Cum faci diferența între răceală și gripă?

Ai început să ai câteva simptome de răceală, te doare capul, ai nasul înfundat și tușești de câteva ori pe zi. Știi însă că în sezonul rece circulă și gripa, așa că nu ești convinsă dacă ar trebui să te îngrijorezi și să contactezi medicul: ai gripă sau ești doar răcită?

Deși este întotdeauna recomandat să mergi la medic pentru un diagnostic și un tratament adecvat, există câteva caracteristici în funcție de care poți deosebi cele două afecțiuni, răceala obișnuită și gripa.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce cauzează răceala și gripa?

Cauze răceală

Răceala este în mod normal cauzată de rinovirusuri, care circulă prin aer în special în sezonul rece. Aceste virusuri afectează căile respiratorii superioare, însă provoacă infecții virale de gravitate mică spre medie. Răcelile comune mai sunt numite și viroze.

Cauze gripă

Tot virusurile stau și la baza gripelor, de această dată virusurile gripale. Acestea sunt mai puternice și afectează sistemul respirator mai în profunzime. Gripa se dezvoltă în general în cadrul unor epidemii.

Pe lângă virsuri, există cazuri de răceli mai grave, în care sunt implicate și bacterii. Acestea intră de obicei în categoria infecțiilor, cum ar fi puroiul în gât sau infecția cu streptococ și au obligatoriu nevoie de supraveghere medicală.
Contrar credinței populare, nu răcim niciodată fiindcă stăm în frig sau în curent. Un astfel de mediu poate doar să ne slăbească sistemul imunitar și să favorizeze astfel apariția bolii, însă nu ne vom îmbolnăvi decât atunci când contactăm un virus sau o bacterie.

Simptome de debut

Simptome răceală

Răceala se manifestă prin: strănut, nas înfundat și care curge, durere moderată în gât, tuse ușoară, durere sau slăbiciune musculară slabă, dureri ușoare sau moderate de cap. Starea generală este una proastă, apar paloarea și ochii obosiți, care ustură. Uneori poate apărea și febra, mică sau moderată (până la 38°C) și ușoare frisoane, mai ales în cazul copiilor mai mici. Adulții și copiii mai mari nu prea fac febră în caz de răceală.

Simptome gripă

Gripa se manifestă prin: tuse și disconfort la nivelul pieptului, febră mare și foarte mare, durere și slăbiciune musculară mai pronunțate decât în cazul răcelii, dureri de cap, oboseală accentuată, stări de leșin sau amețeală, frisoane, diaree, senzație de vomă. Uneori, apar durerea în gât și nasul înfundat. Spre deosebire de răceală, care poate să evolueze timp de o săptămână cu aceleași simptome mai ușoare, gripa evoluează brusc, simptomele și starea generală proastă agravându-se rapid.

Infecția bacteriană se manifestă prin febră foarte mare, apărută brusc, fără simptome premergătoare mai ușoare, cum sunt oboseala sau durerile musculare. Pentru că majoritatea infecțiilor se localizează în gât, un alt simptom important este și durerea foarte puternică în gât, cu dificultate de înghițire însoțită de inflamarea ganglionilor.

Durată și complicații răceală și gripă

Cât durează o răceală și ce complicații poate avea?

Durata medie a unei răceli este de o săptămână, perioadă în care organismul se luptă cu virusul și cu simptomele bolii. O răceală nu va trece niciodată complet de pe o zi pe alta, indiferent de tratamentul pe care îl urmăm, fiidcă organismul are nevoie de timp de refacere. Răcelile au rareori complicații, singura regulă fiind să nu luăm medicamente fără recomandarea medicului, să ne hidratăm și odihnim corespunzător.

Cât durează o gripă și ce complicații poate avea?

Gripa poate dura între o săptămână și 15 zile, în funcție de gravitatea simptomelor și de puterea sistemului imunitar al fiecăruia. Fiindcă este mai gravă decât o răceală, în cazul gripei este necesar repaosul la pat, medicația este mai strictă iar simptomele trebuie ținute sub control pentru a evita complicațiile. Din nefericire, chiar și în zilele noastre, gripa poate duce la deces, în cazurile foarte grave.

Tratament răceală și gripă

Principalul lucru pe care ar trebui să il știi atunci când e vorba de răceală și gripă, este că niciuna dintre aceste două afecțiuni nu se tratează cu antibiotice. Acestea sunt utile doar în cazul infecțiilor cu bacterii, iar cum la baza răcelii și gripei stau virusuri, antibioticele nu vor avea niciun efect. Mai mult decât atât, vor „lucra” în paralel, păcălind simptomele și slăbind și mai mult sistemul imunitar.

Răceala și gripa se tratează, doar la recomandarea medicului, cu antiinflamatoare, antispastice, antintermice și suplimente alimentare care să susțină sistemul imunitar, să fluidizeze secrețiile nazale și bronhice, să reducă febra și durerea de cap. Se tratează direct doar simptomele, în timp ce aportul de vitamina C, lichide și o alimentație bogată în vitamine și minerale vor întări sistemul imunitar, principala noastră armă împotriva bolii și vor reduce simptomele, scurtând chiar durata răcelii.

Ce să mănânci și să bei când suferi de răceală sau gripă?

Când suferi de răceală sau gripă, este important să acorzi o atenție deosebită dietei tale pentru a ajuta organismul să se recupereze mai rapid și să te simți mai bine. Iată ce ar trebui să mănânci și ce să eviți:

Supă de pui

Această supă este binecunoscută pentru proprietățile sale de calmare a simptomelor răcelii și gripei. Supa de pui este hidratantă, ușor de digerat și conține substanțe care ajută la reducerea inflamației.

Fructe proaspete și legume

Acestea sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți care sprijină funcționarea sistemului imunitar. În special fructele citrice cum ar fi portocalele și grepfrutul, dar și kiwi-ul, căpșunile și roșiile sunt surse excelente de vitamina C. Unele studii sugerează că alimentele bogate în vitamina C scurtează durata răcelii, de aceea poți încerca să mănânci un pic mai multe decât de obicei când te confrunți cu această afecțiune.

Fulgi de ovăz și cereale integrale

Aceste alimente pot oferi energie și fibre pentru a menține un nivel constant de zahăr în sânge și pentru a sprijini sistemul imunitar.

Iaurt

Probioticele din iaurt pot ajuta la menținerea unui sistem digestiv sănătos, ceea ce este important atunci când iei medicamente care pot irita stomacul.

Uleiuri sănătoase

Uleiul de măsline extra virgin conține grăsimi benefice pentru sănătate și pot contribui la reducerea inflamației, deci va fi utilizat și acesta cu moderație în caz de răceală sau gripă.

Ceai cald cu miere și lămâie

Ceaiul cald ajută la hidratare, iar mierea și lămâia pot ajuta la ameliorarea durerii în gât. Ceaiurile bune în răceală și gripă sunt cel de tei, de soc, de mușețel, de ghimbir, echinacea și cel de ceapă.

De multe ori, în caz de răceală și gripă (mai ales de gripă), bolnavul nu are poftă de mâncare. Dacă observi că nu ți-e foame sau că îți este greață și nu poți mânca mare lucru, îndreaptă-te măcar spre un fruct citric și o porție de supă.

Ce să NU mănânci și bei când suferi de răceală sau gripă?

  • Zahărul slăbește sistemul imunitar și poate crește inflamația, de aceea e bine să eviți alimentele bogate în zahăr când ești răcit sau gripat.
  • Alimentele de tip fast-food sunt adesea bogate în grăsimi nesănătoase și zahăr și pot face mai dificilă recuperarea.
  • Pentru unele persoane, lactatele duc la o producție excesivă de mucus, deci, în caz de răceală, pot agrava congestia nazală.
  • Alcoolul poate agrava simptomele și deshidrata organismul, de aceea e bine să nu consumi băuturi alcoolice când te confrunți cu răceala sau gripa.
  • Și cafeina poate provoca deshidratare, așa că este bine să limitezi consumul de cafeină când ești răcit sau ai gripă.

Cum previi răceala și gripa?

Iată câteva sfaturi simple pentru a preveni răceala și gripa:

  • Un mod eficient de a preveni gripa este să te vaccinezi în fiecare an. Vaccinul antigripal protejează împotriva tulpinilor specifice de virus gripal din sezonul respectiv.
  • Spală-ți regulat mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde. Utilizează dezinfectant pentru mâini cu conținut de alcool atunci când nu ai acces la apă și săpun și evită să-ți atingi fața, în special ochii, nasul și gura, cu mâinile nespălate.
  • Dacă poți, evită să fii în preajma persoanelor bolnave de gripă sau răceală. Ai observat cu siguranță că, în cadrul aceleiași familii, unii membrii iau virusurile unii de la alții, în timp ce alții nu, deci vezi cu cine nu ești compatibil, ca să îl poți ajuta cu ce are nevoie atunci când e bolnav.
  • Menținerea unui stil de viață sănătos contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar. Acest lucru implică o alimentație bazată pe legume, fructe, proteine slabe și exerciții fizice regulate, somn adecvat și reducerea stresului.
  • Anumite suplimente pot ajuta sistemul imunitar să funcționeze mai bine, cum ar fi vitamina C, vitamina D și zincul, dar nu lua suplimente fără să vorbești mai întâi cu medicul de familie, mai ales dacă te afli în tratament medicamentos pentru diverse boli.
  • Asigură-te că locuința sau spațiile de lucru sunt bine ventilate; acest lucru ajută la reducerea concentrației de germeni în aer.
  • Curăță regulat suprafețele atinse frecvent, cum ar fi clanțe, telefoane mobile și tastaturi. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Cold Versus Flu
https://www.cdc.gov/flu/symptoms/coldflu.htm
Health Direct - Colds and flu
https://www.healthdirect.gov.au/colds-and-flu


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 1