Bauturile energizante stimuleaza intr-un mod nesanatos inima

Rezumat: Băuturile energizante sunt promovate ca soluții rapide pentru oboseală, concentrare și randament fizic, însă dovezile medicale arată că efectul lor vine cu un cost real pentru inimă și pentru întregul organism. Studiile recente au asociat consumul de energizante cu creșteri ale tensiunii arteriale, palpitații, tulburări de ritm, somn mai slab, anxietate, deshidratare și alte efecte nedorite, mai ales la copii, adolescenți și tineri. Pentru minori, recomandarea marilor organizații medicale este clară: aceste produse nu sunt potrivite. La adulți, chiar dacă limita generală de cofeină poate fi mai mare, o băutură energizantă rămâne o alegere de evitat sau de consumat foarte rar.

1. Ce legătură are sănătatea inimii cu băuturile energizante?
2. Cum afectează aceste energizante ritmul cardiac și de ce pot fi periculoase?
3. O singură doză dintr-o băutură energizantă poate produce efecte măsurabile
4. De ce copiii și adolescenții nu ar trebui să consume băuturi energizante?
5. Alte efecte nocive pe care la pot avea băuturile energizante în corp
6. De ce adulții ar trebui să consume energizante doar rar?

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Ce legătură are sănătatea inimii cu băuturile energizante?

Când cineva deschide o băutură energizantă, de obicei se gândește la efectul imediat: mai multă energie, mai multă atenție, mai puțină somnolență. Problema este că organismul nu interpretează acest impuls ca pe un ajutor blând, ci ca pe o stimulare intensă, iar primul organ care „simte” presiunea este inima.

Băuturile energizante conțin de regulă cantități mari de cofeină, adesea însoțite de alți compuși stimulanți, precum guarana sau taurina, iar această combinație poate accelera reacțiile cardiovasculare mai mult decât își imaginează consumatorul obișnuit. Băuturile energizante nu susțin sănătatea inimii, ci pot pune inima sub stres inutil, mai ales dacă sunt consumate repede, pe stomacul gol, înainte de efort, pe fond de lipsă de somn sau împreună cu alcool.

Un studiu clinic randomizat realizat cu copii și adolescenți sănătoși a arătat că după consumul unei băuturi energizante tensiunea arterială sistolică a crescut cu până la 5,23 mmHg, iar tensiunea diastolică cu până la 3,29 mmHg, comparativ cu placebo.

Chiar dacă la prima vedere aceste cifre pot părea mici, ele contează fiindcă indică o reacție cardiovasculară măsurabilă după un singur consum, nu după ani de abuz. Mai mult, după energizante a crescut și frecvența episoadelor de tensiune clasificată drept crescută, hipertensiune de stadiul 1 și hipertensiune de stadiul 2. Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre senzația subiectivă că „bate inima mai tare”, ci despre un efect obiectiv, demonstrat.

Aceeași idee este întărită de o revizuire amplă publicată în 2026, care a analizat studiile recente despre energizante și sănătatea inimii la tineri. Autorii au concluzionat că aportul obișnuit de băuturi energizante este legat de creșteri acute ale tensiunii arteriale, aritmii, disfuncție endotelială și tulburări metabolice, uneori chiar în primele 24 de ore după o singură doză.

Asta înseamnă că inima și vasele nu reacționează pasiv, ci pot intra într-o stare de solicitare care nu este deloc benignă, mai ales la persoanele sensibile sau cu probleme nediagnosticate.

Cum afectează aceste energizante ritmul cardiac și de ce pot fi periculoase?

Mulți oameni cred că tulburările de ritm apar doar la vârstnici sau la pacienți cu boli cardiace cunoscute, dar realitatea este mai complicată. Există persoane tinere care au predispoziții genetice ori vulnerabilități cardiace despre care nu știu nimic, iar o băutură energizantă poate deveni, în anumite condiții, factorul care împinge inima dincolo de zona de siguranță.

Ingredientele stimulante din aceste produse pot favoriza o stare proaritmică prin modificarea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilității și a repolarizării cardiace. În practica clinică, asta se traduce printr-un risc mai mare ca inima să intre într-un ritm anormal.

Riscul absolut nu este mare pentru populația generală, dar trebuie înțeles că pentru o inimă fragilă sau predispusă la aritmii, o băutură energizantă poate fi un declanșator periculos. De aceea, când discutăm despre sănătatea inimii, nu este suficient să spunem că energizantele „nu sunt ideale”; trebuie spus clar că ele pot deveni riscante chiar și atunci când consumatorul se consideră sănătos, pentru că nu toți își cunosc vulnerabilitățile cardiace.

O singură doză dintr-o băutură energizantă poate produce efecte măsurabile

Un argument des folosit de consumatori este că nu beau energizante zilnic, deci nu au de ce să se teamă. Totuși, studiile la minori arată că și consumul acut, adică o singură administrare, poate modifica tensiunea și parametri ai reglării autonome a inimii.

În 2025, un alt studiu randomizat la copii și adolescenți a observat o creștere tranzitorie a activității autonome cardiace după consumul unei băuturi energizante, ceea ce întărește ideea că inima răspunde imediat la acest tip de stimulare. Chiar dacă autorii au descris efectele drept tranzitorii, tocmai această reacție rapidă arată că energizantele nu sunt o băutură banală, ci un produs cu impact fiziologic real.

FDA arată că pentru majoritatea adulților sănătoși, până la 400 mg de cofeină pe zi nu este în general asociată cu efecte negative. Dar această limită nu transformă automat orice energizant într-o alegere sigură, deoarece sensibilitatea individuală diferă, iar băuturile energizante pot conține cantități variabile de cofeină, uneori între 80 și 300 mg pe porție, plus alți stimulanți.

Cu alte cuvinte, un adult poate rămâne „în limită” pe hârtie și totuși să aibă palpitații, anxietate, insomnie sau creșteri ale tensiunii, mai ales dacă a mai consumat și cafea, ceai negru ori verde, cola sau suplimente cu cofeină în aceeași zi.

De ce copiii și adolescenții nu ar trebui să consume băuturi energizante?

Aici poziția medicală este una dintre cele mai clare. Academia Americană de Pediatrie spune că energizantele nu sunt potrivite pentru copii și adolescenți, iar FDA notează explicit că experții medicali recomandă împotriva acestor produse la copii și adolescenți din cauza nivelului de zahăr și cofeină. CDC subliniază, la rândul său, că stimulenții din băuturile energizante nu își au locul în alimentația copiilor și adolescenților.

Motivul nu este doar faptul că un copil are o greutate corporală mai mică. Organismul lui este în dezvoltare, iar creierul, somnul, reglarea emoțională și sistemul cardiovascular sunt mai vulnerabile la o stimulare intensă.

Din cauza creierului aflat în dezvoltare, a controlului impulsurilor mai redus și a dimensiunilor corporale mai mici, copiii sunt mai susceptibili la efectele și riscurile cofeinei. În plus, la ei pot apărea mai ușor tulburări de somn, agresivitate, anxietate, stres, depresie, ritm cardiac crescut și tensiune arterială crescută.

Când un produs reunește atâtea riscuri într-o singură cutie, ideea că ar putea fi „un moft acceptabil” pentru școală, sport sau examene devine greu de apărat. În plus, chiar și atunci când doza de cofeină a fost ajustată la greutatea corporală într-un cadru de studiu, reacția cardiovasculară a minorilor rămâne clară.

Alte efecte nocive pe care la pot avea băuturile energizante în corp

Sănătatea inimii este prioritară, dar băuturile energizante nu se opresc la inimă. Ele pot afecta somnul, iar somnul slab înseamnă apoi un cerc vicios: oboseală ziua, mai multă nevoie percepută de o băutură energizantă, apoi și mai multă insomnie.

Un studiu despre adolescenți a găsit o asociere clară între consumul regulat de energizante și probabilitatea mai mică de a avea somn suficient, de minimum opt ore. O revizuire sistematică a arătat și asocieri între consumul de energizante la copii și tineri și durată scurtă a somnului, calitate slabă a somnului și performanță academică mai redusă. Pe lângă somn stricat, apar frecvent agitație, stare de neliniște, tremor sau anxietate.

Băuturile energizante pot însemna și mult zahăr, iar acest lucru contează. Unele variante sunt fără zahăr, dar multe produse rămân bogate în zaharuri adăugate. La copii și adolescenți, un consum frecvent de băuturi dulci este asociat cu risc mai mare de exces ponderal și carii.

Aportul mare de zahăr din băuturi poate contribui la probleme precum obezitatea. Cercetările arată, de asemenea, asocieri cu rezistența la insulină, carii dentare și eroziune dentară. Cu alte cuvinte, energizantele pot afecta nu doar inima, ci și metabolismul și sănătatea orală.

De ce adulții ar trebui să consume energizante doar rar?

Pentru adulți, discuția este mai nuanțată decât la copii, dar concluzia prudentă rămâne aceeași: energizantele ar trebui consumate rar, nu zilnic și nu ca rutină. Motivul este simplu. Chiar dacă pragul general de 400 mg de cofeină pe zi poate fi tolerat de mulți adulți sănătoși, băuturile energizante aduc adesea o combinație concentrată de cofeină, zahăr și alți stimulanți, iar reacțiile nu depind doar de numărul total de miligrame, ci și de viteză, context și susceptibilitate.

Un adult obosit, stresat, deshidratat, cu tensiune la limită sau cu somn puțin poate reacționa mult mai prost decât arată teoria.

Mai mult, există categorii de adulți care ar trebui să fie și mai precauți: persoanele cu hipertensiune, palpitații, antecedente de aritmii, boli cardiace, anxietate, tulburări de somn, sarcină sau sensibilitate crescută la cofeină.

Pentru ei, băuturile energizante nu sunt un moft inofensiv, ci un factor care poate destabiliza simptomele sau poate agrava o problemă nediagnosticată. Chiar și la cei fără diagnostic cunoscut, beneficiul este modest și temporar, în timp ce costul pentru sănătatea inimii și pentru echilibrul general al organismului poate fi disproporționat.

De aceea, recomandarea rezonabilă nu este ca oamenii să consume cât de des vor, ci să aleagă foarte rar un energizant și în rest să prefere alternative mai sigure, precum somnul suficient, hidratarea și cafeaua simplă, în cantități moderate.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Băuturile energizante afectează cu adevărat inima?
Răspuns: Da, studiile arată că pot crește tensiunea arterială, pot provoca palpitații și, la persoane vulnerabile, pot favoriza tulburări de ritm.

Întrebare: Copiii pot consuma ocazional o băutură energizantă?
Răspuns: Recomandarea medicală este nu; pentru copii și adolescenți, energizantele nu sunt considerate potrivite.

Întrebare: Dacă un adult este sănătos, poate bea energizante zilnic?
Răspuns: Nu este o idee bună, pentru că toleranța la cofeină diferă, iar combinația de stimulanți poate afecta inima, somnul și anxietatea; consumul ar trebui să fie rar.

Întrebare: Care sunt cele mai frecvente efecte în afară de cele cardiace?
Răspuns: Insomnia, anxietatea, agitația, deshidratarea, problemele dentare și uneori tulburările digestive.

Întrebare: De ce aceste băuturi dau impresia că „ajută”, dacă sunt nocive?
Răspuns: Pentru că oferă o stimulare rapidă prin cofeină și alți compuși, dar efectul este temporar și poate fi urmat de reacții nedorite ale inimii și ale întregului corp.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MDPI - Energy Drinks and Cardiovascular Health: A Critical Review of Recent Evidence
https://www.mdpi.com/2306-5710/12/1/4
Studiul „Energy Drinks and Cardiovascular Health: A Critical Review of Recent Evidence”, apărut în Beverages 2026, 12(1), 4; https://doi.org/10.3390/beverages12010004, autori: Emilio J. Medrano-Sanchez et al.
Springer Nature Link - Impact of Acute Energy Drink Consumption on Heart Rate Variability in Children and Adolescents. A Randomized Trial
https://link.springer.com/article/10.1007/s00246-025-03770-3
Studiul „Impact of Acute Energy Drink Consumption on Heart Rate Variability in Children and Adolescents. A Randomized Trial”, apărut în Pediatr Cardiol 47, 332–341 (2026). https://doi.org/10.1007/s00246-025-03770-3, autori: Mandilaras, G., Li, P., Dalla-Pozza, R. et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...