Viata dupa colecistectomie

O colecistectomie laparoscopică este o intervenție chirurgicală comună, dar majoră, cu riscuri grave și complicații potențiale. Este posibil să aveți opțiuni de tratament mai puțin invazive.

Luați în considerare obținerea unei a doua opinii despre toate opțiunile de tratament înainte de a face o colecistectomie laparoscopică. Insa, daca v-a fost recomandata imperativ, va puteți aștepta să trăiți o viață perfect normală după intervenție, dar puteți experimenta si efecte secundare temporare legate de modul în care sistemul dumneavoastră digestiv procesează alimentele grase. Aceste simptome pot include scaune moi sau diaree, balonare, crampe și exces de gaze ca răspuns la mese sau anumite alimente.

In alte cazuri insa, se poate instala sindromul post-colecistectomie, despre care puteti citi mai jos si care necesita adresare medicala.

Poate dura aproximativ 6 până la 8 săptămâni pentru a va  reveni la activitățile normale. În ambele cazuri, va trebui să rugati ca cineva să vă ia acasă de la spital si să stea cu dvs. cel puțin 24 de ore dacă mergeți acasă în aceeași zi cu operația, deoarece este posibil să resimțiți în continuare efectele anesteziei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Alimentatia dupa colecistectomie

Fără vezica biliară, ficatul produce în continuare bila necesară pentru a digera grăsimea din alimente. Dar, în loc să intre în intestin dintr-o dată cu o masă, bila se scurge continuu din ficat în intestin. Aceasta înseamnă că poate fi mai greu și poate dura mai mult pentru organismul tău să digere grăsimile.

Dupa indepartarea chirurgicala a vezicii biliare pacientii trebuie sa manance mai des si mai putin, impartind dieta pe cat posibil in 3 mese principale si 2 gustari.

Refacerea organismului dupa colecistectomie variaza intre 6 până la 8 săptămâni, in functie de tipul interventiei. Acesta este mai scurt dupa colecistectomia laparoscopica si mai lung dupa colecistectomia clasica, in care muschii abdomenului au fost taiati si apoi cusuti. Vindecarea musculara dureaza aproximativ o luna, iar a aponevrozelor intramusculare aproximativ 3 luni.

In acest interval de timp trebuie evitati factorii care cresc tensiunea musculara abdominala, precum efortul fizic intens (exercitii fizice, ridicare de greutati, etc) precum si cresterea presiunii abdominale prin balonare ori constipatie, care pot genera rupturi ale peretelui si eventratii. De aceea, pacientul trebuie sa evite alimentele care provoaca balonari (leguminoase, fasolea boabe, linte, naut, mazare boabe, unele fructe crude, varza) sau cele care constipa (orez, cartofi).

Se pot manca in continuare proteine (peste, carne de pui fara piele, curcan, vitel, lapte si iaurt degresat si branzeturi albe, cum ar fi urda sau ricotta) precum si fructe, legume fierte, cereale integrale, cum ar fi ovaz si seminte de in, orez brun, paine din cereale integrale,

In prima zi postoperator, pacientul insa, va consuma doar lichide si alimente mai usoare (iaurt, supa, branza de vaci), iar regimul se poate prelungi pana la 2-3 zile daca colecistita a fost operata "in urgenta", eventual complicata cu peritonita. Este important sa mentina un nivel optim de hidratatare, prin multa apa plata, ceaiuri sau sucuri naturale, din legume sau fructe.

Dieta corespunzatoare, dupa o interventie chirurgicala, ajuta la reducerea durerii si disconfortului fizic, si contribuie la facilitarea adaptarii organismului la noul status, fara acest mic organ, important in stocarea secretiei biliare. Ulterior, o dieta bogata in fibre va ajuta, la mentinerea unui tranzit normal, fara diaree ori constipatie,. Insa in primele zile, intestinul poate fi mai lenes. In caz de diaree persistenta, se vor prefera alimentele simple, cum ar fi orez si pui fiert si cateva condimente simple.

Dupa operatia de indepartare a vezicii biliare fie clasica, fie laparoscopica, trebuie evitate:

  • carnea grasa, rantasuri, slanina, organe (intestine, ficat, pipota, inima) mezeluri, carnati, sunca, carne de vita, tocaturile din carne grasa
  • uleiul din conserve de peste, salata de icre cu ulei
  • lactate bogate în grăsimi, cum ar fi brânza de tip brie, camembert, înghețată, lapte integral  frisca, smantana grasa, unt
  • cartofi prăjiți și chipsuri de cartofi.
  • supe cremoase și sosuri de carne
  • ciocolata, nuca de cocos, arahide, inghetata, prajituri
  • pizza, sandwich-uri de la fast-food, alimente prajite produse industrial, bogate in grasimi saturate ca napolitane, snacks-uri, chipsuri
  • produse alimentare semipreparate sau preparate, congelate.

Uleiul nu este interzis, se recomanda insa consumul cu moderatie, la fel ca si in privinta unor alimente precum:

  • branza slaba de tip cas, urda, cascavalul, iaurturile degresate
  • ouale
  • nucile ori alte seminte grase.

In plus ar trebui sa se evite consumul de bauturi alcoolice.

 

 

Dupa o interventie chirurgicala de indepartare a vezicii biliare, organismul are nevoie de timp pentru a reinvata sa digere si alimentele bogate in grasimi. Este evident ca bila se va secreta in continuare, insa nemaifiind stocata, ea se va scurge continuu in intestin, in cantitati mici, iar daca pacientul operat recent consuma o masa bogata in grasimi, cantitatea de bila fiind insuficienta, alimentele vor ramane nedigerate, fiind eliminate prin scaun ca atare. De aceea, in prima luna dupa colecistectomie pacientul trebuie sa evite grasimile.

Intrucat bila este iritanta pentru mucoasa digestiva si fiind golita direct in intestin, trebuie evitate si pauzele lungi intre mese. De aceea medicii recomanda mesele mai mici cantitativ si mai frecvente.

La inceput, persoana poate pierde in greutate din cauza schimbarilor alimentare, scaderea aportului de grasimi si o dieta bogata in fructe, legume si cereale integrale. In cazul in care aceasta dieta sanatoasa este mentinuta, pierderea in greutate poate fi permanenta, iar persoana poate pastra un control mai bun in greutatea corporala.

Cu toate acestea, cresterea in greutate dupa indepartarea veziculei biliare este de asemenea comuna, de multe ori din simplul motiva ca pacientul nu mai simte durere dupa mese si incepe sa manance in cantitati mai mari. De asemenea, din cauza revenirii la obiceiul de a consuma frecvent alimente bogate in grasimi este posibila cresterea in greutate.

Asadar, atentie la dieta si nu uitati de sport!

 

 

Se recomanda inca de la inceput reluarea miscarii, de intensitate usoara spre moderata, plimbari in pas alert, in aer liber, dar si masaj si drenaj limfatic.  

Dupa 2-3 luni, cu acordul medicului, se poate incepe sau relua un program de exercitii fizice la sala, inot, spining sau mersul cu bicicleta.

Tratamente naturiste 

Pentru ca dupa colecistectomie ficatul secreta bila in continuare, pacientii pot consuma asa-numite ceaiuri “hepatice”. Acestea se pot consuma individual sau compuse din mai multe plante, care sunt cunoscute pentru efectul lor colagog, precum frunze de anghinare (Cynara scolymus), parti aeriene cicoare (Cichorium intybus), frunze de papadie (Taraxacum officinalis), parti aeriene coada-soricelului (Achillea millefolium), scoarta de crusin (Frangula alnus), partie aeriene rostopască (Chelidonium majus) si parti aeriene sunătoare (Hypericum perforatum). Aceste ceaiuri se gasesc in farmacie, dar si in magazinele naturiste. 

Pentru prepararea ceaiului, se pun de regula 2 lingurite la 200 ml apa fierbinte. Se acopera vasul, dupa care se lasa la infuzat 5-10 min. Ceaiul se consuma caldut. 

Atentie! Sunatoarea poate interactiona cu medicamentele pe care le iei, asa ca este important ca inainte de a urma un tratament naturist sa discuti cu medicul curant.

Ce suplimente ar trebui să iau dacă nu am vezică biliară?

Este recomandat să luați suplimente de sare biliară cu taurină, care pot ajuta și la restabilirea formării sănătoase a bilei. De asemenea, betaina, un aminoacid creat de colină care funcționează în combinație cu glicina, un alt aminoacid. Ajută la procesul de digerare a grăsimilor împreună cu sărurile biliare.

O digestie mai eficientă poate ajuta, de asemenea, la reducerea balonării. O altă practică utilă este să luați zilnic un supliment probiotic, cum ar fi Bifidobacteria, o specie de bacterii care este folosită în mod obișnuit în alimente și suplimente sau Lactobacillus, o specie de bacterii care produce lactază, enzima care descompune lactoza sau zahărul din lapte. Aceste bacterii produc și acid lactic. Cercetările sugerează că bacteriile prietenoase din aceste suplimente pot ajuta la descompunerea alimentelor, crescând eficiența digestiei.

Este normal sa am dureri si disconfort după operația la vezica biliară?

Durerea severă și crampele nu sunt normale după colecistectomia laparoscopică. Unii pacienți prezintă și vărsături. Dacă vărsăturile sunt severe, însoțite de alte simptome (cum ar fi dureri abdominale sau febră) sau provoacă disconfort, contactați imediat chirurgul. Este posibil ca medicul să fie nevoit să vă evalueze pentru complicații postoperatorii sau să vă prescrie un medicament antiemetic.

Scaunul moale este un alt simptom post-chirurgical de așteptat. Acestea pot dura patru până la opt săptămâni și se vor rezolva de obicei fără tratament suplimentar.

Când vezica biliară este îndepărtată, bila produsă de ficat nu mai poate fi stocată între mese. În schimb, bila curge direct în intestin oricând o produce ficatul, mai ales stimulata de alimentele grase si acest lucru ar putea provoca arsuri si dureri la nivel abdominal, urmate de diaree, intrucat irita intestinul. 

Cea mai frecventă cauză de durere persistenta dupa colecistectomie este ciroza biliară primară, o boală în care canalele devin inflamate, blocate și cicatrizate.

In plus, un canal biliar poate fi tăiat, ars sau lezat in timpul interveniei. Ca urmare a unei leziuni, canalul biliar nu va putea funcționa corect, scurgând bilă în abdomen sau blocând fluxul normal de bilă din ficat. Leziunile căilor biliare duc la simptome care pot fi dureroase, chiar foarte severe, dacă nu sunt tratate. 

Unele leziuni ale căilor biliare sunt identificate de medic în momentul intervenției chirurgicale. Dacă nu, primul semn al unei leziuni ale căilor biliare este că nu se recuperează rapid după procedură. Alte simptome pot include:

  • Febră
  • Frisoane
  • Greață și vărsături
  • Durere abdominală
  • Umflarea abdomenului
  • Disconfort general
  • Icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor).


Mai poți face calculi și pancreatită după extirparea vezicii biliare?

Unii pacienti încă mai au această durere după ce le este îndepărtată vezica biliară. Uneori, disfunctia sfincerului Oddi  provoacă pancreatită. Pancreatita este o inflamare și iritare severă a pancreasului, ce pot  provoca dureri de stomac în jurul buricului și dureri în partea stângă sub coaste. 

Cea mai frecventă cauză a pancreatitei acute severe este calculii biliari care blochează ductul pancreatic. Acest lucru poate apărea uneori chiar dacă vezica biliară a fost îndepărtată intrucat  există încă un conduct sau un tub care rămâne  pentru a drena bila din ficat în intestin. În acest canal se pot forma calculi biliari. Simptomele pot fi similare cu simptomele originale ale vezicii biliare. Aproximativ 1 din 7 persoane cu calculi biliari vor dezvolta litiază în ductul biliar comun, tubul care transportă bila de la vezica biliară la intestin. Factorii de risc includ un istoric de calculi biliari si  coledocolitiaza poate apărea si la persoanele cărora li s-a extirpat vezica biliară.

Uneori, pietrele pot fi lăsate  după îndepărtarea vezicii biliare si  sunt găsite în termen de 3 ani după ce o persoană a fost supusă procedurii. Calculii biliari recurenți pot continua să se dezvolte în căile biliare chiar după ce vezica biliară a fost îndepărtată.

Ce este sindromul post-colecistectomie ?

Sindromul post-colecistectomie  este termenul folosit pentru a descrie persistența colicilor biliare sau a durerii abdominale în cadranul superior drept cu o varietate de simptome gastrointestinale, care sunt similare cu caracteristicile experimentate de o persoană înainte de colecistectomie.

Sindromul post-colecistectomie include simptome de:

  • Intoleranță la alimente grase.
  • Greaţă.
  • Vărsături.
  • Flatulență (gaze)
  • Indigestie.
  • Diaree.
  • Icter (o nuanță gălbuie a pielii și pe albul ochilor)
  • Episoade de dureri abdominale.

Sindromul post-colecistectomie afectează aproximativ 10 până la 15% dintre pacienții supuși colecistectomiei. Pacienții trebuie să primească informații cu privire la posibilitatea dezvoltării sindromului post-colecistectomie înainte de a fi supuși colecistectomiei. Comunicarea eficientă între pacient și medic cu privire la problemele postoperatorii asociate frecvent va ajuta la dezvăluirea simptomelor subtile ale sindromului post-colecistectomie.

Cauzele instalarii sindromului post-colecistectomie pot fi:

  • extrabiliare - cauze gastrointestinale cum ar fi pancreatita și complicațiile acesteia, tumorile pancreatice, hepatita, bolile esofagiene, ischemia mezenterică, diverticulita și boala ulcerului peptic.
  • biliare - diareea indusă de săruri biliare, calculii reținuți, scurgerea biliară, stricturile biliare, restul de canal cistic, stenoza și diskinezia sfincterului Oddi.
  • extraintestinale, cum ar fi tulburările psihiatrice și neurologice, nevrita intercostală, neuromul plăgii, boala coronariană și sindroamele dureroase inexplicabile pot provoca, de asemenea, simptome în concordanță cu sindromul post-colecistectomie.

Deoarece simptomele sindromului post-colecistectomie pot proveni din alte boli organice ale tractului gastrointestinal, diagnosticul diferențial poate fi dificil și adesea extins. Pentru a identifica o tulburare organică subiacentă, un istoric amănunțit, un examen fizic, studii de laborator, imagistica abdominală și/sau endoscopie pot fi utile, ceea ce va ajuta la identificarea sau excluderea etiologiilor fie biliare, fie non-biliare ale sindromului post-colecistectomie.

Diagnosticarea sindromului post-colecistectomie include:

  • Hemoleucograma completă (CBC) pentru a elimina etiologiile infecțioase
  • Panou complet metabolic (CMP), amilază, lipază și timp de protrombină (PT) pentru a evalua posibile boli hepatobiliare sau pancreatice
  • O analiză a gazelor din sânge dacă pacientul este toxic acut
  • Dacă cele de mai sus se află în limitele de referință, trebuie luată în considerare repetarea acestor studii atunci când sunt prezente simptome. De asemenea, pot fi indicate alte studii de laborator pentru a exclude alte etiologii, inclusiv gama-glutamil transpeptidaza (GGT), panoul de hepatită, funcția tiroidiană și enzimele cardiace.

Examinarile imagistice recomandate:

  • Radiografie toracică pentru a detecta afecțiunile pulmonare și mediastinale.
  • Ecografie abdominală  pentru a evalua sistemul hepatobiliar, pancreasul și zonele înconjurătoare. Dilatarea canalului biliar comun (CBD) de până la 10 mm este normală, în timp ce dilatarea care depășește 10 mm, în cele mai multe cazuri, este diagnosticul de obstrucție distal sugerând calculul reținut, strictura CBD sau stenoza ampulară.
  • Tomografia computerizată (CT) poate ajuta la identificarea pancreatitei sau a complicațiilor pancreatitei, cum ar fi pseudochisturile.
  • Imagistica nucleară - RMN, cum ar fi scanarea acidului iminodiacetic hepatobiliar (HIDA), poate demonstra o scurgere biliară sau poate ajuta la identificarea disfuncției sfincterului Oddi ca o cauză potențială, deși diferențierea între stenoză și diskinezie este dificilă.
  • Ultrasonografia endoscopică (EUS) este un instrument valoros pentru a determina ce pacienți ar necesita colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPRE); utilizarea EUS a ajutat la reducerea numărului de pacienți care au primit CPRE cu 50% și poate fi utilă în identificarea pietrelor reziduale chistice.
  • Esofagogastroduodenoscopia (EGD) permite vizualizarea directă a ampulei lui Vater și evaluează mucoasa de la esofag până la duoden pentru semne de boală.
  • colangiopancreatografia retrogradă endoscopică - CPRE este considerat cel mai util test pentru diagnosticul sindromului postcolecistectomie, deoarece aproximativ jumătate dintre pacienții cu PCS au o etiologie biliară a bolii. Manevrele terapeutice, inclusiv extracția calculilor, dilatarea sfincterului sau sfincterotomia pot fi efectuate în momentul CPRE.
  • Colangiografia transhepatică percutanată (PTC) sau colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) este o opțiune pentru acei pacienți care nu pot fi supuși CPRE.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Tratamentul

Scopul farmacoterapiei este prevenirea complicațiilor și reducerea morbidității. Următoarele abordări pot fi urmărite în managementul pacienților cu PCS:

  • Administrarea de antispastice sau sedative poate fi benefică la pacienții cu sindrom de colon iritabil dupa colecistectomie
  • Colestiramina poate fi utilă  pentru pacienții cu diaree
  • Pentru pacienții cu simptome de boala de reflux gastroesofagian sau gastrită, antiacidele, blocanții histaminei-2 sau inhibitorii pompei de protoni pot oferi ameliorarea simptomelor.

Un studiu a demonstrat că pacienții cu simptome dispeptice au corelat simptomatologia cu concentrația de sare biliară gastrică si acești pacienți pot beneficia de lianți ai acizilor biliari, cum ar fi colestiramina.

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Oana Cuzino.

 

Sursa foto: Shutterstock

Postcholecystectomy Syndrome, Rasiq Zackria; Richard A. Lopez , 2021.

https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/cholecystectomy

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0