă durerea apare cu febră, greață, vărsături, sânge în urină, durere abdominală, amețeală sau stare generală proastă.
De aceea, primul pas este consultul medical, mai ales dacă durerea apare cu febră, greață, vărsături, sânge în urină, durere abdominală, amețeală sau stare generală proastă.
- Dacă durerea vine de la rinichi, de exemplu din cauza unei infecții urinare înalte, medicul poate recomanda antibiotice, hidratare și monitorizare. Pentru pietre la rinichi, tratamentul poate include calmante, lichide, medicamente care ajută eliminarea calculului sau proceduri urologice.
- Dacă este implicat pancreasul, tratamentul poate necesita repaus digestiv, perfuzii, medicamente pentru durere și tratarea cauzei, cum ar fi calculii biliari sau consumul de alcool.
- Pentru cauzele ginecologice, tratamentul poate include antiinflamatoare, terapie hormonală, antibiotice sau intervenție chirurgicală, în funcție de diagnostic.
- În afecțiuni digestive sau biliare, pot fi necesare dietă, medicamente, antibiotice sau chirurgie.
- Dacă se suspectează anevrism de aortă abdominală, durerea lombară este urgență medicală și poate necesita intervenție rapidă.
Un studiu din 2022 în Pain Reports vorbește despre tratamente eficiente pentru durerea de spate cronică. Acest studiu sugerează cum să alegem tratamentele într-un mod personalizat.
Articolul vorbește despre durerea lombară cronică. Aceasta este foarte comună și poate face greu să ne desfășurăm activitățile zilnice și să avem o viață bună. Răspunsul la tratamente variază mult de la o persoană la alta.
Deși există mai multe opțiuni terapeutice, medicii nu au încă instrumente suficient de clare pentru a anticipa ce tratament va funcționa cel mai bine pentru un anumit pacient.
Lucrarea este legată de activitatea Back Pain Research Consortium, parte a inițiativei NIH HEAL, care urmărește îmbunătățirea tratamentului durerii și reducerea dependenței de opioide.
Scopul principal al articolului a fost să aducă informații noi despre tratamentele dovedite pentru durerea de spate cronică. De asemenea, s-a explicat cum au ales experții terapiile ce vor fi testate într-un studiu clinic comun.
Autorii au format un grup de lucru alcătuit din specialiști în durere lombară cronică.
Ei au studiat tratamentele existente folosind mai multe criterii.
Au verificat cât de puternice sunt dovezile științifice, cât de mari sunt efectele terapeutice, cât durează beneficiile, cât de repede apar efectele, ce se întâmplă după oprirea tratamentului, cum pot fi utile combinațiile de tratamente, ce pacienți ar putea răspunde mai bine și dacă există mecanisme biologice sau markeri care pot explica răspunsul la tratament.
În final, grupul de lucru a selectat patru intervenții principale: duloxetina, terapia prin acceptare și angajament, o intervenție bazată pe clasificare care combină exercițiile cu terapia manuală și o abordare de automanagement.
Acestea au fost alese deoarece provin din clase terapeutice diferite și aveau un nivel moderat până la ridicat de dovezi privind beneficiul în durerea lombară cronică.
Duloxetina este un medicament folosit în anumite tipuri de durere cronică și poate fi utilă mai ales când durerea are componente persistente sau este asociată cu afectarea dispoziției.
Terapia prin acceptare și angajament este o intervenție psihologică ce ajută pacientul să își schimbe relația cu durerea, să reducă evitarea activităților și să își îmbunătățească funcționarea. Intervenția cu exerciții și terapie manuală urmărește adaptarea tratamentului la caracteristicile pacientului.
Automanagementul pune accent pe educație, activitate fizică, strategii de adaptare și implicarea pacientului în propria recuperare.
Concluzia studiului este că tratamentul durerii lombare cronice nu ar trebui să fie identic pentru toți pacienții. Autorii susțin o abordare personalizată, în care alegerea tratamentului se bazează pe caracteristicile clinice, psihologice și biologice ale fiecărei persoane.
Studiul nu demonstrează că una dintre cele patru intervenții este universal superioară, ci explică de ce acestea merită testate într-un studiu clinic de medicină personalizată, pentru a identifica mai bine cine răspunde la fiecare tip de tratament.
6. Concluzie
Durerea lombară este, cel mai des, o problemă a spatelui, nu a organelor interne. Totuși, anumite dureri lombare pot fi semnalul unei afecțiuni renale, digestive, ginecologice, urologice sau vasculare.
Diferența se face prin context și simptome asociate.
O durere care apare după efort și se modifică la mișcare sugerează frecvent o cauză mecanică. O durere profundă, severă, însoțită de febră, greață, modificări urinare, durere abdominală sau stare generală proastă trebuie evaluată medical.
Unele exerciții pot ajuta la durerile din zona inferioară. Acestea sunt bune pentru multe dureri obișnuite. Totuși, dacă ai semne de alarmă, trebuie să vorbești cu un doctor.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De ce apare durerea lombară?
Răspuns: Cel mai des apare din cauza mușchilor, articulațiilor, discurilor sau nervilor, dar uneori poate fi legată de organe interne, cum sunt rinichii, pancreasul sau organele pelvine.
Întrebare: Cât durează durerea lombară?
Răspuns: Durerea lombară acută poate dura câteva zile sau săptămâni. Dacă persistă peste trei luni, este considerată cronică și ar trebui evaluată medical.
Întrebare: Cum știu dacă durerea lombară vine de la rinichi?
Răspuns: Poate fi vorba de rinichi dacă durerea este laterală, profundă și apare cu febră, greață, usturime la urinare, urină tulbure sau sânge în urină.
Întrebare: E bine să faci exerciții pentru durerile lombare?
Răspuns: Da, pot fi utile pentru dureri lombare mecanice, după ce au fost excluse semnele de alarmă. Ele trebuie începute treptat.
Întrebare: Când trebuie să merg urgent la medic pentru dureri de spate?
Răspuns: Mergi urgent dacă durerea este severă, apare brusc sau este însoțită de febră, slăbiciune la picioare, pierderea controlului urinar, durere abdominală sau amețeală.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Low Back Pain: Evaluation and Management
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538173/
Springer Nature Link - Global burden of low back pain from 1990 to 2021: a comprehensive analysis of risk factors and trends using the Global Burden of Disease Study 2021
https://link.springer.com/article/10.1186/s12889-025-23178-1
Studiul „Global burden of low back pain from 1990 to 2021: a comprehensive analysis of risk factors and trends using the Global Burden of Disease Study 2021”, apărut în BMC Public Health 25, 1886 (2025). https://doi.org/10.1186/s12889-025-23178-1, autori: Yang, N., Di, J., Wang, W. et al.
The Lancet - Low back pain
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)00733-9/abstract
Studiul „Low back pain”, apărut în The Lancet, Volume 398, Issue 10294p78-92July 03, 2021, autori: Knezevic N, Candido K, Vlaeyen J et al.
Te-ar mai putea interesa și...
