În timpul verii, mai ales pentru persoanele active, crește riscul deshidratării. De cele mai multe ori vorbim de o stare de deshidratare ușoară, fără riscuri medicale pe termen scurt, dar care crește gradul de discomfort produs de căldură și, pe termen lung, poate contribui la instalarea sau accentuarea unor afecțiuni cronice diverse, de la litiază renală la demență. 

Simptomele deshidratării severe sunt mai ușor de observat (link), în timp ce simptomele deshidratării ușoare pot fi trecute cu vederea din cauza stilului nostru de viață agitat și sub presiune. 

Cel mai important simptom este setea, care nu trebuie niciodată neglijată. Sunt specialiști care susțin că, la apariția senzației de sete, organismul suferă deja de deshidratare, deci ar trebui să ne hidratăm sistematic, fără a aștepta apariția acestui simptom. 

Iată care sunt simptomele care ar trebui să vă atragă atenția că nu vă hidratați suficient:

-    Setea
-    Absența urinării
-    Urină de culoare închisă și cu miros pregnant
-    Piele uscată
-    Amețeli
-    Lipsa energiei.

Recomandarea de a bea doi litri de apă pe zi este corectă, dar reprezintă doar o simplificare, pentru că nevoile fiecărei persoane depind de mulți factori, unii evidenți (greutatea, practicarea unor sporturi sau temperatura externă), alții mai puțin vizibili (umiditatea atmosferică, adaptarea organismului la condițiile de mediu). 

Între beneficiile neașteptate ale unei hidratări corecte se numără:

-    pierderea în greutate (deshidratarea încetinește procesele metabolice și contribuie la instalarea constipației, iar hidratarea corecta ajuta la mentinerea greutatii)
-    consumul de apă înaintea meselor poate contribui la reducerea cantității de hrană consumate)
-    ameliorarea aspectului pielii (reduce apariția ridurilor și a celulitei), 
-    o stare de bine generală (deshidratarea crește iritabilitatea și stările anxioase)
-    un somn liniștit (starea de sete poate fragmenta somnul).

În principiu, un bărbat de 90 de kilograme ar trebui să consume 3 litri de apă pe zi, dacă face efort moderat. 

Pentru cei care fac sport intens și pe durate lungi, această cantitate ar trebui crescută, în funcție de cât de mult lichid pierde prin transpirație. O femeie de 60 de kilograme are nevoie de doar 2 litri de apă pe zi. O parte din această apă se asimilează din lichidul ingerat odată cu mâncarea.

Aici intervine și recomandarea noastră:

Pepenele roșu este una dintre cele mai bune surse de hidratare pe parcursul verii pentru că, pe lângă 92% apă, conține o serie de substanțe benefice:

-    Electroliți (calciu, magneziu, potasiu și sodiu)
-    Vitamina C, beta carote și licopen, care oferă și protecție față de radiațiile ultraviolete
-    Fibre naturale
-    Doar 8% zaharuri, ceea ce contribuie la un aport caloric redus prin doar 30 de kilocalorii la 100 g de fruct! 

Deși pepenele roșu oferă doar avantaje - e delicios, ușor de găsit vara și ieftin, de multe ori nu profităm din plin de prezența lui în piețele noastre. 

Unul dintre motive, am aflat dintr-o cercetare ad-hoc făcută printre prieteni și fani, este că e relativ greu de consumat: trebuie ținut la rece, dar e mare și ocupă mult loc în frigider, cere multe vase și ustensile atunci când e consumat, face multă murdărie și e greu de mâncat elegant într-o companie pretențioasă.

Așa că vă recomandăm să-l secționați și să-l țineți la rece într-un castron acoperit cu folie alimentară, din care să puteți scoate oricând un castron din care să mâncați cu mâna sau furculița, sau chiar să furați câte o bucățică de câte ori deschideți frigiderul. 

Pepenele se taie în două, fiecare jumătate să curăță de coajă cu ajutorul unui cuțit, iar fiecare semisferă să taie în cuburi de dimensiunea dorită. Cei care au răbdare și timp, pot curăța cuburile de sâmburi. Cei care sunt mai grăbiți pot căuta variante cu mai puțini sâmburi. 

BONUS: Puteți arunca niște cuburi de pepene roșu în blender pentru un suc rece și răcoros. Lichidul astfel obținut se poate pune în tăvița pentru cuburi de gheață, și folosi apoi pentru a răcori și împrospăta alte băuturi, în special apa. 

Sursa foto: Shutterstock/ arhiva personală Oana Cuzino
Bibliografie: 
1.    Casa, Douglas, Clarkson, Priscilla and Roberts, William (2005). American College of Sports Medicine Roundtable on Hydration and Physical Activity: Consensus Statements, American College of Sports Medicine. Descărcat de la http://www.acsm.org/docs/publications/Roundtable%20on%20Hydration%20and%20Physical%20Activity.pdf?sfvrsn=0.
2.    Evans, G.H.; James, L.J.; Shirreffs, S.M.; Maughan, R.J. (2017). Optimizing the restoration and maintenance of fluid balance after exercise-induced dehydration. J Appl. Physiol. 122:945-951 
3.    Kenefick, R.W.; Cheuvront, S.N. (2012). Hydration for recreational sport and physical activity. Nutr. Rev. 70:S137- S142 
4.    Maughan, R.J.; Shirreffs, S.M. (2010) Dehydration and rehydration in competitive sport. Scand. J Med. Sci. Sports. 20:40-47 
5.    Villiger, M.; Stoop, R.; Vetsch, T.; Hohenauer, E.; Pini, M.; Clarys, P. et al. (2018) Evaluation and review of body fluids saliva, sweat and tear compared to biochemical hydration assessment markers within blood and urine. Eur. J Clin. Nutr. 72:69-76
6.    Barry M. Popkin, Kristen E. D’Anci, and  Irwin H. Rosenberg (2010) Water, Hydration and Health, Nutrition                    Reviews, 68:439–458