Dependenta de zahar: ce spune stiinta despre pofta de dulce exagerata?

Nu doar că poftești la fiecare prăjitură cu care te întâlnești vizual, dar simți că nu poate să treacă nicio zi fără să mănânci ceva dulce? Ori visezi cu ochii deschiși la o rețetă sau îți faci mereu drum pe la cofetăria preferată? Poate că nu îți dai seama, dar pofta de dulce este o problemă, dependența de zahăr este ca orice altă dependență, deci o relație nesănătoasă care ar trebui „reparată”.

Deși depinde de fiecare persoană, de nivelul de activitate fizică și de eventualele patologii, Asociația Americană a Inimii recomandă pentru un adult sănătos, ca medie, nu mai mult de 6 lingurițe de zahăr pe zi pentru femei și nu mai mult de 9 lingurițe pentru bărbați. Multe persoane care iubesc dulciurile depășesc, însă, cu mult această cantitate, deoarece multe dulciuri, în special cele din comerț, conțin cantități foarte mari de zahăr.

Zahărul în exces crește riscul de boli cardiovasculare

Când mănânci zahăr în exces, insulina suplimentară din fluxul sangvin poate afecta arterele din tot corpul, generând inflamația pereților vasculari, care devin mai groși și rigizi. Acest lucru suprasolicită inima și o deteriorează în timp, ducând la boli de inimă, cum ar fi insuficiența cardiacă, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.

Experții recomandă 6-8 pahare de apă în fiecare zi pentru ca oxigenul să curgă liber în corp și să ajute rinichii și colonul să elimine deșeurile. Astfel, contribuie și la eliminarea excesului de zahăr din corp, care nu a fost folosit de creier și mușchi.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Dependența de zahăr seamănă cu dependența de nicotină

Unele studii au sugerat că zahărul generează la fel de multă dependență ca și cocaina, însă altele au arătat că pofta de dulce seamănă mai mult cu dependența de cofeină sau cea de nicotină. Oamenii se bucură adesea de eliberarea de dopamină în creier, pe care o stimulează consumul de zahăr, dar efectele pe termen lung asupra sănătății, cum ar fi obezitatea și diabetul, reprezintă un risc al excesului.

Ce spune știința despre dependența de zahăr?

Teoria dependenței de zahăr face legătura între știința alimentară și neuroștiință și între nutriție și psihologie. O lucrare științifică a imaginat un viitor pentru sănătatea publică, viitor care integrează științele naturale și comportamentale în ceea ce privește studiul sănătății. 

Cadrul pe mai multe niveluri extinde „fluxul de cauzalitate” pentru a include atât influențele sociale, cât și cele biologice. Comportamentul alimentar este un exemplu de fenomen care rezultă din interacțiunile sinergice între nivelurile biologice (foame) și social (indicii de alimentație). O mare parte dintre cercetările legate de apetit nu includ termenul „dependență alimentară”, probabil din cauza stigmatelor culturale asociate cu dependența.

Cum arată dependența de zahăr?

Există dovezi puternice ale existenței dependenței de zahăr, atât la nivel preclinic, cât și clinic, în special: utilizarea unor cantități mai mari și pentru o perioadă mai lungă decât cea prevăzută, pofta de dulce nestăpânită, utilizarea periculoasă, toleranța și retragerea. 

Dintr-o perspectivă evolutivă, trebuie să considerăm dependența ca pe o trăsătură normală care a permis oamenilor să supraviețuiască în condiții primitive când hrana era deficitară. Pe măsură ce am evoluat cultural, circuitele neuronale implicate în comportamentele de dependență au devenit disfuncționale și, în loc să ne ajute să supraviețuim, ne compromit de fapt sănătatea. 

Dintr-o perspectivă revoluționară, înțelegerea complexităților moleculare și neurologice/psihologice ale dependenței va permite descoperirea de noi terapii (farmacologice și non-farmacologice) și posibila gestionare a cel puțin unui factor crucial în apariția obezității.

Cum știi că pofta de dulce a devenit o dependență?

Iată care sunt semnele care îți arată că ești dependent de zahăr:

Mănânci din ce în ce mai mult

Ca în cazul oricărei alte dependențe, odată cu trecerea timpului, simți nevoia să mărești doza. Sună înfricoșător, dar așa funcționează organismul. Pentru unele persoane, cu cât se obișnuiesc mai mult cu un ritual alimentar, cum ar fi de exemplu jumătate de ciocolată după prânz sau o înghețată seara, cu atât mai repede creierul devine insensibil la acea cantitate și cere mai multă ciocolată, înghețată etc. pentru a atinge același nivel de satisfacție.

Pofta de dulce provine în multe cazuri dintr-un dezechilibru glicemic. Când mănânci ceva cu zahăr, glicemia crește și organismul eliberează insulină pentru a o reduce la un nivel mai sigur. Dacă insulina aduce nivelul zahărului din sânge la un nivel  prea scăzut, așa cum se întâmplă adesea, corpul tânjește după alimente care să-l ridice și să-i crească energia.

Exagerezi și în alte planuri

În cazul dependenților, personalitatea se adaptează unui tipar înclinat mai degrabă către „am nevoie de asta” în loc de „îmi place asta”. De multe ori, acest comportament se observă nu doar în cazul zahărului, ci și în alte domenii: îți cumperi prea multe haine de care nu ai nevoie, de exemplu. În plus, acest comportament nu este unul conștient, de aceea se poate să nu îți dai seama că acumulezi prea multe, decât la o analiză în detaliu, cum probabil vei face în acest moment.

Nu poftești doar la dulciuri

Toți carbohidrații devin zahăr în organism, de aceea dependența nu se referă doar la ciocolată sau bomboane. Produsele de patiserie sărate, pâinea în exces, covrigeii, chipsurile - toate aceste gustări care aparent nu au nicio legătură cu dulciurile îți întăresc dependența de zahăr. Așadar, nu te mai gândi la dulciuri doar în sens propriu, ci abordează toți carbohidrații ca sursă de zahăr în sânge.

Ai cazuri de dependență de alcool în familie

Cum spuneam mai sus, toate dependențele funcționează, într-un fel sau altul, similar. S-a observat că dependența de alcool se moștenește genetic și dacă ai avut pe cineva în familie cu un astfel de obicei, poți avea o „urmă” de înclinație către dependență în ADN, chiar dacă poate fi vorba de o dependență diferită.

Ai vagi simptome de sevraj dacă renunți

Persoanele dependente de zahăr conștientizează deseori această dependență și, din dorința de a trăi mai sănătos, renunță brusc la tot ce înseamnă dulciuri și carbohidrați. Însă în acest caz pot resimți vagi simptome de sevraj, cum ar fi amețeli, dureri de cap, stare de agitație. 

Trecerea la un regim de viață sănătos, cu cât mai puține zaharuri, ar trebui făcută treptat și, de preferat, sub supravegherea unui medic. Puține persoane vor putea trece imediat de la un regim alimentar cu peste 5 felii de pâine zilnic, 2-3 pateuri, gustări formate din snacksuri și ciocolată la un regim alimentar din care lipsesc complet toate acestea, fără a resimți schimbarea.

Consumul excesiv de zahăr îți poate cauza probleme de sănătate serioase, începând de la obezitate și riscurile cu care vine aceasta la pachet, și până la declanșarea procesului inflamator în organism ori dezvoltarea rezistenței la insulină. Rezistența la insulină poate, în timp, să contribuie la declanșarea diabetului de tip 2.

Cum să renunți la excesul de zahăr?

Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să combați dependența de zahăr. mai ales daca substratul este chimic si biologic.

  • Când simți că trebuie să mănânci ceva dulce, mai întâi bea un pahar cu apă. Deshidratarea poate provoca diverse pofte, inclusiv de zahăr.
  • Mănâncă un fruct proaspăt, ceva mai dulce (pară, strugure, banană, smochină).
  • Evită îndulcitorii artificiali și folosește (dacă simți nevoia să pui în cafea sau în ceai) îndulcitori naturali fără calorii.
  • Mănâncă mai multe proteine - creierul va primi semnalul că are destulă energie pentru procesele metabolice.
  • Dormi mai mult. De multe ori, lipsa de somn duce la variații ale glicemiei care se manifestă prin pofta de dulce.
  • Combate stresul prin metode sănătoase (o plimbare seara, cititul unei cărți etc.).
  • Evită anumite declanșatoare pentru pofta de dulce, cum ar fi statul târziu la seriale.
  • Nu te înfometa, mănâncă suficiente alimente care să te țină sătul, mai ales la prima masă a zilei (omletă cu spanac și pâine integrală, de exemplu, sau un bol cu cereale integrale, lapte, fructe proaspete și uscate și condimente). Dacă ți se face foame între mese, alege un fruct proaspăt și o mână de nuci ori semințe crude sau coapte sau un iaurt cu o felie de pâine integrală.
  • Mănâncă probiotice natuale - murături, zeamă de varză, iaurt, chefir - pentru a îmbunătăți flora intestinală. Lipsa bacteriilor benefice din intestin poate provoca o serie de probleme atât cu digestia, cât și cu imunitatea. Coloniile de bacterii dăunătoare care se acumulează în intestin se hrănesc cu mult zahăr, așadar pofta de dulciuri poate trăda faptul că în intestin există un dezechilibru care trebuie corectat.
  • Este posibil ca dependența de zahăr să aibă legătură cu lipsa de magneziu, crom și triptofan. Ia un supliment cu vitamine, minerale și acizi grași esențiali Omega 3. Magneziul ajută, printre altele, și la reglarea nivelului zahărului din sânge, iar zincul ajută organismul să metabolizeze insulina și glucoza. Omega 3 î„mbunătățește capacitatea organismului de a absorbi glucoza în țesutul muscular. Acest lucru ajută la stocarea energiei, ceea ce reduce nevoia și, prin urmare, pofta de zahăr. Suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la scăderea nivelului mediu de zahăr din sânge.
  • Consumul de până la 4 grame de ghimbir pe zi poate ajuta la scăderea nivelului zahărului din sânge și la reglarea producției de insulină.

Recomandarea noastră este ca, dacă te lupți cu pofta de dulce și simți că nu reușești să o învingi nicicum, să te adresezi medicului, care îți poate recomanda o serie de analize și îți poate face recomandări în ce privește alimentația și eventualele suplimente alimentare. 

Dependenta psihologica de zahar si dulce

Scăparea de dependența de zahăr, asociata și de alte dependențe cum ar fi cea de nicotina sau alcool poate fi un proces complex și individual, iar metodele eficiente pot varia de la persoană la persoană. În continuare, iata câteva strategii care pot fi utile în gestionarea dependențelor:

  • Conștientizarea și recunoașterea. Primul pas în depășirea unei dependențe este conștientizarea problemei și recunoașterea că ai o dependență. A fi sincer cu tine însuți și a recunoaște că ai o problemă este un pas important.
  • Setarea de obiective și planificare. Stabilește-ți obiective clare și realiste pentru a-ți depăși dependența. Crează un plan de acțiune și stabilește pași mici pe care îi poți urma în fiecare zi pentru a-ți atinge obiectivele.
  • Sprijin social. Caută sprijinul prietenilor, familiei sau al unui grup de suport. Participarea la grupuri de suport sau terapie individuală poate fi foarte benefică în gestionarea dependențelor. Acestea îți oferă suport emoțional și informații valoroase despre modul de a face față dependențelor.
  • Gestionarea stresului și a emoțiilor. Multe dependențe pot fi legate de gestionarea inadecvată a stresului și a emoțiilor. Identifică sursele de stres din viața ta și găsește modalități să le reduci sau să le gestionezi într-un mod sănătos, cum ar fi prin meditație, exerciții de relaxare sau activități care îți plac.
  • Înlocuirea obiceiurilor nesănătoase. Înlocuiește obiceiurile nesănătoase cu activități pozitive și plăcute. Găsește modalități alternative de a-ți satisface nevoile și de a te bucura de viață, cum ar fi practicarea unei activități fizice, lectura, hobby-uri sau voluntariat.
  • Stil de viață sănătos. Acordă atenție alimentației, somnului și exercițiilor fizice regulate. Adoptarea unui stil de viață sănătos în general poate ajuta la menținerea echilibrului și la reducerea riscului de recădere în dependențe.
  • Caută ajutor profesional. În unele cazuri, poate fi necesar să cauți ajutorul unui specialist, cum ar fi un psiholog sau un terapeut specializat în dependențe. Aceștia pot oferi suport și tehnici terapeutice specifice pentru a te ajuta să depășești dependențele.

Este important să ai răbdare și să fii blând cu tine însuți pe parcursul procesului de depășire a dependențelor.

 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 

Sursă foto . Shutterstock
Bibliografie:
Addiction Center - Why Is Sugar Addiction A Problem?
https://www.addictioncenter.com/drugs/sugar-addiction/
NCBI - Sugar Addiction: From Evolution to Revolution
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6234835/
Studiul „Sugar Addiction: From Evolution to Revolution”, apărut în Front Psychiatry. 2018; 9: 545, doi: 10.3389/fpsyt.2018.00545, autori: David A. Wiss, Nicole Avena, Pedro Rada

 


 

Te-ar mai putea interesa și...

 


 

DE SEZON

Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0