Impactul pe care obezitatea il are asupra sanatatii psihice a adolescentului

Statisticile spun că 16% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani au probleme de natură psihică. O parte dintre acestea sunt cauzate de kilogramele în plus. De ce apar în adolescență mâncatul compulsiv și mâncatul în exces și cum se procedează pentru tratarea obezității în rândul adolescenților?

Adolescența este perioada în care tânărul se formează atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere psihic. De aceea, în această perioadă pot apărea o serie de dezechilibre mintale. Stima de sine poate reprezenta o problemă la adolescenți, mai ales dacă aceștia suferă de supragreutate sau chiar de obezitate.

Depresia, anxietatea, bulimia sau stima de sine scăzută sunt cele mai frecvente tulburări psihice cu care adolescentul se poate confrunta din cauza problemelor cu greutatea. Tânărul poate deveni și agresiv, irascibil și foarte furios din cauza greutății corporale care îl nemulțumește.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Obezitatea la adolescenți, mai frecventă în prezent

Obezitatea este de două ori mai frecventă în rândul adolescenților decât în urmă cu 30 de ani, spun cercetătorii. Deși majoritatea complicațiilor obezității apar la vârsta adultă, adolescenții cu obezitate au un risc mai mare decât cei la greutate normală de a avea hipertensiune arterială și diabet de tip 2. Deși mai puțin de o treime dintre adulții cu obezitate au fost obezi în adolescență, majoritatea adolescenților cu obezitate devin adulți obezi, care riscă inclusiv un infarct la 40 de ani.

De ce apar mâncatul compulsiv și mâncatul excesiv în adolescență?

Tulburările alimentare și mâncatul compulsiv apar, de cele mai multe ori, în timpul adolescenței. În general, fetele sunt mai afectate decât băieții de aceste tulburări. Pe de o parte, bulimia apare din dorința de a restricționa caloriile consumate – pacientul care suferă de această afecțiune mănâncă, iar apoi vomită în mod intenționat.

Mâncatul compulsiv pe fond nervos

Pe de altă parte, mâncatul compulsiv e caracterizat de mâncatul excesiv, pe fondul unor emoții puternice precum stresul, supărarea sau furia, urmat apoi de sentimente de vinovăție, dezgust și stimă de sine scăzută. Adolescentul care suferă de obezitate poate avea probleme cu integrarea într-un anumit colectiv, tinerii la vârsta pubertății și adolescenței având tendința de a marginaliza persoanele care nu se încadrează în standardele lor.

Supraalimentarea compulsivă este un termen care descrie pierderea controlului asupra obiceiurilor alimentare. Mâncatul compusliv îi ajută pe unii tineri să facă față evenimentelor dificile din viață sau emoțiilor neplăcute precum tristețea, frica, plictiseala sau rușinea, acest comportament fiind un semn de avertizare cheie al tulburării de alimentație excesivă.

Semne ale mâncatului compulsiv

Persoana mănâncă ceea ce majoritatea oamenilor ar considera o cantitate neobișnuit de mare de alimente.
Persoana mănâncă mult mai repede decât de obicei, sau mănâncă încet, dar constant pe tot parcursul zilei și chiar al nopții (uneori ascunde alimente pe care le consumă fără să fie văzută).
Mâncarea este consumată chiar dacă persoana simte că s-a săturat și chiar și când se simte plină într-un mod inconfortabil.
Mâncarea este consumată chiar dacă persoana nu simte deloc foame.
Persoana tinde să mănânce singură din cauza jenei față de cantitatea de alimente consumată și se simte dezgustată, deprimată sau vinovată după ce a mâncat în exces.

Cum recunoști tulburările psihice la adolescenți?

Perioada adolescenței este una dificilă, de aceea părintelui îi poate fi greu să identifice tulburările psihice ale copiilor în această perioadă, pentru că nu știe exact ce este normal în această perioadă de dezvoltare și ce nu. Există însă câteva indicii care pot trăda nevoia tânărului de sprijin în ceea ce privește menținerea sănătății mintale:

Adolesentul este mereu agitat, iritat și nemulțumit și suferă de insomnii.
Tânărul este deprimat, nu vorbește zile întregi ori are tendința de a se izola.
Tânărul refuză să facă lucruri care înainte îi făceau plăcere.
Adolescentul are probleme la școală.
Adolescentul se confruntă cu mâncatul compulsiv atunci când e deprimat sau stresat.

Dacă observi aceste simptome la copilul tău adolescent, apelează la ajutor medical de specialitate întrucât poate fi vorba despre o tulburare psihică. Odată depistată, orice tulburare psihică poate fi tratată și chiar combătută cu ajutorul unui psiholog, precum și cu sprijinul familiei.

În paralel cu psihoterapia cognitiv comportamentală, tânărul ar trebui să fie ajutat și de un nutriționist, care îl poate susține în lupta cu kilogramele în plus, factor declanșator de bază al problemelor de natură pshică în adolescență. Odată ce va începe să slăbească, tânărul își va recăpăta stima de sine și lucrurile se vor îmbunătăți vizibil.

Tratarea obezității la adolescenți

Medicul de familie va alege abordarea potrivită în lupta tânărului cu kilogramele în plus, în funcție de starea generală de sănătate a acestuia. Numărul de calorii consumate zilnic va fi limitat, dar în așa fel încât să nu afecteze creșterea și dezvoltarea adolescentului. Meniul acestuia se va baza pe alimente cât mai naturale și pregătite simplu (legume, carne slabă, fructe, pâine integrală etc.) și va evita zahărul, grăsimile trans și prăjelile.

Totodată, sportul este extrem de important în tratarea obezității la adolescenți. Tânărul ar trebui să practice un sport în fiecare zi, preț de cel puțin 30-40 de minute. Un alt avantaj al practicării sportului de către adolescenții care se luptă cu obezitatea constă în faptul că sportul eliberează hormoni ai fericirii în creier, combatând astfel stările depresive și anxietatea.

Tânărul activ din punct de vedere fizic este mai fericit, cu o stimă de sine crescută și mai puțin afectat de tulburările psihice de orice natură, în comparație cu adolescentul sedentar, care stă multe ore pe canapea sau în fața computerului.

Cum ești cu stima de sine?

Tulburările psihice nu numai că afectează calitatea vieții tinerilor, însă totodată pot declanșa și o serie de riscuri. De aceea, contează foarte mult să fie depistate timpuriu, dar și tratate corespunzător. Părinții, prietenii și cadrele medicale pot ajuta adolescentul în tratarea obezității, precum și în tratarea tulburărilor mintale cauzate de aceasta.

Ce sport este mai bun pentru adolescenți?

În funcție de personalitatea tânărului, acestuia îi poate fi mai ușor să practice un sport de echipă sau un sport individual.

Baschetul, de exemplu, este un sport de echipă popular printre băieți și fete, care ajută nu doar la menținerea unei forme bune, ci contribuie și la creșterea stimei de sine, la consolidarea relațiilor cu cei din jur și la învățarea importanței lucrului în echipă. Fotbalul și voleiul pot fi, de asemenea, două sporturi potrivite pentru adolescenții care preferă să fie parte dintr-o echipă atunci când fac activități fizice.

În cazul în care adolescentul tău preferă sportul solitar, atletismul este o opțiune bună, care include și alergare susținută pe distanțe lungi, dar și sprinturi. Alte sporturi individuale care s-ar putea dovedi potrivite sunt artele marțiale, boxul, înotul, scrima sau tenisul.

Nutrienți foarte importanți pentru adolescenți

Adolescenții trebuie să consume alimente din toate grupele (fructe și legume, alimente bogate în amidon, precum cartofi, pâine integrală, orez, paste, fasole și alte leguminoase, pește, ouă, carne, tofu, lactate și alternative vegetale, precum și uleiuri nerafinate, în cantități suficiente, nici prea mari, dar nici prea mici. Anumiți nutrienți sunt deosebit de importanți pentru tineri, și anume fierul, calciul și vitamina D.

Fierul este esențial pentru sănătatea adolescentului, deoarece acesta se află într-o perioadă de creștere și dezvoltare rapidă. Fierul se va lua din surse animale (carne și pește) și vegetale (cereale integrale, legume cu frunze de culoare verde închis, leguminoase și fructe uscate). Este important ca alimentele care conțin fier să fie consumate alături de alimente care conțin vitamina C, deoarece acestea ajută la absorbția fierului (de exemplu, pește cu salată verde și zeamă de lămâie)

Calciul este important pentru oase și dinți sănătoși, precum și pentru funcționarea adecvată a mușchilor și a nervilor. În adolescență, cerințele de calciu sunt mari, deoarece, cum spuneam, este o perioadă de creștere și dezvoltare rapidă.

Adolescenții ar trebui să urmărească următoarele cantități de calciu pe zi:

băieți: 1000 mg
fete: 800 mg

Alimentele care conțin calciu includ lapte, iaurt, brânză, cereale fortificate pentru micul dejun, conserve de pește cu oase (somon, macrou, sardine), pâine fortificată cu calciu, tofu, varză Kale, mangold, migdale.

Vitamina D este importantă pentru sănătatea oaselor, mușchilor și dinților și contribuie la absorbția calciului din alimente. Cea mai bună sursă de vitamina D este soarele (15-20 de minute de expunere pe zi fără protecție solară – în rest, este recomandată utilizarea cremelor cu factor de protecție solară), dar în lunile de iarnă, în care sunt mai puține zile însorite, un supliment alimentar de 10 mg de vitamina D ar putea fi recomandat, cu acordul medicului. Vitamina D se găsește și în unele alimente, precum somonul, heringul, sardinele, tonul, ouăle și ciupercile, precum și în alimentele fortificate cu vitamina D (lapte de soia, unele produse din cereale etc.).

În concluzie, este necesar ca părinții să se preocupe de sănătatea adolescentului cu obezitate, pentru a-l ajuta să combată afecțiunea și să își scadă astfel și riscul de tulburări psihice corelate cu nemulțumirea față de kilogramele în plus.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC